Tribuna, iulie 1897 (Anul 14, nr. 143-169)
1897-07-22 / nr. 161
Pag. 642 [Sibiiu, Marţi, TRIBUNA 22 Iulie (3 August) 1897 Nr. 161 Din Maramureş. — Convieţui. — Pericolul şcoalelor. — Preoţi rătăciţi. — Sighet, 30 Iulie 1897. Lucruri de mare pericol pentru poporul român s’au petrecut şi se petrec la noi, fără ca cineva se Ie ştie, ori să se gândească la sanarea lor. Să le luăm pe rind. Avem un Sighet un convict. Ridicat prin jertfa unor zeloşi cultivatori ai poporului de rând, susţinut cu atâtea greutăţi şi eudori, convieţul nostru a avut şi trebue să aibă menirea de a creşte Români şi propagatori ai culturei române. Spre scopul acesta — zice-se — s’a adus tnse stupida hotărîre, cu sau fără influinţa puternicilor zilei, nu știu — ca tn linia primă se se primească In convict preparandişti. Deşi până acum numărul gimnasiştilor a fost incomparabil mai mare, — eu nu cunosc decât patru preparandişti, cari au crescut un convict, — nu inţeleg peste tot de ce ar şi fi primiţi elevi ai preparandiei maghiare de aici? Să ne creştem înşine noi astfel de unelte oarbe de maghiarizare pe seama băieţilor noştri proprii? Pe cât sânt informat, la primirea gratuită in convict a preparandiştilor aceştia sânt de obligaţi a da o declaraţiune in scris, că zece ani vor servi ca învăţători confesionali. Acest lucru ar trebui să fie de sine înţeles între oameni de omenie, crescuţi de Români, ar trebui naturalminte să servească definitiv şi numai la şcoalele confesionale. Dar’ ce să vezi? Eu patru inşi din convict, unul rămâne la confesiune, car’ ceialalţi trei trec la stat, şi cu cea mai mare neruşinare lucrează la denaturarea tinerilor Încredinţaţi lor. Unde este deobligamentul, că zece ani vor servi la şcoalele confesionale? A încercat de pildă vicarul nostru să-şi constrângă a se ţină de această deobligaţiune ? Vreo zece comune avem un Maramurăş fără învăţători ! Astfel şi câte şcoale ne-a mai lăsat nemernicia guvernului maghiar, şi acele sânt lipsite de învăţători,stau închise! Şi totuşi se permite celor trei nefericiţi să treacă la stat! Unde e energia? Ce e mai mult însă. Aceşti învăţători comit nişte lucruri revoltătoare. Vlad János, care e învăţător la şcoala de stat din Petrova, se bate un piept că e Ungur, nu vrea să vorbească nici cu poporul, nici chiar afară de şcoală, româneşte, fără prin tălmaciu, deşi până mai ieri purta cioareci şi mânca de pe masa convictului, înfiinţat din sudoarea Românilor ! Altul, Szabó László, nepot al dlui vicar Tit Bud, merge pe o lună la o şcoală confesională, ridică o parte din plată, primeşte apoi denumirea de la stat — încuie uşa şcoalei confesionale şi pleacă cu bani cu tot, uitând că convieţuia l a crescut, şi deci că e de obligat să rămână la confesiune. Nouă nu ne trebuesc unelte de maghiarizare; e crimă să ne creştem noi înşine omorâtor pe seama limbei şi naţionalităţii noastre. E de pretins şi de aşteptat de la dl T. Bad să păşească energic contra acestui abus, să repare barăm ulterior ce a neglijat până acum şi să insiste, ca preparandişti să nu mai aibă loc în palatul convictului. Poftească la mese ungureşti, dacă vreau să fie învăţători de stat, dar’ să strice şi pe alţii nu o putem suferi. O altă boală, care bântue corpul nostru didactic, este izvorită din nepotism. Sânt câţiva înşelători, tocmai nepoţi de ai vicarului Bud, cari abusează intr’un mod primejdios de această împrejurare. Fraţii Szabó de pildă comit cele mai desastroase lucruri pentru şcoalele confesionale, sub patrociniul vicarului, încurajaţi de „Titusz bácsi“, ei câştigă „premii“ pentru „zălul" desvoltat in diferite direcţiuni, la adunările invăţătoreşti joacă rolul de „conducători“, rogu-te. Ei încep discuţiile in limba maghiară (!), ei salută pe „preşedinte“ (T. Bud) cu toasturi maghiare, ei fac „propuneri", Interpelări etc. şi e vai de muritorul, care nu se supune, căci atunci inspectorul din Năneşti, faimosul Szabó Guszti, ti Învinge, dacă nu-’i succede a-’l convinge. Că datorinţa ca învăţători aceşti „patetici oratori maghiari", nu ’şi-o îndeplinesc nu destul, nici ei nu o pot tăgădui, dar’ că cu „agrearea şi ştirea dlui vicar" aduc şcoalele confesionale tntr’o stare aproape de statificare, asta tncă e incontestabil. Anume In primăvara aceasta Szabo eştii au silit pe o mulţime — aproape toţi învăţătorii, — să aştearnă in comun o petiţie la ministrul de culte, ca să le ridice salarul la 4 sute, dându-le 100 fi. subsidiu de stat. Le-a succes a seduce lumea cu vorba, că „Titusz bácsi" se invoeşte şi a zis să recurgem“. In suplică Insă, — ei denunţă atât pe dl vicar, cât şi consistorul, că de câte ori este vorbă de subsidiu de stat, vicarul şi episcopul: „felekezeti és más szempontból is* nici odată nu-’şi dau învoirea recerută prin lege, deci cer modificarea legii, sau nu caşul ultim, să-’i facă Învăţători de stat. ■ Jj Că aşa ceva să se fi întâmplat fără ştirea dlui vicar, este absolut imposibil de crezut. Aceasta apare numai ca un joc de colori, că să poată spala pe mâni la urmă. Căci e cu neputinţă, ca dl vicar să nu ştie ce face învăţătorul seu, Auxentiu Szabó. Acesta fiind învăţător In Şugătag, unde dl vicar e paroch, nu poate face un pas fără ştirea superiorului seu. Şi acţiunea de aici a pornit, aici mi-a fost centrul... După cât ştiu la altfel de lucruri să cere Învoirea senatului şcolar, în fruntea căruia stă preotul, învăţătorii de senatul şcolar sânt aleşi, de el trebue să asculte, altcum Îşi iau catrafusele. Dacă insă dl vicar permite, ceilalţi preoţi fac ce face popa, vreau să zic capul, şi treaba merge. N’a cetit insă dl vicar ce zice Néptanítók lapja. Ea glăsueşte astfel: „...Ajutorul de stat stabileşte un raport de datorinţe şi obligamente din partea celor ajutoraţi"... şi... „condiţiunile contraserviciului le croeşte totdeuna dăruitorul". Va se zică pentru o sută florini noi să ne statificăm Înşine şcolile, de bună voia, nesiliţi de nimeni?... Nu ne e destulă influinţa ilegelă, ce şi altcum o exercită inspectorii şcolari asupra sărmanelor noastre şcoale confesionale, ci ne mai trebue o noauă şi mai mare îngenunchiare a lor. Să ia parte la alegerea de învăţător, unde prima condiţie va fi, să fie mare patriot, oare nu bine cualificat? Să compună el, inspectorul şcolar maghiar programa de studii in şcoalele confesionale, câte biată ne-au mai rămas, aşa după cum lui şi intereselor şoviniste le va conveni?... Un alt fapt destul de trist este, că aproape la fiecare şcoala de stat de la noi, directorul este preotul român local. Atât posiţiunea de preot, cât şi aceea de Român şi om chiar, e incompatibilă cu ocuparea unui astfel de post — ad honorem (îl). Intr’adevăr, datorinţa morală a fiecărui preot român ar fi, ca să lucreze cu tot dinadinsul pentru ridicarea şi prosperarea şcoalei confesionale, să îndemne pe părinţi să-’şi dee acolo pruncii, car’ nu să stee încă el in fruntea unei instituţiuni, a cărei menire este să ne zdrobească caracterul naţional, să ne învenineze cu tot felul de bazaconii maghiare. E datorinţa dlui vicar, să cerceteze lucrul acesta, şi să nu permită unor preoţi servili şi mici suflet să ocupe astfel de posturi şi să sprijinească nişte tendinţe, pe cari datorinţa noastră a tuturora este să le paralisăm cu orice preţ. Am zis: Corvin. moară. În interior comunicaţia se face pe luntri. Apa a cotropit şi maşinile de gaz aerian, aşa că oraşul zace seara un sinistru întunerec. Inundările din Silesia sânt aşa de grozave, că oameni competenţi le consideră de cele mai mari in acest veac. In comuna Freihel multe case s’au surpat, omorind sub ruini 17 oameni. Din alte părţi inundate asemenea se vestesc caşuri de victime omeneşti. In ţinuturile germane, mărginaşe Austriei, în Silesia prusiană şi In Bavaria încă s’au întâmplat inundări uriaşe, cari au făcut daune incalculabile. Inundări mari au pustiit şi In Ungaria cu deosebire în părţile nordice, Eortfa, Miş- Jcolţ etc., apoi In Torontal şi prin părţile extreme al Ardealului. Din Petersburg se vesteşte, că In Rusia au fost In câteva regiuni inundări foarte mari. Ţinutul Kertsch e total potopit. Ziarul „Novosti" anunţă, că 150 de oameni s’au înecat. Inundări uriaşe. După ce inundări grozave au făcut mari pustiiri mai ales pe la noi, In Romania şi In Serbia, acum mările cerului s’au versat cu furie cutropitoare asupra Austriei şi a părţilor apusene învecinate. Am dat deja Sâmbătă o ştire scurtă despre teribilele inundări. Acum ne stau la dispoziţie informaţii amănunţite, cari oferă cel mai jalnic tablou de pustiire şi nimicire. In Austria au bântuit cu mai cutropitoare furie inundările. De câteva zile plouă necontenit şi violent. Furtuni năprasnice s’au descărcat tn numeroase părţi, văi şi rturi ’şi-au eşit din alvne, poduri au fost duse de apă, drumuri stau nimicite, imposibile pentru circulaţie, comunicaţia ferată s’a întrerupt tn multe părţi, oraşe, sate şi ogoare sânt pustiite, oameni au căzut victime apelor, — toate aceste constituind pagube enorme. Spun oameni bătrâni, că de zeci de ani nu s’au pomenit asemenea grozave inundări. Au bântuit apele cu deosebiri tn nord estul Boemiei, In Silesia şi In jurul Vienei. Aici un zid mare surpându-se, a omorît 6 lucrători. Lângă Viena Dunărea a esundat şi a causat daune nespus de mari. Şi creşte mereu fluviul rege, ameninţând cu grozav pericol cetatea împărătească. In jurul capitalei e întreruptă orice comunicaţie. Tramvaiele electrice nu mai circulă, străzile fiind acoperite de apă, oficiul de poştă şi telegraf asemenea e potopit, aşa că nu poate comunica. Circulaţia de tren stagnează în multe locuri, care nu altele se susţine numai cu mari întârzieri. Mai oribile sânt pustiirile la Ischl, întreg oraşul e sub apă. Popolaţia se refugiază in locuri mai sus aşezate. Valurile au ajuns deja până la vila imperială. Archiducesa Gizella s’a mutat din apartamentele sale parterre. Feericul loc de cură presentă cel mai trist tablou: pustiire şi jale pretutindenea. Pagubele se urcă la milioane de fiorini. Oraşul deschis de la orice comunicaţie este ASTRA. Convocare. Adunarea generală ordinară a despărţământului XXIII (Turda) al „Asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român" se convoacă pe ziua de 8 August n. a. c., în Turda la orele 3 p. m. cu următorul Program: 1. Deschiderea adunării. 2. Raportul subcomitetului. 3. Alegerea alor două comisiuni pentru censurarea raportului şi înscrierea de membri noi. 4. Comunicarea mai multor ordinuri ale comitetului central. 5. Eventuale disertaţiuni. 6. Definerea locului ţinerii adunării generale proxime. 7. Alegerea alor 2 delegaţi la adunarea generală de la Mediaş. 8. Propuneri. 9. Alegerea comitetului pe un period nou de 3 ani. 10. închiderea adunării. La această adunare, care se va ţine în biserica gr.-cat. din Turda-veche sunt Invitaţi toţi membrii Asociaţiunii şi cei ce se intererează de înaintarea poporului român. Turda, la 27 Iulie 1897. Direcţiunea despărţământului. CRONICĂ Sibiiu, 2 August n. 1897. Convalescenţa principelui Ferdinand. Ştirile primite din Sinaia despre starea sănătăţii A. S. R. principelui Ferdinand sunt de cel mai îmbucurător cuprins. Augustul bolnav va pută părăsi casa peste vre-o zece zile, şi va pută face mici primblări prin Sinaia. A. S. Regală citeşte câte două-trei ore pe zi şi percurge tot ce au scris ziarele despre mersul morbului seu. * Din Fanar. Se telegrafează din Conatantinopol, că chestiunea metropolitului din Üskub s’a resolvat conform propunerii Rusiei în următorul mod: Metropolitul Ambrosie e confirmat în postul de metropolit al Üskübului, dar’ nu’și va ocupa postul, ci Metropolis va fi administrată de archimandrite Firmalion, Sârb de origine, care va fi ales mai târziu de metropolit. Celalalt candidat al Sârbilor pentru postul de Metropolit, archimandritul Nichifor, a fost trimis din partea Sultanului pe insula Patmos, ca pedeapsă pentru insubordinaţia, cu care-l învinovăţise patriarchul ecumenic. Sârbii din Macedonia Îşi au dar’ metropolitul lor. Şi Românii? Antim! Unde eşti? * Hinten. Eugenia M. Mircea şi Patriciu Pintea anunţă cununia lor religioasă, ce se va celebra Duminecă, in 27 Iulie st. v. a. c. la 11 ore a. m. in biserica gr.-orientalâ din Caţa.* Oraş în flăcări. Din Salonichi se depeşează, că oraşul Monastir e în flăcări. Au ars deja peste 2000 de case; focul continuă cu furie năprasnică. * Pentru ajutorarea şcolarilor săraci, între credincioşii bisericei române grecocatolice din Sibiiu se lucră pentru înfiinţarea unei reuniuni, care sâ prevadă cu cărţi şi vestminte pe elevii săraci dela şcoala grecocatolică. Statutele reuniunei sânt aşternute spre aprobare. Intr’aceea s’a ales un comitet in frunte cu dl Iuliu Bardossy, care să câştige membrii şi să colecteze ajutoare. * Creştin socialii in Budapesta. Pe la Începutul lui August se va ţină la Budapesta o adunare a creştin-socialilor, un scop de a declara partida lor partidă regnicolară. Îndemn la aceasta au dat mulţimea de aderenţe sosite din provincie. * Dr. Krenmitz. Primim ştirea că Dr. Kremnitz din Bucureşti, unul dintre medicii cari au îngrijit pe A. S. Regală principele Ferdinand, moştenitorul de tron al României, a răposat în mod subit.• Chirotoniri de preoţi. Au mai fos chirotoniţi de curând Intru preoţi gr.or. clericul cu pregătiri extraordinare Augustin Cupşa, instituit paroch în comuna Bonţida, protopresbiteratul Dejului, clericul extraordinar Iosif Morariu, instituit paroch în Mucundorf, tractul Sighişoarei, clericul extraordinar Ioan Olariu, instituit paroch în Bucium, tractul Orăştiei. Gimnastul gr.-or. din Suceava a avut in anul şcolar 1896/97 570 elevi. Dintre aceştia 302 au fost Români, 223 Poloni, 9 Ruşi şi 5 Armeni. La examenul de maturitate s’au supus 33 elevi, dintre cari 5 au eşit cu eminenţă, 20 buni, 8 au rămas corigenţi dintr’un obiect şi trei au fost reprobaţi pe un an. • Intru apărarea... statului maghiar, ministrul unguresc de interne iarăși a comis două vitejii. A oprit două foi din străinătate: foaia periodică „Der Moderne Völkergeist* din Berlin și foaia sârbească tCmagoram*. In urmarea ordinului de opreliște, ministrul de comerciu a detras numitelor foi debitul postal. Valoarea însă, sigur Ie-a mărit-o!* Bust lui.. Bánffy. Pare de necrezut, e totuşi aşa. Admiratorii ilustrului bărbat de stat, ce eternisează numele Bánffy Dezső, ei au aşezat un bust in sala cea mare a localităţilor partidului „liberal". Bustul e construit din două feluri de marmoră: capul din marmoră albă, cealaltă parte a trupului şi hainele — diszmagyar — din marmoră roşie. Aşadar’ cu două feţe, minunată idee! • Botezul celui mai tiner archiduce. Nou născutul archiducelui Frideric a fost botezat alaltăieri în Weilburg. Botezul ’l-a săvîrşit cu mare asistenţă bisericească episcopul Belopotoczky, vicar apostolic. Monarchul n’a venit dela Ischl, din causa Întreruperii de circulaţie, ce a urmat ploilor. Astfel ’l-a representat archiducele Carol Ştefan. Au asistat la botez mai mulţi archiduci şi archiducese, apoi mulţime de Înalţi dignitari, ambasadorul spaniol Hoyos ş. a. Copilul a primit numele Albert Francisc Iosif. * Atentat la Bruxelles. Se vesteşte din Bruxelles, că Vineri o ceată de lucrători grevişti au aruncat înaintea edificiului societăţii cooperative catolice „Patarages" patroane de dinamită. Cinci edificii au fost in parte demolate. • Ciuma scade. Aşa face să se creadă ştirile ce sosesc din Constantinopol, vestind că carantina pentru transporturile din porturile Mohamesa, Maskat şi Bahrein din sinul persic şi din porturile Mării-roşii, dintre Rabegh Şi Lith, s’a sistat. Asemenea s’a sistat ordinul, care interzicea Perşilor peregrinarea şi transportarea morţilor la Kerbeli. * Turcii au bani! Zile de rară bucurie înseninează pe soldaţii turci din Creta. S’a făcut, ceea ce acum două luni era cu neputinţă. Dzsevad-Pasa a plătit oficerilor restanţele de leafă, car’ soldaţilor solda pe patru luni trecute. Din Canea se anunţă, că evenimentul neaşteptat, dar’ cu atât mai Îmbucurător, a făcut foarte bună impresie tn cercurile mohamedane. * Bani In Dunăre. La Sigmaringen s’a perdut astă-iarnă pe posta din Wirtemberg o lădiţă cu 40.000 maree bani gata. Ladiţa s’a aflat acum intactă intr’un canal, ce ducea în Dunăre. S’a aflat, că lada a căzut de pe treptele vagonului de postă în apa, care pe atunci crescuse foarte tare, aşa că a ascuns în sine comoara.* Furt de cisme... berechet. Un cas foarte hazliu s’a petrecut deunăzile într’un hotel din Bruxelles. Intr’o bună dimineaţă toţi oaspeţii hotelului, 80 în cap, s’au pomenit — fără ghete! Servitorul hotelului Ie furase peste noapte dinaintea uşilor. Indignaţi, oaspeţii au ridicat energice proteste la hotelier, care s’a văzut necesitat să le cumpere tuturor ghete nouă, optzeci de părechi. A avut deci comicul situaţiei şi o umbră de — tragic! * Violină — avere. în Brescia s’a vândut săpămâna trecută o violină de Guerneri din moştenirea directorului de conservator Baccini. Cumpărătorul e un anticar din Lipsea. Preţul de cumpărare face o avere. — 16.000 lire! Odinioară violină ’l-a costat pe Baccini 3000 lire. Şi câte mii va costa ea peste trei patru decenii! * Forţa noastră, întrerupem pentru doi numeri „ Castelul din Carpăţi*. Cetitorii ne vor scusa această pausă, care nu va face decât să le cultive curiositatea pentru continuare.* Știri mărunte. Archiducesa Stefania va pleca la 4 August prin Petersburg spre Italia. — La Bobriţin va avă loc în 20, 21 şi 22 August congresul regnicolar al tipografilor. — In Sirmia s’a aflat o mare bandă de falsificători de bancnote. — In Mitrovit a murit o femee de 114 ani. * VIEATA SOCIALA. Petrecere în Şomcuta-mare. Junimea academică română din Şomcutamare şi jur îavită la petrecerea de vară precedată de representanţie teatrală, ce se va aranja în sala hotelului din Şomcuta-mare Joi, la 12 August st. n. 1897. Pentru comitetul aranjator: Vasile Dragosiu, advocat, preşedinte; Dr. George Iuliu Anca, vicepreşedinte; Emil Botean, secretar; Augustin Dragoş, cassar; Ioan Costea, controlor. Preţul de intrare la petrecere și teatru pentru fiecare persoană în locul I. 1 fl. 60 cr.; în locul II. 1 fl. 30 cr. începutul precis la 7 ore seara. Bilete se pot cumpăra de la dl Augustin Dragoș, cassar în Hideaga (Puszta Hidegkút), car’ In ziua petrecerii la cassă. Venitul curat este destinat pentru scop filantropic. Suprasolviri să primesc cu mulţumită şi se vor curta pe cale ziaristică. Se va predă: „Mireasă pentru mireasă“, comedie în 3 acte de Iosif Vulcan. Persoanele: Nichefor Goron, proprietar bătrân; dl Victor Nilvan; Veronica, fiica lui: d-şoara Livia Nilvan; Aurel Justinian, advocat tinăr: dl Drd. Teofil Dragoş; Arcadiu Sempronescu, inginer tinăr: dl Dr. G. Iuliu Anca; loan Gicarescu, septemvir pensionat: dl Vasilie Butean; Virginia, fiica lui: d-şoara Valeria Buda; Ieronim Molivescu, fost vicecomite: dl Victor Vasváry; Cleopatra, soţia lui: d-şoara Roza Posol; Simeon Ilutian, jude administrativ: dl Augustin Chiş; Ruxanda, soţia lui: d-şoara Gizela Bucşa; Tarquiniu Superb Ulpianescu, cancelist notarial: dl Vasile Gheţe; Stan, servitor la Goron; dl Laurenţiu Avram; Gafia, servitoare tot acolo; d-şoara Reghina Cherebeţ. Acţiunea să petrece în timpul present, la moşia lui Nichefor Goron. Din Bucovina. O petrecere românească în Vatra-Dornei. Mai mulţi tineri universitari români din Cernăuţi am constituit un comitet spre a aranja o petrecere cu dans în 30 Iulie — 11 August — In Vatra-Dornei. Invitări speciale se vor trimite numai in districtul Dornei și Câmpulungului. Toate celelalte familii, care au fost invitate de obiceiu la petrecerile aranjate de tinerimea universitară română, binevoească și acum a se considera de invitate. Fiind Vatra-Dornei în apropiere de Transilvania, sperăm, că la această petrecere românească vom pută saluta cu inimă frăţească şi familii româneşti din locurile apropiate ale Transilvaniei. Toaletă simplă. Preţul de Intrare: 1 fl. 50 cr. de persoană. Venitul curat e menit pentru internatul de băeţi români din Cernăuţi. Comitetul garanjator se constitueşte din următorii membrii: Euseb. Antonoviciu, stud. iur. V. Avram, învăţ. sup. In Dorna, D. Bumbac, stud. iur., Ep. Bocance, stud. teol., G. Balmoş, prot. preav. In Dorna, Or. Bendevschi, presv. în Dorna, V. Burduhos stud, filosof., G. Ciupercă, stud. teol., N. Cotlarciuc, stud. teol., Dr. Em. Cricerici, pract. de advocat în Câmpulang, V. Deac, propr. in Dorna, I. Flocea, stud. iur., G. Forgaci, ptreept. în Dorna, D. Giorgescu, presv. în Dorna, Al. German, stud. teol., G. Isecescul, pretor în Dorna, C. Merchss, stud. teol, N. Nichitu, proprietar în Dorna, Dr. C. cav. de Onciul ascult. în Dorna, Dr. G. Popoviciu, deputat, G. Prelici, stud. iur., G. Prelici, stud. teol., G. Tarangul, stud teol., P. Tarnovean, administr. la silv. in Dorna, I. Tonigariu, stud. teol., I. Vorobchievici, stud. teol., Al cav. de Zotta, cand. iur. Petrecere în Salcina. Primim Invitare la petrecerea de vară, ce o va aranja tinerimea română din Sălcina Duminecă, la 8 August 1897 st. n. la sala şcoalei din loc. Preţul întrărei: de persoană 80 cr, de familie 1 fl. 50 cf. începutul la 3 ore p. m. Sălciua-de-jos, la 26 Iulie 1897. Gavriil Rancea. Petru Pasca. Venitul curat este destinat pentru procurarea de cărţi copiilor săraci dela şcoala din loc. Suprasolvirile să curtează cu mulţumită. ECONOMIE. „Bihoreana". Anunţăm cu plăcere, că in curând se va înfiinţa o bancă românească în Oradea-mare. „Familia“ scrie referitor la acest îmbucurător fapt următoarele: De mai mulţi ani se discută în cercurile româneşti din oraşul nostru înfiinţarea unui institet de credit şi economii în Oradea-mare, dar Bidea încă nu s’a putut realisa. Acuma causa a Intrat într’un stadiu, care ne face să credem, că realisarea nu va întârzia mult. In Sâmbăta trecută s’a ţinut o nouă consfătuire, în care s’a decis unanim şi cu mare însufleţire, că institutul să se formeze tncă In anul acesta cu numele de „Bi-