Tribuna, iulie 1888 (Anul 5, nr. 147-173)

1888-07-01 / nr. 147

Nr. 147 tractarea de comassaţie întreruptă se va con­tinua azi la 12 i. e. n. Tulburări de astadată nu vor fi, pentru­ că de o parte 37 de adver­sari ai comasaţiunii stau in arest, de altă parte auctoritatea politică a luat toate măsu­rile pentru susţinerea de miliţie şi gendarme­rie suficientă. * „Romanisare“. Corespondentul din Pa­­gocea al­­fiarului „Kolozsvár“ se plânge, că comuna asta se află în stadiul romanisării. Dar’ el însuși recunoasce, că locuitorii nu sciu nici o vorbă unguresce. Vorba e, că pănă cândva au trebuit să scie, deoare­ce toţi locui­torii au nume unguresci. Lucruri apucate de păr. ^* Incendii. Săptămâna asta au fost niste incendii mai mici în comunele Spring, Feneş şi Ponor din comitatul Albei­ inferioare. De a­­semenea în Berberec, Paloş şi Perşani. * Despre bandiţii mascaţi din Ghim­eş cetim în „Gazeta Transilvaniei“ . La începu­tul acestei luni trei bandiţi năvăliră asupra tinărului păstor Nicolae Bădila, care păscea o turmă de 400 de oi în munţii Negoiului, în partea aşa ,Ş­is& Valea-Serecelului. Pe bietul păstor îl bătură pănă­ ce îşi perdu consciinţa de sine, apoi îl aruncară pe jarul încă nu de tot stîns al focului, unde fu aflat de niste gendarmi. Nefericitul abia a patra­­fi îşi­­veni în fire. Bandiţii luară din turmă vre­o 80 de oi, dintre care 39 au fost aflate de gendarmi. Dintre 3 indivizi suspecţi, care au fost prinşi şi duşi la înfăţişare înaintea păstorului, unul a fost recunoscut de păstor. * Garda noastră împărătească, în­tre cele mai frumoase trupe de paradă sunt şi acelea, puţin cunoscute şi puţine la număr, care constituesc la Viena garda particulară a Monarchului nostru. Acestea trupe sunt: 1. Prima gardă personală (garde du corps), numită Ard­erii, formează un escadron mic de 50 de ofițeri, comandaţi de un căpitan, care este general de cavalerie în armată, baro­nul von Koller, cu un locotenent, care este locotenent-mareşal-campestru (general de divi­­sie), şi un locotenent, care este general-major (general de brigadă). Sub­ofițerii sunt majori, brigadierii şi gardii sunt căpitani din armată. For­mată în 1763, garda aceasta este cu câţiva ani mai nouă decât: 2. garda regală ungu­rească, fosta gardă-nobila ungurească, formată în 1760 de împărăteasa Maria-The­resia, transformată şi reorganisată de mai multe­­ori. Se compune întocmai ca Ard­erii; ge­neralul de cavalerie Ignatiu de Fratisce­­vici, magnat al Ungariei, e căpitan; generalul comite Andreiu Pálffi, locotenent. Uniforma este cel mai frumos şi cel mai bogat dintre costumele de husari; Attila şi palota ungu­rească roşu-aprins, ornamente de argint, pele de panteră în loc de blană, cisme galbine, talpac cu penagiu verde. Ganjii, toţi căpi­tani, sunt mai toţi din familiile cele mai no­bile şi mai bogate din Ungaria. Fiecare din aceste garde are cassa ei şi micul stat-major se compune dintr’un medic, un administrator şi vre-o 50 de servitori şi îngrijitori de cai. 3. A treia gardă este aceea de Trabani, formată în 1767 și compusă din sub-ofițeri, cam­­ca foștii Cent-gardes francezi. E. S. ge­neralul de cavalerie comite von Neipperg, cavaler al meiului de aur, o comandează. Ea constitue un escadron de 50 de călăreţi, care poartă uniforma: cască cu penagiu alb, haină vişinie cu galoane de aur, gulerul şi părţile răsfrânte de catifea neagră, nasturi auriţi, ca­­lotă de pele de căprioară şi cisme lungi. 4. Escadronul de gardă câtăreaţă, format în anul 1849, o comandă A. S. generalul de cavale­rie prinţ de Thurn şi Taxis, mare­ studier al împăratului şi cavaler al meiului de aur. Are un major ca comandant al doilea, un căpi­tan, care este prinţul Eszterh­ázy, 3 locote­nenţi, 1 adjutant, 2 sergenţi-majori, 8 sergenţi, 2 trompeţi şi 60 de gar­fi cu gradul de sub­­oficeri în armată. Micul stat-major se com­pune din un cassier, 2 sub­oficeri contabili, 1 potcovar, 6 ordonanţe de oficeri şi 55 oameni la grajd. Uniforma este următoarea: cască cu păr negru, haină cu gulerul, răsfrânturile şi vipuşca roşii, galoane, epolete cu solaji şi nasturi auriţi, calotă albă de pele de căpri­oară şi cisme lungi. 5. După aceste trupe de cavalerie vine compania de infanterie a gar­­dei personale, formată la 1802, fosta gardă de la Hofburg. Căpitanul de Trabant corniţele von Neipperg o comandă şi pe aceasta. Comandant al doilea este colonelul Ogrodowitsch de Monte-Belvedere; el e adevăratul şef al companiei; are sub or­­dinile sale 2 căpitani şi 2 locotenenţi. Com­pania cuprinde: 4 sergenţi, 8 şefi de secţiune (Zugsführer), 12 caporali, 220 de gartfi, 2 to­boşari, 2 cornişti, 7 ordonanţe de oficeri şi 16 servitori pentru grija căsărmii. Uniforma: cască cu păr negru, haină verde-închis cu ră­sfrânturile roşii, ornamente la mâneci, epolete cu serifi şi nasturi auriţi, pantaloni verde-închişi cu vipuşcă roşie. Casa militară a împăratului­­rege este pusă sub comanda A. S. prinţului Constantin von Hohenlohe-Schilling­fürst, cavaler al meiului de aur, consilier in­tim şi prim-mare-măiestru al casei maiestăţii sale şi general de cavalerie. * Distincţiune. Cetim în­­fiarele de din­colo, că regele a conferit generalului conte de Schlieffen, care a fost la Sinaia pentru a notifica urcarea pe tronul Germaniei a împă­ratului Wilhelm al II-lea, marea cruce a ordinului „Steaua României“. Căpita­nul de Plettemberg, care însoţia pe gene­ralul conte de Schlieffen în misiunea sa, a primit insigniile de oficer ale aceluiaşi ordin. * Greva de culegători: în mai multe stabilimente din Bucuresci culegătorii s’au pus în grevă, aşa lucrătorii din tipografia „Ro­mânului“ şi din tipografia Cucu, astfel, că­­fiarele „Românul“, „Dreptatea“, „Lupta“ şi „La Liberté Roumaine“ nu au apărut în urmă decât în câte două pagine. Din public.*) Convocare. Conform decisiunii luate la 8 Maiu a. c. adunarea generală a despărțământului XI. (Se­­lagian) al asociațiunii transilvane pentru litera­tura română și cultura poporului român este convocată în comuna Domina pe 6 August st. n. a. c. Tot atunci şi acolo îşi va ţine adunarea generală şi „Reuniunea femeilor române sela­­gene.“ La acestea adunări generale sunt invitaţi a participa toţi membrii despărţământului şi ai reuniunii, precum şi toţi aceia, care se in­teresează de cultura poporului românesc. Şi mic­u, în 5 iulie 1888. Pentru presidiu: A. Gosma, actual al despărţământului şi secretar al „Reuniunii femeilor române selagene“. Dare de seamă şi mulţumită publică. Subscrişii cu plăcere venim şi pe calea aceasta a ne exprima mulţumită mult onor. d-ni, care, cu ocasiunea unei „petreceri de vară“, ţinută la 1 iulie n. a. c. în favorul şcoalei noastre gr.pr. române din Criscior, au contribuit cu sucursul moral, cât şi material spre scopul amintit, abstrăgând încă deja timpul nu prea favorabil şi anume: D-nii: Vasilie Dămian, protopresbiter 2 fl., I. German 1 fl., G. împărat 60 er., I. An­­ghel 60 er., T. Băianț 60 er., M. Giurgiu 50 er., N. Becsa 50 er., M. Plut 50 er., Mihail Galligh 1 fl., Samuil Niederland 1 fl., I. Papp 1 fl., Alexandru Papp 1 fl., Ludovic Göbbel 1 fl., N. Venator, director 1 fl., N. Köllner 1 fl., P. Trif 2 fl. 20 er., Nicolae Bedea 1 fl., A. Seres 60 er., Carol Belle 1 fl., d-na Kristyory Balint 1 fl., d-na: St. Belle 1 fl. 20 er., Feilmaer 1 fl. 20 er., N. Hamberger 1 fl. 20 er., Arpad Kristyory 1 fl. 20 er., Antoniu Pietsch 3 fl., N. Baternay 1 fl., Alexandru Piczek 1 fl. 50 er., Ludovic Far­kas 1 fl., Ludovic Kun 1 fl., N. Simulescu 50 er., Martin Gall 1 fl. 20 er., Frideric Rosea 2 fl., N. Boticiu 70 er., Antoniu Cutean 1 fl., S. Krausz 1 fl., Albert Brády 1 fl., Alexandru Vilmos 60 er., Oliver Krasznai 1 fl., Farkas si Stiene 50 er., I. Cutean 50 er., Ladislau Lazar 50 er., Pavel Vraciu 50 er., George Bocan 1 fl., M. Nicolae sen. 1 fl., Mihail Macra 1 fl., Nist. Fugaru 55 er., Moise Muhuţ 1 fl., 50 er., G. Almăşan 1 fl., N. Moţii jun. 1 fl., N. Toderaş 1 fl., I. To­­deraş 1 fl., Const. Pleşa jun. 40 er., Fl. Ioa­­chim 40 er., Savi Hurdea 20 er., Const. Pleşa sen. 60 er., Sof. Grama 66 er., M. Iosif 20 er., Mateiu Costan 60 er., Nicolae Iga 1 fl. 20 er., Carol Vagzsinai 1 fl., Dim. Li­­piczki 50 er., N. Romulus 60 er., Mihail Pleşa 1 fl., Alexandru Holda 20 er., Nicolae Codrean 20 er., Petru Pleşa 20 er., Maria Pleşa 20 er., Stefan Avram 20 er., I. Perian 1 fl., Anastasie Perian 30 er., Ioan Ometa 1 fl. 50 er., Lazăr Pleşa 1 fl. 20 er., N. Uibariu 1 fl. 20 er., Petru Moţii 1 fl., Lazăr Stanciu 1 fl., Eruţa Moş 1 fl., N. Adam 1 fl. 20 er., George Pantea 1 fl. 20 er., Nicolae Opra 1 fl., Maria Pleşa 60 er., Amalia Zsom­bori 60 er., F. Lörincz 1 fl. 20 er., Gerasim Toda 1 fl. 20 er., Fevronia Muntean 40 er., Maria Pantea 30 er., Maria Borza 30 er., N. Faur 1 fl. 20 er., Andron Doica 1 fl., Ioan Opra 40 er., Maria Antal 30 er. Suma totală e 77 fl. 86 er., detrăgând spesele de 37 11. 69 er. rămâne venit curat 40 fl. 17 er., care s’a și transpus epitropiei parochiale spre a se folosi pentru îmulţirea înfiinţatei biblioteci „şcolare parochiale“ din loc. Acest resultat­­e destul de îmbucurător pentu noi, mai ales considerând împregiurârile şi starea poporului nostru scăpătat. Primească deci toţi acei binevoitori d-ni şi d-ne­mulţumită noastră şi pe calea aceasta, ca efluxul adevărat al inimilor noastre recunos­cătoare. Criscior, în 24 iunie 1888. Pentru comitetul: Ioan Perian, Alexandru Draea, paroch. înveţător rom. *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta re­dacţia nu primesce răspunderea. POSTA ULTIMA. Kiel, 11 Iulie n. Conform unui ordin al împăratului german de la 8 Iulie n., şeful admiralităţii a primit ordine speciale pentru sosirea şi plecarea îm­păratului. împăratul se va îmbarca pe „Hohenzollern“, însoţit de ântâia şi a doua divisie a flotilei de manevrat, la 14 Iulie n. Sofia, II Iulie n. Burian cere de la guvernul bulgar solvirea unei rescumpărări pentru sudiţii au­­striaci. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“, Berlin, 12 Iulie n. Mackenzie a dat de scrie pe cale telegrafică, că preste puţine­­file va r­ă­s­p­unde cu deamănuntul; deocamdată îl leagă con­­sideraţiunile faţă cu împărăteasa­ veduvă. Wiesbaden, 12 Iulie n. Princi­pesa Marussi, care s’a încercat în Berlin să exopereze inter­venirea curţii în favorul reginei sâr­­besci, s’a reîntors fără să-’şi fi ajuns scopul. T R I B U N A Bibliografie. Divina comedie, vol. II., Purgatorul, tra­duc­ţi­une cu note după principalii comenta­tori, de d-na Maria P. Chiţu­, Editura Sa­­mitea, Craiova. A apărut Nr. 7 din „Revista Nouă“ pe luna Iunie. Acest număr cuprinde următoarele ma­terii : D. A. Sturdza: Cestiunea Trandafiror; A. Vlăhuţă în fericire (poesie); I. B­i­a­n­u: Dosoftei, metropolitul Mol­dovei (cu un portret); Gheorghe din Moldova: Poesii; Dela Vrancea: Sentino; St. Cacovianu: Petrea (baladă po­porală) ; T. Speranţă: Soţia babei, (poveste); I. Bianu şi O. Lugoşianu: Notiţe bibliografice. C. Dumitrescu: „Revista nouă“, vals. Extrase din „Budapesti Közlöny". Licitaţi­uni: — 28 Iulie st. n. a. c. imobilele lui Carol Sántha de câtră tribunalul regesc din Murăş- Oşorheiu. — 13 August st. n. a. c. imobilele lui Mi­hail Illés în comuna Tapio-Bicske de cătră judecătoria reg. din Cata­ mare. — 6 August st. n. a. c. imobilele Măriei Cos de cătră tribunalul reg. din Lugoj. Edicte: A se insinua pretensiunile în 45 de­­file: — la rămasul după Mateiu Ilie din Grădin la tribunalul reg. din Bistrița; — la rămasul după Adam Bakos la trib. reg. din Zalaegerszeg; — la rămasul după Ana Buden din Selejan la judecătoria reg. din Butini-mari; — la rămasul după Floarea Barbara născ. Cornea din Al-Csill la judecătoria regească din Butini-mari; — la rămasul după Ivantie Ancabhie din Al-Csill la judecătoria reg. din Butini-mari; — la rămasul după Mihail Kovács din Sarvas la tribunalul regesc din Bichiş-Giula; — la rămasul după Iosia Jevremov la trib. reg. din Chichinda-mare. C i t a ţ i u n i: Nesciindu-li-se ubicaţiunea se citează pe calea judecătorească: — pe diua de 20 Iulie st. n. a. c. Fran­­cisc Fasolla la jud. reg. din Becicherecul­­mare; pe­­fiua de 28 Iulie st. n. a. c. Mateiu Boltan la jud. reg. din Brașov; — pe diua de 20 Iulie st. n. a. c. Armin Mozes la jud. reg. din Zălau. Posturi vacante: — Un post de oficial clasa a Il-a la tribu­nalul reg. din Nyitra cu salar de 600 fl. și 100 fl. bani de cuartir. — A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de sub-procuror reg. la procu­ratura din Eger cu salar de 1000 fl., 300 fl. pauşale şi 200 fl. bani de cuartir. — A se adresa în două săptămâni la autorităţile com­petente. — Un post de profesor substitut din istoria naturală la gimnasiul reformat din Kecskemét cu salar de 800 fl. (Competenţii au să fie de ref. ref.) — A se adresa pănă în 1 August st. n. a. c. la autorităţile competente. — Un post de profesor adj. din istorie şi limba maghiară la colegiul ev. din Eperjes cu salar de 700 fl. — A se adresa pănă în 15 August st. n. a. a. la autoritățile competente. — Un post de servitor adj. la tribunalul reg. din Pécs cu salar de 240 fl., 40 fl. bani de cuartir şi 50 fl. pentru vestminte. —­ A se adresa pănă în 30 August st. n. a. c. la autoritățile competente. LOTERIE. Tragerea din 1 Iulie st. n. Brünn, 50 8 40 79 83. Buletin meteorologic. Sibiuu, 12 Iulie, 6 oare dimineaţa. Presiunea atmosf. în mm. (Mediul lunar 726.9) Din ţeară, 10 Iulie, 7 oare dimineaţa. Temperatura după Celsius Observată, Diferenţa din presi­iuă 720.9 —1.2 4-19.0 Maximul şi minimul de temperatură, Direcţia vântului 4-24.2 -1 16.5S Staţiunile Presiun. atmosf. în mmn. Tempe­ratura Celsius Vântul direcţia tă,ria Sătmar..................... 762.8 +15.0 NO2 Oradea-mare.— — — — Cluj........................... 761.7 +13.4V 2 Orşova..................... 761.8 +18.1s 1 Timişoara..................... 763.3 +21 0N 3 Arad........................... 762.1 +17.9V 2 Panciova..................... 761.8 +22.4V 2 Sosiţi în Sibiiu. J La 12 Iulie n. Hotel „NeurihrerKamspeek, Griindl, Pollak, Neurath, comercianţi. Friihbek, advocat din Oreştie. Contele Pálffy, colonel. Binder, Kovács, din Cluj. Krausz, Ohne, Mayer, Mautner, neguţători. Hotel „Imperattd Romanilor“. Laurentz, For­­ray cu familia, Orendi, Patay. Hotel „Meitzer“. Hubner cu familia, din Oreştie. Mitru Coman, econom din Reşinari. Iankovics, voiager. Bakcsy, proprietar. Hotel „Habermann“. Teuschei, din Aiud. Di­­mitrie Măcelar, din Mercurea. Bervek, chelner. Economic. Datoria pendentă a statului cu sfîr­­şitul lui iunie 1888 a fost: în note de stat 312,677.401 fl. şi în obligaţiuni de saline 99,320.967 fl. laolaltă 411.998.098 fl. —«— Li­teră i i pentru căile ferate r. u. de stat. Direcţiunea căilor ferate r. u. de stat a excris un concurs cu oferte pe ziua de 10 August st. n. a. c. pentru literarea de di­ferite materiale necesare la construirea unui drum de fer vicinal, Gradisca­ nouă—Brod. In­­formaţiuni mai speciale se pot primi in biroul camerii comerciale din Braşov. —$— Furnisare. Direcţiunea căilor ferate r. u. de stat a excris concurs cu oferte pentru liferarea de lemne de foc pentru căile ferate r. u. de stat pe­­fiua de 10 August a. c. Aceasta liferare se va face pentru 3 respec­tive 5 ani, pentru fiecare an liferându-se 60.600 metri cubici de lemne. —&— Târgul de sâruinţe din Viena e amînat, pentru anul acesta, pe­­filele 27 şi 28 August. —81— Grindină. Din Timişoara se scrie, că în 9­­. c. a căirat grindină în comitatul Ti­mişoarei, făcând pagube mari nu numai sămă­­năturilor, ci şi locuinţelor, dărîmându-le, căci grindina a căitat însoţită de o furtună grozavă. — Financele Ungariei. După­ cum li­ se dau in­form­aţi­uni din Budapesta,­­f­iarul „Pol. Korr.“ spune: „Venitele statului pe luna Iunie au fost cu 1,7 milioane mai mari ca în iunie 1887, şi cu toată dotaţiunea cea mare a casselor statului, se află deja vre­o 8 milioane fl­­elocaţi la diferite bănci. La cas, dacă nu se vor ivi încurcături neaşteptate, mini­sterul de finance nu va fi nevoit se apeleze la târgul de bani, cu toate­ că acolo încă îi mai stă deschis un credit insemnat“. Tot aşa se dice mereu, că financele noastre au să meargă bine la cas dacă . . . . dar’ sd­e Dumnezeu de ce, acel dacă totdeauna se îneacă în încurcături neaşteptate. ^ ^'Lăcuste în comitatul Pestei. După­­cum am anunțat deja în chiarul nostru, în co­mitatul Pestei s’au ivit lăcuste pe une­ locuri. Din­­fi în di aceste insecte s’au îmulţit, lă­­ţindu-se pe un teren tot mai larg, şi acum, post festa, s’a trezit şi ministerul nostru într’un târziu cu gândul se iee paşi necesari pentru stîrpirea răului. S’a trimis la faţa lo­cului un comisar pentru studiarea mijloacelor celor mai potrivite în aceasta cauză. Satele cele mai păgubite prin lăcuste sunt Péczel şi Maglód. Insolvenţe. Reuniunea creditorilor din Viena anunţă următoarele insolvenţe: Mau­­riţiu Guth, croitor în Praga, D. Herlitzka şi Comp, firmă comercială în Triest. Ale­xandru Grosz, librar şi comerciant de hârtie în Komárom. Preţul mărfurilor. Piaţa din Sibiiu, 10 Iulie. Grâu hectolitru 76—82 chilo fl. 4.40 pănă fl. 5.20, grâu mestecat 70 pănă 74 chilo fl. 3.20, pănă fl. 4 — secara 70 pănă 75 chilo fl. 3.— pănă fl. 3.—, orz 60 pănă 66 chilo fl.­­ — pănă fl. —.—, oves 40 pănă 50 chilo fl. 1.50 pănă fl. 2.—, cucuruzul 70 pănă 75 chilo fl. 4.— pănă fl. 4.40, melaiul 76 pănă 82 chilo fl. 3.50 pănă fl. 4.—, crumpene 68 pănă 72 chilo fl. 1.60 pănă fl. 1.80, semență de cânepă 49 pănă 51 chilo fl. 3.— pănă fl. 3.50, mazerea 76 pănă 82 chilo fl. 5.— pănă fl. 6.—, lintea 78 pănă 84 chilo fl. 9.— pănă fl. 10.—, fasolea 76 pănă 82 chilo fl. 5.— pănă fl. 5.50, păsat de grâu 100 chilo fl. 14.— pănă fl. 15.—, făină Nr. 3 100 chilo fl. 12.—, Nr. 4 fl. 11.—, Nr. 5 fl. 10.—, slănina 100 chilo fl. 54 — pănă fl. 56.—, unsoarea de porc fl. 60.— pănă fl. 62.—, seu brut fl. 18.— pănă fl. 20.—, lumini de seu fl. 32.— pănă fl. 34.—, lumini turnate de seu fl. 36.— pănă fl. 38.—, săpunul fl. 20.— pănă fl. 24.—, ten 100 chile fl. 1.20 pănă fl. 1.50, cânepa fl. 33.— pănă fl. 36.—, lemne de foc uscate m. cub. fl. 1.75 pănă fl. 2.50, spirtul p. 100 L. % 27 pănă 29 cr., carnea de vită chile 36 cr. carnea de viţel 24 până 35 cr., carnea de porc 44 pănă 46 cr., carnea de berbece 24 pănă 26 cr., oue 10 cu 15 pănă 18 cr. Piaţa din Sighişoara, 9 Iulie. Grâu curat hectolitru fl. 4.50 pănă fl. 5.20; grâu mestecat fl. 3.30 păn­ă fl. 3.70; secara fl. 3.— până fl. 3.30; ovestil fl. 1.70 pănă fl. 2.—; cucuruzul fl. 4.— ; fasolea fl. 4.50; crumpenele fl. 2.—; mazerea chilo 20 cr.; lintea 24 cr.; mălaiul 11 cr.; lumini de seu chilo 40 cr.; săpunul 23 cr.; seu brut 22 cr.; seu de vită fl. 1.—; unsoare de porc 70 cr.; carnea de vită 36 cr. Piaţa din Timişoara, 10 Iulie. Prețurile ce­realelor compatate după maja­metrică. Grâu fl. 6.15— 6.20. Secară fl. 4.70 4.80. Orz fl. 4.80.5.20. Oves mercantil fl. 4.50—4.70. Oves vânturat fl. 4.50—4.70. Meiu fl. 5.70.5 80. Spirt, comun per 10,000 litre fl. 31.50.32.50. Spirt rafinat per 10,000 litre fl. 32.50 33.50 Târgul de rîmători în Steinbruck. In 10 Iulie n. s’a notat: unguresci bătrâni grei 47.— cr. pănă 48.— cr. unguresci grei, tineri 49.— cr. pănă 49.,/2 cr., de mijloc 48.‘/a cr. pănă 49.‘/2 cr., ușori 47.— cr. pănă 48 — cr., marfă țărănească, grea 47.— cr. pănă 48.— cr., de mijloc 47.— cr. pănă 48.— cr., ușoară 46.— cr. pănă 47.— cr., românesci de Bakony, grei —.— cr. pană —.— cr., transito de mijloc — .— cr. pănă —.— cr., transito ușori —.— cr. pănă —.— cr., transito serbesci grei 48.— cr. pănă 48.‘/a cr., transito de mijloc 47. ‘/s cr. pănă 48.— cr., transito uşori 46.— cr. pănă 47.— cr., îngrăşaţi cu ghindă —. — cr. pănă —.— cr. per 4“/ „ cumpăniţi la gară. Pag 587 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 10 Iulie 1888. Cursul pieţii din Sibiiu. din 12 Iulie st. n. 1888. Hârtie monetă română . . Comp. 8.45 vând. 8.50 Lire turcesei.......................... „ 11.20 „ 11.25 Imperiali..................................... „ 10.20 „ 10.25 Buble rusesci.......................... „ 1.14 „ 1.18 Bursa de Budapesta din 11 Iulie st. n. 1888. Bentă de aur ing. 6%...................................... „ „ „ » 4%.............................. „ „ hârtie „ 5°/0...................................... împrumutul căilor ferate ing................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)........................................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)...................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)...................................................... Bonuri rurale ing.................................................... „ „ „ cu ci. de sortare .... „ „ „ bănățene-timișene .... „ „ „cu ci. de sortare .... „ „ transilvane....................................... „ „ croato-slavone................................. Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . împrumut cu premiu ing....................................... Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . Renta de hârtie austriacă..................................... „ „ argint austriacă...................................... „ „ aur austriacă...................................... Dosurile austr. din 1860 ...................................... Acţiunile băncei austro-ungare........................... „ „ de credit ung........................ „ „ îi „ austr........................... Scrisuri fondate ale institut, de cred. și economii „Albina“................................................................. Argintul................................................................. Galbeni împărătesei........................................... . Napoleon­ d’ori........................................................... Mărci 100 imp. germane................................ Londra 10 Livres sterlingi................................ Bursa de Viena din 11 Iulie st. n. 1888. Eenta de aur ung. 6°/o...................................... îi n » îi 4°/0....................................... „ „ hârtie „ 5°/0....................................... împrumutul căilor ferate ing................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)..................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)...................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)...................................................... Bonuri rurale ung.................................................... „ „ „cu ci. de sortare .... „ „ „ bănăţene-timişene .... Bonuri rurale ung. cu ci. de sortare .... „ „ transilvane....................................... „ „ croato-slavone................................ Despăgubire pentru dijma ung. de vin . împrumut cu premiu ing....................................... Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . Bentă de hârtie austriacă...................................... „ „ argint austriacă................................ „ „ aur austriacă...................................... Locuri austr. din 1860 ...................................... Acţiunile băncii austro-ungare........................... „ „de credit ing.............................. „ „ „ „ austr............................. Argintul...................................................................... Galbeni împărătesei................................................ Napoleon­ d’ori...................................................... Mărci 100 imp. germane...................................... Londra 10 Livres sterlingi................................ Bursa de Bucuresci. 102 10 90.— 151.25 98.— 125.50 115.— 104.50 104.50 104.50 104.50 104.50 104.— 100.75 130.— 124.50 81.50 82.50 112.75 140.— 878.— 301.75 310.60 102.— 5.86 9.90 61.25 125.10 102.15 80.80 151.— 97.70 115.25 104.50 104.50 104.75 104.50 104.30 104.— 110.75 130.40 124.80 81.05 82.40 112.45 139.80 878.­ 300.75 310.50 5.90 9.90 61.20 124.95 Sâminţe Preţul per 100 chilogr. dela pănă. Preţul per 100 chilog. dela pănă Grâu Bănăţenesc, dou Grâu dela Tisa Grâu de Pesta Grâu de Alba-regală Grâu de Bácska Unguresc de Nord 74 74 74 74 74 74 75 75 75 75 75 75 Seminţe, vechi ori noue Soiul Cualitatea per Hect. Prețul per 100 chilogr. dela I pănă becară Orz Nutreț 70—72 5.105.20 r de vinars 60—62— — n de bere 62—64— — Oves— 64—66— — Cucuruz (porumb) bănat. 39—41 5.055.40 n de alt soiu 75 6.256.30 V „ 73 6.156.20 Hrişcă„ — 5.806.30 OS5 ch . Grâu n Cucuruz s Oves de primă, de toam. Maiu-Iun. Iul. Aug. de primă, de toam. t» oa ■H -fl fl A a MO 7 49 7.11 6.46 5.16 5 12 7 51 7.13 6.48 5.18 5 18 Soiu Cursul Producte diverse dela până. Sem. de trif. Lucernă ungurească —.——#_ V franceză— — •fi italiană— roșie 32.—34.— Oleu de rap. Oleu de in roșu— — Uns. de porc dela Pesta 63.—63.50 a „ dela țeară— — 1 Slănină sventata 61 —62.-O n afumată 62.—62.50 t Seu 30.—31. -po Prune din Bosnia, în buți— — ?! din Sârbia, în buți~ — Pi Lictar slavon, nou 16.—16.5 1.O bănățenesc 15.5016— — Nuci din Ungaria— — Gogoși unguresci— — n serbesci— — Miere brută— — 1 galbină străcurată — .---— Ceară de Eosenau 116. 117. Spirt Spirt 29.5030.— fi Drojdiuțe de spirt 31.5031.75 5 Iulie — 4 oare p. m. Casa Ultim Benta rom. per 1875 5% . 92.— ---.--­ Eenta română amort. 5% . 91.*/. ---.--­ „ (Sclmldverschreib.) 91.*/« ---.--­Oblig, de Stat. C. F. E. 6%— ---.--­Eenta rom. (Eur. conv.)6°/0 105.‘/a --#--­ împrumutul Municipal 5% . 92 — Scrisuri func. rurale 7°/0 104— -----­Scrisuri func. rurale 5% 98—— Idem urbane 7% .... 88— ---.--­„ 6% .... 78— „ 5% .... ---.--­---.--­Banca Naț. (500 lei vărs. într Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs Soc. de Asig. Naț. (200 lei vărs S. cred. mob. r. (250 lei vSrs Soc. r. de con. (250 lei vers Oblig. Casei Pensiunilor. Agro......................... . Schimb Londra 3 luni .... „ cek...................... Paris 3 luni...................... „ cek........................... Berlin 3 luni .... „ cek .... . Viena................................ Agio 13% Redactor responsabil:­­Septimiu Albiul.

Next