Tribuna Româna, 1866-1867 (Anul 8, nr. 255-285)
1866-09-11 / nr. 263
Tribuna si o mână, nationale espresse de tote Adunările noastre, incepandu de la Adunările ad hoc din 1857, si pen’la adunarea constituinte din urma, voturi realisate de-abia si cu atata truda dela 1859 pen’acumu! se parera nu potemu suppune la o critica seriosa scriptulu acesta: elu este, de buna sansa, si prin conceptiunea si prin forma sa, mai pe giosu de ori-ce critica. Rea cugetată si prostii formulata, ideea D-lui Ion Morariu nu se poate privi nici macar ca espressiunea unei convecțiuni individuale, singulare- necumu ca curentulu de ordine al vreunui partitu. Que si partitele, ce au cuventulu lor de a fi intr'o societate, treime, mai anteiu si mai presusu de toate, se vorbească inttelegerei tuturor, treime se aiba unu rostii logicii si lealii. Altmintrele, opiniunea generala nu le da nici o importantia, nici le considera decatu ca facțiuni fora trecutu si fora viitorii. Asta, pentru ca se intiellegemu ceva din Espuherea separatista a D-lui Ion Morariu amu trebuitu d’o punemu alăturea cu Epistolii Princiului Constantin Moruz, adresata domniei-sale d-lui plineiu Ion Ghica, ministru secretariu de statu, sef, cu data din 22 aprilie trecutu. In adeveru, numai cu ajutoriulu scrisorei d-lui Constantin Moruz către d. Ion Ghica potemu pricepe de unde vine si incotro tinde acestu factum al necunoscutului Ion Morariu ”din ocolulu Moldovei.“ Scrisoarea d-lui C. Moruz, brosiura tiparita in 15 pagine, are o legătură, are o forma, are preste toate meritulu de a explica deplina totu ce au vrutu se cuprindă si se esprime brosiura obscurului separatiștii Ion Morariu. Cu d. Constantin Moruz, princiu moldovanu, personagiu cunoscutii, proprietarii mare in Moldova, care, precumu insusi dice (pag. 8 din brosiura sa) poate se-si capete drumile politice gnandu ar arca durintta, vomu cauta deci si vomu isbuti mai usioru a explica pe Ion Morariu, persoana necunoscta, inse care se recomenda pe sine ca ”crestinii ortodoxii, pamenteanu de opotriva cu corelujionarii sei moldoveni din Principatulu Moldovei,.. La pagina 1 Morariulu dice ca este din ocolulu Moldovei, si apoi, (pag. 3), adressanduse iubitiloru sei compatrioti, cu inima plina de întristare si sfasieta de durere„ promitte o mica descriere atata despre situatiunea acestui Principatu (al Moldovei) catu si despre tristele evenimente din Ias si de la 3 (15) aprilie. Princiulu Constantin Moruz, in Epistola sa, au facutu deasemine o descriere a situatiunei Moldovei si o relatiune asemine despre nenorocitele intamplari de la 3 (15) aprilie din Iassi, inse princiulu au vrutu inca a cerceta ”cu toata receala“ si causa care au produsu acele triste evenimente. Amu disu ca cu princiulu vomu esplica pe morariu , apoi avenul se venimu la Morariu, ca se vedemu ce țarina ne macină. Morariulu obscurii face commentariele Princiului illustru. In literatura brosiurista va si in altele, testulu este mai pretiosu, iar commentariele sunt rediose. Vomu prescurta dara catu se poate commentariulu, si vomu insista mai multu asupra testului. 8i Princiulu, ca si Morariu, se arata de la inceputu foarte amaritu ; inse Princiulu dice ca suffletului este petrunsu "de cea mai vie amaraciune“ (pag. 1.) numai pentru ca au vezutu numele princiului Ion Ghica subsemnatu pe nota adresata domnului consulii rusescu din Bucuresti prin care domnia-sa, princiulu Constantin Moruz, este calomniații. Nu s’ascepta, dice, nici odinioară que „buimăceala, nebuniile si pasiunile politice vor conduce ouata pe Ion Ghica „a calomnia pe Costachi Moruz”. Costachi Moruz, amicalu lui Ion Ghica, amicii din teneretie, amicii care nu de multa preschimbase, la București, cu amiculu seu, idei "asupra nenorocirilor tierrei“, si convorbiri "despre viitoriulu ei“ Costachi Moruz ”acelu oniu, care la 1848 au acquitatu prin inchisori in Ilossia si persecutiuni monstruoase simtimintele si cooperatiuea pentru causa amicilor si a frat Hontsei din teneretie, trebuia se tie scutitu de pîrile minciunoase ale unui Golescu, trebuia se tie crutiatu de amiculu seu Ion Ghica!" Eacasia! !). Costachi Moruz pretindea a fi scutitu si crutiatu, deara de ce si pentru ce? Pentru ca nimine mai pucinu decatu dumnialui nu s'au ocupatii de evolutiunile politice de la 11 (23) fevruarie si incoace ? (Vedi pag. 23). Pentru ca nan facutu alta decatu a’si cauta de interesele particulare, "fiindu din nenorocire proprietariu mare in partea Bessarabiei annexata Moldovei, avendu si toate relatiunile de familie in Moldova?“ Pentru atata lucru, firesce, I. Costachi Moruz are dreptate se tie amaritu vedienduse calomniatu ca face intrigi politice. Inse domnialui singurii ne spune (prig. 8) ca ”cu persoanele care veneau sedii radia n’au socotitu de datoria sa de a ascunde opiniunea sa, care au fost si este, cil Europa nu acceptata niciodată de a incuviintă unirea cu principele strainn de casa suverana, precumu au doritii si dorescu toti cei cari au fostii de buna credintta; si ca unirea cu unu printru pamante unu este o pagubitoare insi claciune pentru Moldova."" Minunații 1). Costachi Moruz declara ca este pentru dobendirea unirei cu unii principi streina, domnialui ne spune curata ci putea se convorbească si se se sfatuiasca cu proprietarii cari aveau dritur politice; ca, si acei cu drituri si ace tara dritturi politice, nu puteau se si abtie de a da consursului lor pentru dobendirea mirei ca ana principe straina Minunatul Minunatu esti luminate prin eiule moldoveanu, si minunate sunt vorbele tale. Dara faptele? Insusi le arati (pag. 9 si celelalte). Dici ca socoteai de o santa datorie de a nu lassa singurii pe cumnatulu d-tale, in impregiurari asta de gretie; ca nu poteai refusa sfatuirile esperientiei d-tale la o ruda asta de aproape, pe care'lu consideri ca unu tilu, si aceasta intr'unu momentu unde el a era chiamafu a'si implini datoriile de adeveru tu cel'atianu. Vrea se dica acumu trebue se vedemu care era chiamarea cumnatului domnului C. Moruz, ca adeveratu cetatianu, pentru ca se inttelegemu ce rolu au jucatu 1). Moruz in evenimentele triste de la aprilie trecutu? 1. Rosnovanu, cumnatulu domnului C. Moruz, au făcutu parte dintr’unu comitetu alesu dupre toata forma (pag. 5). Acestu Comitetu au asustatu profesiunea sa de credintia. Locotenentia domneasca au respinsu pe delagatii acestui Comitetu. Policia iran pututu se nimicească toate lucrările acestui comitetu. I. Moruz au vorbitii domnului prefecții al policiei si iau disu. ”ca, dupre a sa „socotinda, singurulu chipu de a preveni „o catastrofa, prin potolirea spiritelor, este „ca dumnealui insusi (ad. prefectulu po„liciei, D. Gr. Sturza) se prevină pe acei „de la carii atarna grabnica espe dire din „lassi a fraților Golesci, si numirea unui „prefect dintre Moldoveni.” ( ech pag. 10). Deaie inainte lucrurile incepu a se lemuri cu totulu. Moldovenii au sufiferitu prin unirea Cusai; guvernulu de la 11 fevruarie i-au implutit de indignatiune prin destituiri nemeritate, prin trimitterea de militari si alți funcționari munteni, prin numirea Cornescului ca commandantu, si a* Golescului ca prefectu districtului Iassi, ’ spre a inlocui pe Moldovenii numiți cu cate-va dille inainte, si scosi in modulu celu mai necuviinciosu : meșteri, dice, care nu pucinu au contribuita a preface nemultiumirea Moldovenii ort in indignatiune obșteasca." Eacasia! Numirea unui commandantu militariu si a unui prefecții de districtu in Iassi au fostu causa indignatiunei generale! Si aceasta indignatiune s'ar fi alinata daca se punea, precumu s’au facutu in urma, in locuia unui Golescu pe D. Grigoritta Sturza prefecții al districtului ! Este oare aceasta, din partea d-lui Costachi Moruz, o argumentare serioasa? Nu! de buna sama nu ! Queci insusi domnialui ne spune (pag. 11) cele ce urmează: 1 „La 2 april (dice, pag. 11) procla" „mați deschiderea plebiscitului pentru 3 „april; locotenentia sorea prea bine hotarirea poporului care era a nu subscrie, si a face manifestare in contra „acelui plebiscita; si la 3 a liniei, la 9 „spre 10 oare, asindia trupele pe drumulu pe care trebuia se treaca Mitro„poli totu si eu poporala, pentru a merge „la Palatu, spre a manifesta respunsulu