Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)
1859-06-11 / nr. 9
C ---- -- ---1. --1--.---.Tghirona Șomana loru, în vreme ce apărătorii împricinațiloru indigeni se retragu din cameră în cursulu loru. „ Considerăndu că giudecătorii nu pot să consulte conștiința loru și să dee opinia loru dreaptă și conformă legiloru decătu cănd ii suntu in liniște și feriți de influența ambeloru părți împricinate și a apărătoriloru lor. "Au inchieat în unanimitate că ea se recunoște îngrădită de legi de a delibera asupra procesului de față în ființa Domnului dragomanu a c. c. aghenții apărătoriul legalu a supușilor austriaci în procesele lor cu supușii locali. „În urma acestei închideri a curiei și a refusului Domnului dragoman de a se retrage din camera sesiilor pentru ca ea să pășască la deliberație, presidentul s'au văzutu nevoitu de a suspenda deliberațiea și hotărărea pricinei, drept care s'au făcutu această închidere care se va comunica ministeriului dreptăței pentru ca el să se adreseză cătră autoritatea competentă spre a se statornicui regule generale privitoare ne unu aseminea casa, întrebănduse totu odată pe ministeriu dacă curtea de apelu care au suspendatu pricina de față, poate a păși la deliberație și la hotărirea ei în neființa Domnului dragomanu înainte de a se statornici de autoritatea competentă regule generale privitore pe acestu casa, sau de trebuie să lase ea pricina suspendată și să aștepte pănă se va statornici niște aseminea regule generale, răspunsu pe care ministeriul este rugatu a l dacăt mai degrabă, pentru că pricini de această fire se potu ivi adeseori la curte, ocători, samiși, directori, pănă și candidați. Adevăratul adevăratu este, strigă ei: Sihleanu e gregorianu! Gregorie Sturza, după cănteculu vifleimului, este un despotu! Să facemu deputatu pe D.” Nu ne îndoimu că el este trimisu de sus ca să facă capitala în Focșani. Noaptea, pe la ora crimenului, cănd se săvărșescu cele necurate, au giurat cu capul sub Evanghelie, în căutare de bucurie, și in închinătări de pahară; și, a doua zi, 17 onorabili alegători, acei numai ce puseseră capul sub Evanghelie, și care iscăliseră legătură in scrie, ciu votat Iovi, precum era însemnați în listă, pe rănd de număr, pentru D. Cogălniceanu. Se știe aceasta, căci prefectul de atunce, în beția izbănzei, au aratat, în fața sumei alegătoare, acea listă, și se mai știe și din aceea, că biletile de votare s'au numerotat și impărțit după răndul numărului, nouă aflare a guvernului celui cu majoritate. Asfel D. Cogălniceanu luă deputăția de Focșani, și eu, pecăt văd acum, rămăsețu gregorian! Fi veți așa de bunu, Domnule redactoru a da locu, căt mai curănd, în coloanele stimabilului d. voastre ziariu acestei desamagiri, ca să afle și D. I. Ionescu și oricine că n'amu fostu nici odiaiioră gregorianu. Un cuvăntu încă. Mi s'au făcut bagaje de samă, în vreme, că nu mi-am dat profesia nu am făcuto, nici că de credință, așa este o voiu face, în cătă profesia de credință slujește de gaidenașarlatanilor pavreme voiu vedene cu mămuca, în mănile triotismului. Priimiți, d-le redactor, suntemle mele încredințări despre considerația deosebită ete ezo, ete. ldresa ministeriului dreptății cu no 4709, căotra Curtea de apelu, la 8 iunie 1859, și înregistrată sub no 2159. La adresalu no. 2803, se respunde acelei onorate curți, că ministeriul aprobează în totul aplicarea făcută de dănsa a articlului 327 din reglementulu organicu, cu înlăturarea măsurei de la pagina 89 a colecției P-a, măsură abătută din legalitate și chiar din buna cuviință; și se grăbește a'i da respunsulu așteptatu de dînsa, ca ea să pășească la deliberarea și hotărirea pricinei suspendată, care au motivatu alei adresă no. 2803, numai în neființa d-sale dragomanului chesaro-crăieștei aghenții. Iară pentru această purtare legală și în totalu demnă de nuea ordine de lucruri, așa precum s'au așteptatu dela doi membri actuali ai acelei curți, ministeriul găsește de cea mai lăntă așa datorie de a esprima viea sa mulțămire atăt d-lui președinte ce au luatu inițiativa în aceasta, căt și doi lor membrii ai acelei curți, carii n'au lipsitu de a'l sprijini cu asimțimîntul lor. Cătră Redactoru. Domnule redactoru, Văzuiu, în numărulu 4. al Tribunei Române, în articululu Desighe sogrui elector, următoarea indicare: e Putna. Din 29 alegători, 27 au luatu parte la alegere; aceștia s'au îmmpărțitu așa: 10 voturi d-lui A. Sihleanu, de partida gregoriană, și 17 d-lui Cogăliceanu, care au și venitu în Adunare cu majoritate de trei voturi.Toate potu fi cumu se înșiră onorabilul D. Ion Ionescu, sub însămnatu la sfărșitul acei socoteli, iară A. Sihleanu de partida grigoriană, nici de cătu. Eu n'am fostu nici de partida grigo riană, nici de partida nimănui pe lume! Omu venitu de la Dumnezeu, Romănu de la sînt necontenitu, și voi fi, pănă la cea de pe urmă, partizanu al țărei mele, frate sinplinu de căldură al celoru de unu sănge cu mine; și mai presusu decătu mine, nu voescu a cunoaște decăt grămada nației. Onorabilulu D. Ion Ionescu ori să se informeze la isvoare limpezi, au cel puținu să cunoască omulu. Este un adevăru că vorba aceea au umblatu prin multe guri sub căimăcămia de Sihleanu la Hristosu în timpulu încoace, și apoi alegerilor trei fara unulu, cu toate că însuși prințulu Grigorie Sturza, de care nici amu onoare a fi conoscutu, au fost prinsu de mirare, cu toate că chiar gregorianii se întreba de unde, cumu, și ce felu, cea mai mare parte din proroci punea măna pe focu este grigorianul anatema Sihlianului! Nu mi-amu bătutu capulu sti de smințescu atunci, căci știu căt potu prorocii de starei de grigorienu, să nu care cumva să crează D. Ion Ionescu că voiu că catu să mă apăru, să mă nu amu de ce, principiulu grigorianiloru era totu acelia cu dănșii eramu să mă găsescu într'o tovărășie bună, ba ăncă ași fi fostu luat parte din urmă, căndu au datu măna cu toți din toate a alunga credința aceasta și de la D. Ion Ionescu și de la alții deputațiloru la camera legislativă a Moldovei, parte dîn concetățenii mei îmi propuseisgonitu, ca omul celu dreptu, de la cele optu locuri unde era înscrisu, vine prin apostoli, și streini și de locu, prin scrisori, prin depeșe telegrafice și cere sufragile foc senăscocească că suntu gregorianu. Abia au apucatu a se și năvăliră asuprări cu toate puterile. Înmurirea celoru mari și tari de pe vremea aceea; vifleima de la Steroa Dunărei; mortu totputernicia d-lui. Evanghelia, Crucea, și patrahirulu a unui cinstitu părinte; un fel de bambușiru ce frămănta de vr'o lună tărgul oca și cei cu dramurile le place să creadă că sîntu grigorianu, căci în zare, vădu adoa zi de aur în Focșani prefectu în capitala Romăniei; cei ce calcă tărgulu cu moșia lor punu la socoteală bultările de pămăntu și la comisia centrală, alții prefeți, subprefeți, polițai, prezidenți, giuoose a fi C. a Nu put de căndu ceru și și friga, tăzi, de zile pentru ținu numai seră ca candidatura neniloru, cum puteamu închipuiră să răpus! Cei cu cotul, cei vede membru cu cumpenire, tot Au e Romănia, trei condiți, fără care să vadă lucru prin curatu vorbă. Dacă acumu mă rădicu Dar departe de mine mai pututu rămăne în ea. Ba ca cum s'au făcut treaba lui meu; dar iată că cei făgăduinți de capitală galbănulu, unul se vede împrotiva denumiri ași măndri așacelaș stindard: ce nu este al meu! Fu fi representantu respăndi vorba, ministru, altulu se cu greu poate și se puseseră fi adevăratu. pe lucru spre a D. închina mulțimea a se pune să priimescu colegiul, mersu căt cei De va cu cei ce a sub am un ochii în cefostu purure, au ne ngrăitu Au trebuit sau dumnia-lu; leapădu, care au ca să fiu grealegerea uni voturile Domnia-lui, țineamu giustăpănu, samișul și fuiu cei cu povestitoru cea mare a gorjanu, pe vrute pe nevrute. Începuse a fierbe lumea pentru din poveste; cu turbare mă atacară le D-lui Cogălniceanu. De acolo luptă timpu bine; se puseseră ce caută în Focșani, ce spera multu folosu în de Și cu numai care părțerei; și o dată ne pomenimu a cu la a â. SibilLEANU. --ne- 313a. P REVISTĂ DIN LĂUNTRU. Avemu de peste 26 maiu erau că pe la Milcov știre sosite în tabără și pate la construcția ei șepte companii muntene și duuvă moldovene. Tabăra se află la o poștă de departare de Ploești și este așezată într'o poziție din cele mai frumoase, care și poartă numele de Cămpulu- Frumosu sau Cămpulu lui Mircea. Fiind chiar la începerea munților și pe malurile Prahovei, unula din cele mai vii muri ale Valahiei, tabăra este totodată încungiurată de sate împoporate. Despre nordu sunt Floreștii, la răsăritu Văicoiu, la apusu satele Călineștii și Filipeștii, iar la ameazăzi o cămpie cultivată ce se întinde păr la Ploiești. Construcția taberei au trecutu prin diferite faze. Mai întăiu au începutu a se face înfrontu de bataie după sistemulu francesu, ofițerii de geniu munteni ocupăndu o linie paralelă cu munții; pe urmă unu ordinu au strămutatu a sa posiție și construcție și acumu se face într'o poziție perpendiculară cu acea vechie și făcănd o linie paralelă cu Prahova. Armata se așează pe batalioane în coloane de atacu, adică batalionulu așezatu în frontu de divizionu. Păr la 20 maiu erau gata încăperile a duoă regimente de pedestrime. Observămu că și în construcția taberei, ca și în toate la noi, au trebuitu ca lucrulu, poziția să se așezu într'unu chipu, să se schimbe apoi și să fie într'altulu. Spre scaparea onoarei capiloru, și sare anu are meritulu ofițerii Romăni, sistemulu aciosta de tabără se face sub direcția unui capitanu neamțu în serviciulu munteanu, care OCU3