Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)

1859-06-04 / nr. 7

Pghinpna Momina. --­­- convenției, primescu înșir că ordinea legală se află compromisă, și liniștea din năuntru amenințată în amăn după principatele, și că drept­ aceea Sublima Poartă are cuvăntu de 27 din tra­­în aplicația loru stipulațiile precizate. da escepționalu învestitura D.lui Cuza ca Dom­­­u al Valahiei și al Moldovei, el crede că dacă s'ar admite ca amăndupă Principatele să fie administrate aci de unulți, aci de duoi domni, nu numai că organisarea loru ar inceta de fi definitivă, și ast­feliu, precumu ea au fostu consacrată prin înțelegerea 10 augustu, riloru o stare de lucruri ce n'ar fi nici unirea nici sepărarea, și care ar con­­o organisare neotărită rău definită. Ion cătu se atinge de declararea că celoru de plenipotentulu Turciei scopu, zice că elu nu poate să împace această declarare cu obiec­­ția ce întimpină cererea acumu făcută de­ cătră Sublima Poartă pentru aceleși moti­­ve și întru același nici să se dume­­rească pentru ce i se refuză astăzi ceea ce i se promite pentru o eventualitate ce astăzi se face inpotrivire. îÎntră apoi în considerăr" asupra doctri­­nei facteloru indeplinite care ar rădica trata­­deac­ 'nainte pentru fiind­că unu așa precedentu ar încuragia pe diversele partizi pe calea fapteloru îndepli­­și ar îmbrănci ambele provincii în anar­­Edlu adaoge că cunoscănd înnaltulu prețiu stipu­­în favoarea loru prin tratatulu și con­­elu nu pune în îndoeală respec­­tu care otărirea mareloru puteri sem­­pentru aplicarea fidelă a convenției, ambe Princi­­patele, apoi pentru a mai bine assigura această execuție, elu este autorizatu de gu­­vernulu seu a propune mijloculu intervenției militare care ar fi reservată, după cădință, cu assistanța unui comisariu ca punerea ei in lucrare să agiungă a­p plenipotentulu Turciei închiee rostindu s pe­ DD. plenipotenți voru Turciei să pupuie lutrei-a­minte seu combinarea mai susu inserată. Musurus-bBoiu anunță că va deferi dorin­­ce i se rostește. Plenipotentul Austriei Biuroulu comisiei centrale. Dintr'o știre telegrafică comunicată Stelei aflămu că comisia centrală, după o ferbere, în sfir­­setu, de secretari D.D. A. Grigoriu și I. Sturza. Aceste numiri suntu o isbăndă a ministerul­­ui din Moldova. Se știe că majoritatea co­­misiei au fostu completată în din ur­­miri pentru viitoarele lucrări ale o crede, mai alesu că DD, membri tulu președintelui deliberări. Vomu observa, dară, că de întrarea sa în ceea ce se atinge de constituarea țerei, nu ne erau cunoscute, acum însă, că avemu unu principe ce pămănteanu, este pentru unirea subt unu principe străinu, se atinge de reforme D. Ră­­ducanu Rosetti este tipulu boierului de scoa­­carea generală.­­ Totuși, după ce seara au cerutu unirea subt unu vrănd apoi, a arata cătu pune mai presusu de ori-ce consedirare, unirea, au realisat'o prin alegerea unui singuru capu Atunci, tocmai în urma acestei b­an, manifestații a voinței generale, întratu în sfărșitu în Adu­­nare, D. Răducanu veni și se puse în contradicție cu voința generală esprimată prin alegerea Domnului Alecsandru Această alegere, încă odată, insemna inderatu ne țeara o voia s'au și supt unu principe pămănteanu. În urma acestei alegeri D. Ră­­ducanu Rosetti declaratu pentru unire, cu unu principe străinu. Cunoaștemu oamini se­carii, unu momentu crezindu unirea putincioasă cu unu indărătniceau a o cere cu printe­­pe pămănteanu, asemine alții, crezindu că se va acorda mai lesne cu unu princepe pămăn­­teanu, o cereau cu unu princepe străinu. A­­cești oamini făceau ca celu ce, nevoindu a vinde, cere mai multu de cătu i se poate da. Nu credemu pe Domnii din majoritatea co­­misiei permanente din Focșani, au eșiiu, nu potu a fi de oamini. Domnialor, ca representanți ai Adună­­riloru din care de ar înțelege totodată că nu suntu de la abi cei ce nu suntu cu opinia publică, și ce insemnea­­ză nouă voturi pe lăngă voința națională, singuru printipu, acelu intăie basă a dreptului individualu și cu fundamentul adevăratei morale. Despăr­­țirea genului civilisația eminescu în năciuni, a nă­­ciunilor în societăți, familii, se pare este a și fi semnul buna de cel întăiu de­­spre nașterea civilisației, avănd de scop ca legăturile amoriului familie, virijind de creșterea omului din fașă, să contribue mai mult la iînfrățirea familiior forma societățile ce sunt cuiburile civilisa­­ției. Cu drept cuvăntu civilisație clară s'ar creștere, pentru că în adevăr bunei creșteri datorimu legea mo­­rală, și curteziea ce înnobilează elementele de naționalitate. Această în urmă s'au întinsu și asupra dobitoacelor u­ se și însuși asupra lucruriloru (vezi Istoria civilisației de Gui­­zot); încăt astăzi au agjuns a fi diapasonul după care cunoaște gradul culturei și materială, le-au făcut a fi astăzi modeluri de civilisație și de perfecție, chcat așa de susu macar a sumei întregi. Dar în timpu ce aceste mari popoare și altele de a duoa ordine s'au ră­­în ochii lumei, ce amu fă­­cut sau ce facemu noi Romănii ce locuimu pe bogatele pămănturi a­le văiei Dunărei? Fă­­cut'amu fabrici a pentru trebuințile noastre cele dîntăiu? Nu. Cultivat'amu ogoa­­rele în chipu de produce cel puținu ceea ce producu pămănturile sterpe în nomiei, spre a ușura munca brațelor? Nu. Silitu ne-amu a imbunătăți soiulu vitelor? Nu. Făcut-amu ușurințe transportului pe pă­­măntu sau pe apă? Nu. Făcut-amu școli prin toate tărgurile macar, dacă nu și prin sate? Nu. Nu! și car­nul... Și de ce nu e din fașă, și aceasta nu o zicu pentru oa­­minii clasei muncitoare de pămăntu cu alte cuvinte clasei neculte, fiind­că ei au fost, și sunt chiar astăzi de cătră vumat ca unelte de trupul muști esploatat averi pentru proprietarii pe a cărora moșie se găsescu. Starea lor, mai cu osebire de la scăderea puterei resbeluitoare din țerile noastre, au fost numai a unei speculații; se specula fă­­ră controlu munca lui, lui și chiar vieața lui, pentru că proprietariului muncia totu anulu pentru pămăntul de pe din pămăntulu seu! Era pradatu chiar și în zilele lui de resuflare, lui de veselie, in menuntele lui de in datorii, prin popi ce nici vroiau să­i fără plată de muncă sau bănească, clasa privilegiată, despre clasa ce stă societăței, în capul cărmuirei, care supt dominarea ei au trebuit să facă ceva în favoarea civilisației. Să videmu: Cumu se esploatează la poi ocnire? Barbaru; mai multe morți se constatează pe ani din cau­­sa acestei infricoșate și primejdioase munci. Cum se trătează la noi omul de cămpii? Barbaru, legea și dreptatea este toată in măna celui mai tare și a celui mai mare anemit mărturii autentice supt ochii , a învoca tatu a avi sa ped­eze stitui torile telege teze, cunu­nite, iată­venția tutu natare al-hoc pentru va în­ței stipulațiile Principate articolului nevoie de a și a articulului 8 din convenție, pentru înseși urmări funeste, la menținerea și la restatornicirea în covenția intrevenire observările ce finală a pute­­înfrăngere asupra mijloa­­a o face să înce­­și esecutată identică, puterile garante, în se pronunțe numai mil­tară pentru an plenipotentul s­au presentatu ordinei legale, și pentru a face e Încă nu se atinge de socotința de aipa înfrăngere, curțile garante nu la toată garanția internațională aceste acte dau fără a castilu cănd ar fi ceastă măsură; seu are certitudinea puterile semnătoare aceste­ranța că considerare schimba socotința loru. Prenipotenții Franciei, de Muserus-beiu, totuși cuprinsă ci că s'ar suferi zeloru valoarea hie și în resboiu ce Moldovalahii anterei suzerane nu clauseloru a Prusiei, voru suferi convenției, cu de s'ar curtea învoi ne pretenția ce le împunu, aderează lin nici și suzerană aplicatu pentru se din o că, să se res­­se­voru în­­și ar ave li presupu­­iudatoririle guverniulu agiunsu ca si de prisosu guvernului în casu atunci întru aceea loru, de a civilu­ și ceru prin ar face bucura împlini observări pe garanția Paris, și neputăndu a fi priimită că a fie­ cărei această a că din în­că va­să Rusiei și a loru opinie a de în­de binurile alerga sfărșitu­ri de și­ și Sardiniei a va transmite a se a­pu­­a de o la lua și a­­persistă tinta seu care va putănduse de atătea și tu biuroul seu definitivu s'au alesu de președinte D. au făcutu în cuasă mai multu după a­le sale mijloace, de mă prin ați de ministerulu Nevoindu nimicu credemu, totuși că Iepureanu­ a asigura din aceste la zisă liberală. În celu ce simțea ceva es-ministru, liberalii consecuinți ideei plenipotenți, guvernului D. Răducanu Rosetti, scăruia țeara cu mu­zice al vieței sociale micii și chiar tărămul civilisației. turi? Nu. Întrodus'amu Pentru că ne abia iși putea îngăduia timpu de biru și purta angăriile răsufla aerul ședinte comisiei r­osetui ce soco­­­­în vĕru este știmu străinu, Domnu a ear­ei a Mare-Britaniei, Bara celoru În aprețui. (Din Deoate, după Nord) A. Grigoriu și I. Sturza agre­­n'au pututu scapa din videre că vo­­precumpănitoriu în zile, și­ au vicepreședinte representează și datu semnu al Romăniloru D. D. tăței comisiei. susu de toate, în ceea scumpă să care zice, cinci constituatu în următoriul D. opiniile Adunare, unirea pe în care Aceasta în face punea și neu este pe dragă,­­ care au Răducanu I Florescu, cele acele opiniile anii trecuți interesu subt căndu pentru principe aceasta că unu principe chipu­­Ro­­și nu­­comisiei ai ce­­înnainte Dlui R. totu țeară străinu, străinu pre principe alesului de pre­­a majori­­suntemu întemeieți domniealui sau mai puținu domnialui, nu de vieață în mis­­cământeanu, fi de cătu rădicatu Alecsandru ar uita-o acneta­­ unirea mai acei Ioan, ca cea în rarele rugăciuni, in fruntea necau Ingrope spre prin Deci, încă al egalității naturale, a societăților Spiritul de cultură nu­­în­țează știința agro­­cultura fundamen­­omului, creșterea lui și copiii dacă a­r lucra. Guvernului plătia Statului, pentru a unui a unui poporu, vroescu individu. glia și Germaniea iși dispută­telectuală, țintind la înavuțirea tală, lipsește ține casa civilisațiea această odată, nu spre Francia, a zice in a zice, că a unei fa­­morală și fi mentori alte sta­­Aii­­întăitatea pe orăndarii crășmari clasă nenorocită, ci priviți de­­despre sancii noștri, care i se ce­r că în și -------------­zI-­­ Săuntemu încă barbari. Cipilicaț­ea făundămintele mai înnainte de a strevate societăților, era ținta unui

Next