Tribuna, octombrie 1901 (Anul 18, nr. 181-201)
1901-10-28 / nr. 199
Anul XVIII Sibiiu, Duminecă 28 Octomvrie (10 Noemvrie) 1901 Nr. 199 I ABONAMENTELE Pentru Sibilu: 1 lună 1 cor. 70 bani, */, an 5 cor., */« *n 10 cor., 1 an 20 cor Pentru ducerea la oseă an 80 bani pe lună mai mult Pentru monarchie 1 lună 2 cor. 40 bani, */» an 7 cor, *, an 14 cor., 1 an 28 cor. Pentru Românin ei Ntrkinttatci an 10 franci. '/, an 20 franci, 1 an 40 franci. Aminkmenl^le *• fan nuna! pl&timln-se Înainte. INSERŢIUNILE Un tlr garmond prima-dati 14 bani, a doua oară 12 bani a traia-oari 10 bani. Redacţia ţi adm nistraţia: Strada Poplăcci Nr. 15. 8« prenumări lm ponte fi Ubritril. Rpwtele nefrancate se refuză. — Manuscripte nu se tumpoiază. Numeri singuratici ! 10 bani se vând în Sibiiu, la librăria »Tipografiei«, societate pe acțiuni și la librăria L. Michaelis, strada Cisnădiei, 27. — In Alba-Iulia la librăria Weisz Bernat »la loterie« La Abonament lunar pentru Noemvrie «t. vechili Invită Administraţia haruîui „TRIBUNA*. Gendarmii in altar. Până acolo s’au desvoltat lucrurile în Ungaria, că pentru poporul român suliţa gendarmului constitue paragraful legii. Românii sânt daţi formal pradă volniciei gendarmereşti. Poporul român e considerat astăzi de cel mai potrivit mediu pentru a ajunge la merite patriotice. Insultele şi nemerniciile comise în contra naţiunii române sunt răsplătite cu medalii. Şi setoşi după medalii sunt foarte mulţi în ţeara noastră. Am fost şi suntem dedaţi cu volnicia gendarmerească. Aceste hiene, cari scormonesc orice sîmbure de vieaţă românească,,au comis atâtea nelegiuiri au căşunat atâtea zile amare poporului român, încât şi cele mai groasnice ultragieri săvirşite de ei nu ne surprind. întrece însă orice grad al fantasiei batjocura comisă de gendarmi în Balinţ. Cu suliţele pe puşcă, cu pălăriile împănate pe cap, pătruns-au gendarmii în altarul bisericei din Balinţ, pe uşa împărătească, pe care şi preotul numai îmbrăcat în odăjdii îşi permite Intrarea pentru ca să facă perchiziţie, căutând după nişte steaguri trei colori de hârtie, cu cari feciorii din sat ,şi-au împodobit caii mergând la gară intru întimpinarea protopopului aşteptat să vină la sfinţirea nou edificatei şcoli. Nici altarul să nu fie cruţat de gendarmi! Până şi altarul să fie profanat de gendarmii sacrilegi. Numai în ţări sălbatice se pomenesc lucruri de felul acesta. Şi acolo se plăteşte cu vieaţa cutezanţa de a bântui lucrurile sfinte. Păgânul încă îngenunche în faţa locului de jertfă pentru Dumnezeul seu. In Ungaria ?Gendarmii în numele legii, provocându-se la lege batjocoresc locurile sfinte de rugă şi pietate. Ororile gendarmilor din Ungaria întrec imbecilităţile din ţările păgâne. In China puterile europene au trimis trupe întru apărarea religiunii creştine contra atacurilor şi persecuţiunilor comise de păgâni. Fiecare om civilisat se revoltă până în adâncul sufletului seu, când aude, că batjocură s’a săvîrşit asupra bisericilor şi altarelor ridicate întru gloria lui Dumnezeu. Astfel de fapte sunt răsbunate fără cruţare. La noi ? E mai rău ca în ţările păgâne. Persoane, dii menite ar fi să împedece ori-ce nelegiuire, comit fapte criminale. Gendarmii şi fiscigăbirăii calcă în picioare sentimentul depietate al cetăţenilor. Şi încă provocându-se la lege! Nici o lege nu există, care ar permite gendarmilor să pătrundă ca nişte bandiţi în altar. Nici o esplicare legală nu şi-se poate da acestui uitragiu nemaipomenit. Din contră. Legea pedepseşte vătămarea lucrurilor sfinte cu închisoare şi amendă în bani. In. 191 din codul penal stau următoarele : »Comite delict şi se pedepseşte cu închisoare până la 6 luni şi amendă în bani până la 200 fl. acela, care în localitatea menită spre exeroarea ceremoniei unei religiuni recunoscute din partea statului, publice săvîrşeşte scandal sau necinsteşte cu fapta ori cu vorba obiectele de stimă religioasă sau astfel de obiecte, cari servesc spre împlinirea ceremoniilor religioase — în localul ceremonial, sau deşi în afară de acela, dar’ cu opasiunea ceremoniei religioase«. Gendarmii din Balinţ au venit în conflict cu a ul acesta, când au pătruns în altar cu pălăriile pe cap şi au puşca un atac, prin uşa împărătească. A fost public scandalul, deoarece ţinuta necuviincioasă a gendarmilor şi vătămarea sentimentului religios a fost observată de mai multe persoane, individual în număr nedeterminat. Pe basa acestora autoritatea respectivă bisericească trebue să ceară neamînat pedepsirea profanatorilor. Trebue să ceară pedepsirea fiscigăriirăului Hirschl Béla, pentru-că a dat ordin gendarmilor să facă perchisiţiuna în altar. Trebue tras la răspundere volnicul protopretor şi dus caşul până la ministru. Dacă are Széll Kálmán şi numai un dram de simţ de dreptate, dacă şi numai pe un moment se poate desbăra de şovinism şi ura de rassă, trebue să pedepsească exemplar pe satrapul din Bálint. Fapta criminală a neruşinaţilor gendarmi trebue denunţată la forul competent. Gendarmii nu pot fi scăpaţi de pedeapsă, nu se pot acoperi cu ordinul primit de la fisolgăbirău. O faptă oprită de codul penal nici la ordin nu-’i permis să se esecute. Aici n'a fost trebuinţă să întrevină gendarmii cu forţa. Nimeni nu s’a opus vre unui ordin legal, ca să deeansă întervenirii gendarmereşti. Nici o umbră de motivare a păcătoasei nelegiuiri nu resistă. Legea e făcută pentru toţi locuitorii patriei Gadarmii şi fiscigăbirele , încă datoresc respect legilor positive osiatecte. Ce să aşteptăm dela neştiutorii de carte, dela aceia, cari nu cunosc disposarile legii, când organe oficioase îşi permit sfruntarea legii, comiţând fapte oprite de codul penal! Cerem răsbunarea ticăloşiei gendarmereşti. Autorităţile bisericeşti competente să ’şi facă datoria. —r. FOITA „TRIBUNEF. In întiineie”5. (Urmare). In adevăr, nu trecu mult şi crengile se desfăcură lăsând să treacă un cap bălan de fată care se uita cu grije de jur împrejur. Nu era frumoasă şi un tîrgovăţ subţire ar fi cârnit din nas în faţa Dulcineii acestea, cu cozile bălane ca fuiorul, puse colac ,în jurul capului şi care pe lângă toate mai era roşie ca un rac, în clipa în care scosese capul printre ramuri. Dar învăţătorul se sculă grăbit, fericit peste măsură, îi întinse mâinile amândouă și zise voios: — »Ce bine, ce bine c’ai venit Sonia, credeam că nu mai vii«... Insă glasul 'i se taie deodată când se uită la ea. Fata avea fata bosumflată a unui copil care stă gata să plângă. — »N’am putut mai de vreme, tata a stat până acum acasă«,— răspunse dă, luptând greu cu lacrămile. El o aşeză în fundul lotcei şi stătu făcut în faţa ei. N’avea inima să întrebe ce-’i este. Dar’ abia a întâlnit Sonia privirea lui e’a şi început să plângă cu faţa ascunsă în surț, zguduită de susplâns. O milă fără margini pentru suferinţa aceasta slabă, prinse sufletul învăţătorului. Fiecare suspin al ei răsuna adânc în el şi făcea să se cutremure puternica lui fiinţă. în neştire o lua în braţe legănându-o cu cuvinte dulci şi fără înţeles ca pe un copil pe care vrei să-’l împaci şi să-’l alini. Dar’ când pricepu de ce-i vorba, desfacu deodată braţele. — »Vrea... să... mă... mărite«, suspină ea. — »Cu?...« întreabă el răstit cu Vocea răguşită de mănie. — Cu.», cu» A Dobmii Ghebosul. .«, sfîrşi Sonia suspinând şi mai tare. Muşchii lui se destinseră şi ca o umbră de zîmbet îi trecu pe faţă. Se aşeză lângă fată şi-’i vorbi mult, domol şi hotărît. îşi venise oar’ în firea lui de luptător pentru care nu e pedeca, dacă pedecă nu-’i în sufletul lui. Se înserase bine când porniră amândoi pe cărarea dintre tufani. Mergeau ţinându-se de mână în pasul legănat al îndrăgostiţilor, din când în când se opreau, se mai întorceau câţiva paşi îndărăt, doar’ să mai amîne clipa despărţirii. In fine ajunseră la eşirea din huceag în câmpie unde trebuia să-’şi fee rămas bun. Deoparte şi de alta tufani mari stăteau în umbra serii ca nişte mormane negre misterioase şi îngrijitoare. Aci se opriră cei doi îndrăgiţi înainte de a se despărţi. — »Vezi«, zise Sonia cu glasul încă plin de suspine, »când venia mâhnit dela baltă şi’i puneam masa seara şi când îmi zicea oftând: »Porumbiţa taicăi«, n’aş fi avut inimă să ’i calc pe cuvânt. Prea*! bătrân, prea rămâne singur de voiu pleca cu tine, gândeam, şi pentru amândoi ’mi se rupea inima. Dar* acum, acum...... Ce suflet de câne are el să me dee Ghebosului«... şi un Suspin de durere*! tăia glasul. Apoi plină de dragoste şi hotărîre: »— Unde-l vrea merg cu tine«!... şi ca o pasăre fricosă ce caută adăpost se strînse la pieptul lui. Le partntă că se mişcă cineva în mormanul de umbră ţi ce despărţiră îngrijiţi. —* »Ne*am înţeles» Polraâne după ce va apune luna, la pârleazul din fund. O luăm razna prin porumb şi când ne-oi Vedea înţeleagă nu*! departe până la mănăstire!« zise învăţătorul repede. Rămase câtva timp privindu-o, apoi se afundă ear’ In buceag spre Dunăre. Din mormanul de umbră se desprinse altă umbră, umbră ce sămăna a fi de om, dar’ ghemuită, strinsă şi aceasta apucă pe câmp în direcţie opusă învăţătorului ... * • Când tretu învăţătorul pe la cârcină cu pălăria pe ceafă, şuera vesel par’că era lumea a lui şi atât era de bucuros, că zise o glumă lui Iani cârcimarul. Nu se depărtase bine însă şi ura, răutatea, clocoteau în urma lui. La masa unde şedea notarul şi perceptorul sosi în clipa când se depărtase învăţătorul, Ghebosul Dobrii și se aşeză gâfâind par’că’l gonise cineva din urmă. — »N'o să mai crepe odată cânele ăsta !» — mormăi furiosul perceptor uitându se după învățător. — »Nu a ăpâin de el decât doar* s'o îndura stăpânirea să ni ’i iee de pe spinare!« —răspunse notarul. Iani cârcanaru! care se apropiase de masă şi asculta cu moaile la spate, şi se chipu în glumă ! — »Mai bine ar prinde o întâmplare. i Bună oară pleci cu omul la pescuit şi , se răstoarnă luntrea. Doamne fereşte* Cine ştie să înoate, cine nu«... — »Aşi«, răspunse notarul, »te pomeneşti că are rude acolo de unde iei şi se tncepe o judecată şi până să eşi cu obrazul curat dai şi cenuşa din vetră«. Apoi adaogă rlzănd: I — »Nu, nu-i bun sfatul bre Iani, ] nu zic, moartea ar fi mai bună decât ori ce, dar' să moară omul de moarte bună... sau de moarte — cum să zic? — unde nu s’ar vede mâna de om« 1 .. Ghebosul ca de obiceiu tfbea şi asculta dar’ ochii lui de pisică ardeau ca două stele verzi In intunerec şi aruncau luciri ca două bucăţi de fosfor. — »Dă-mi un rachiu Iani«, zise el în sfîrşit, cu un glas aşa de hotărit, că ceialalţi cari tăceau pe gânduri tresăririi. Ghebosul dadu cinzeala de duşrft şi plecă Cei rămaşi se uitară după el, apoi il priviră străbătuţi de aceeaşi presimţire obscură. (Va urma). Sibiiu, 9 Nov. 1901. Visita lui Nicolaievici. Ziarului berlinez ,,Dohalanxeiger“ ’ise scrie din Petersburg, că în cercurile de acolo se atribue mare importantă politica visitei marelui duce Mihail Nicolaievici, ce a făcut-o Monarchului nostru în Pesta. Scopul visitei a fost se delăture neînţelegerile, respective răceala, ce s’a ivit între Petersburg şi Viena de când cu căsătoria regelui Serbiei. Afară de aceasta factorii bine informaţi susţin, că marele duce a adus Monarchu i lui nostru un comunicat foarte important, referitor la situaţia din Peninsula Balcanică. Cehii şi Slovacii. Ziarul ,,Clasx"‘ din Praga, în unul de la 5 Nov. o, scrie, că reuniunea Unitatea cehoslovacă a susţinut anul trecut 23 de studenţi slovaci la şcoalele superioare din Praga. In decurs de 6 ani a aşezat 78 de băieţi ca ucenici la diferiţi măieştri cehi. Mare merit are această reuniuni pentru Slovaci prin răspândirea de cărţi cehe între popor, contribuind astfel la deşteptarea şi cultivarea poporului. Pe cât de lăudabilă este acţiunea culturală a acestei reuniuni, pe atât de barbară şi condamnabilă este fapta, comisă de inspectorul şcolar Libertiny din Neutra, care, după cum a spus în conjgregaţia ultimă, a adunat cu carul căriţile cehe şi le-a ars in curtea casei comitatenae, dar a cum mărturiseşte el însuşi, fără de a pută împedeca curentul. Candidat naţional» Comitetul central al partidului poporal naţional din Bucovina, — cum scrie »Deşteptarea» — în şedinţa plenară din 4 Noemvrie n. a» p. a proclamat în înţelegere cu poporul districtului Câmpulung de candidat al seu pentru mandatul vacant de deputat dietal al districtului numit pe domnul proto presbiter George Balmoș din Vatra-Dornei, care a primit candidatura. CASSEL® COMITATEXSE. Proiectal de lege despre sistarea cnsselor fi esnetoratelor coniiintense, trecut»rlu secții, vn II presentat de nou dietei, cu rugaren, ca «i vinii la ordinea zilei deodată cu proiectul de budget al ministerului de interne. Totodată, din considerare la alegerile din Dee, ale oocialilor comită tensi, guvernul cere dela dietet autorizarea să poată prelungi pe un an timpul de serviciu al personalului de cassă. Din Austria, în şedinţa din urmă a parlamentului s’au făcut mai multe interpelaţii şi s'a dat răspuns la ele. Ministrul de justiţie Harţei, condamnă demonstraţiile studenţilor nemţi din Innsbruck şi promite, că va asigura pe deplin libertatea profesorilor italiani de a prelege în limba italiană. Gomsiunea budgetar ftă şi-a amînat şedinţele pe săptămâna viitoare, din cauză, că pe când Germanii, Polonii şi centrul au abzis de discuţia generală, Cehii persistă pe lângă ea. Dealtcum între guvern şi Cehii tineri sa încheiat pace, ceea ce se vede şi de acolo, că ministrul Rezek s’a presentat la şedinţele comisiunii budgetare. Alegerile in Croaţia s’au început în 61. Resultatele de până acum arată, că majoritatea guvernamentală e asigurată. Românii in municipii. nn comit. Sibiiului. Alegerile membrilor municipali în comitatul Sibiiului s’au făcut în 6. o. Despre resultatul din cercul Săliştei, Sebeşului şi al Bradului am primit următoarele rapoarte: Sălişte, în 8 Nov. o. Alegerea representanţilor municipali din cercul nostru, săvîrşită Mercuri, în 6. o., a fost condusă de dl notar Nicolae Henţiu. La alegere s’au presentat la urnă 109, dintre cei 321 de alegători dietali, câţi îi are cercul Săliştei. Numărul acesta e destul de însemnat, considerând că din comunele Răşinari şi Poplaca, cari au 80 de alegători nu s’au presentat nici unul. De oare-ce representanţii municipali ai acestui cerc, a căror mandat espiră la finea acestui an sânt tot persoane cari au arătat în adunările municipale interes şi antici a’au achitat conştienţios de onorabila misiune, cu care au fost împărtăşiţi de alegătorii acestui cerc, ei au fost din nou aleşi. Aceştia sunt d-nii Dr. Liviu Leményi, Dr. Ioan Stroia, Dr. Ilie Beu şi preotul Ioan Manta. Laudă speciailă merită alegătorii români din Orlat, cari s'au presentat în număr de 18 din 33, în frunte cu d-nii învăţători ai lor, ceea ce dovedeşte că Intra dînşii esistă spiritul disciplinar, şi nu numai că sânt conştii de drepturile lor, dar’ chiar îşi ţin de nobilă datorinţă a ’şile şi esercita. Un lucru ţin să mai amintesc din acest prilegiu anume : listele alegătorilor nu sânt cu essetitatea recerută compuse în unele comune. Cei chemaţi, în primul loc compunătorii lor, în viitor e de dorit a fi mai cu atenţiunea la compunerea acestora, pentru c efi neesactităţile lor pot fi foarte dăunătoare. S’a observat anume că nu numai etatea dar’ chiar şi ocupaţiunea şi numărul casei în unele comuna au fost neesapte, ceea ce a avut de urmare, efi d. e,. un alegător fiindu-ş i greşită in listă nu numai etatea şi numărul casei, dar’ chiar şi numele, a fost respins. Arghir. Sebeşul-săs., 7 Nov. c. La alegerea membrilor congregaţionali au fost aleşi . In cercul al II-lea al oraşului Sas* Sobeş: Mateiu Voilean, asesor, Dr. Nicolae Vecerdea, adv. şi Dr. Alexandru Strevoiu, adv. în S. Sebeş. In cercul Sas Sebeşului: Ioan Henteş, pretor, Silvestru Moldovan, redactor şi Victor Iordăşianu, funcţ. cons. z. Brad, 7 Nov. 6. Ieri a’a ţinut alegerea membrilor municipali In cercul Bradului. Au fost aleşi 4 membrii Saşi şi 2 Români, conform vechiului pact încheiat între Saşi şi Români ! Totalitatea voturilor a întrunit o Valeriu Florian, parooh în Racoviţa, care majoritate de voturi Ioan David, notar comunal în Avrig ! — Porceştenii de ani de zile nu au mai luat parte la alegerile municipale şi şi de astă-dată au eapelat cu absenţa. Altcum alegerea a decurs în ordine exemplară ! Alegătorii români s’au purtat bine. v. in comitatul Făgăraşului* Făgăraş, 7 Noemvrie n. în şedinţa din 26 Octomvrie a congregaţiunii comitatului Făgăraş S’au pili alegerile municipale pe 11 Noemvrie» In adunarea municipală membrul Dr. Şenchea a interpelat şi provocat pe comitele suprem şi pe vicecomitete, oft au oare de gând să ordone organelor administrative, oft la alegerile municipale se se reţină de la abusurile devenite obiceiu şi se asigure astfel alegerile libere? Și aceasta, pentru ca să vedem ce va observa oare nu afacerile comitatense pretinsul principiu al »alegerilor ourate ?«