Tribuna, octombrie 1902 (Anul 19, nr. 180-200)

1902-10-26 / nr. 197

Sibiiu, Sâmbătă 26 Octomvrie (8 Noemvrie) 1902 Nr. 197 Anul XIX. ABONAMENTELE Kantra Sibil« i 1 laut! oor. 70 bani, '/« an 5 oor., »/» as 10 oar., 1 an 20 cor Pentro ducerea la pasi on 30 ban! pa inni mai asalt KeHsarss waanrahl« , 1 sui 8 oor 40 bani, •/, *n 7 oor., '­, an 54 cor., 1 an 28 cor. Kantra Eam&nia țl «trftlnAtraie: '/. ta 10 franci, *f, an 20 franci, 1 an *0 franci. Abonast­ante­ le f­ax fac n­avai platindu-ee înainte. INSERȚIUNILE Di şir garmoni prima-dali 14 bani, a doua-oară 12 bani a traia-parl 10 bani Redacţia şi admtalgirsţia: Strada Poplisai Nr. 15. Se prcnumiră la­c»ante şi librării. In Romfinia abonamentele si fac la Agenţia de Publicitate Carol Schulder Bucureşti, strada Doamnei 23, etajul I. Epiatole neb­aacate se rem­ei. — Manuscripte cu ne înapoiază. Numeri singuratici ă 10 bani si viind in Sibiiu, la librăria »Ti­pografiei«, societate pe acţiuni. — In Alba-lulia la librăria Weist Bernat »la loterie». Barbarism modern. — Keipuna la articolul «A föld« din »Budapesti Hírlap« nr. 295 din 26 Octomvrie. — III. Dacă e drept că la mulţi bărbaţi de stat rafinaţi şi vicleni vorbele nu sunt bune de altceva decât, ca cu ajutorul lor le­­şi marcheze adeveratele cugete şi inenţiuni apoi nu mai puţin adevă­rat e că la multe popoare, între cari şi la Meghiari preia par’că n’are altă me­nire, cecât le ascundă adevăratele inten­­ţiuni şi fapte ale poporului maghiar E punoa­jut că preia maghiară nu ne slă­­beşte cu glorificarea liberalii­mului ma­ghiar, cu tămâorea imtituţiunilor şi legi­lor umane făcute de ei. Cu atât mai mult am râmai sur­prinşi, când am cetit în numita foaie ar­ticolul în care autorul îşi dă pe faţă fără nici un Inaunjur barbarele inten­­ţiuni. După ce In articolul prim am oeroat sâ dau o explicare pn­ehologică acestui fenomen sporadic încă, dar’ oare cu tim­pul poate să afle adioţi, voiu trece la ■copul imediat al acestor şire, adecă de a încerca a combate unele şi altele din­tre afirmaţiunile autorului precum şi de a aret­a consecvenţele fatale ale unei pro­pagande de natura aceasta. Se susţine în articolul menţionat că ecord­area şi aplicarea şi pe viitor a principiilor de justiţie şi umanitate faţă de naţionalităţi înseamnă peirea sigură a statului maghiar, pentru­ a fi pământul ţârii prin libera concurenţă, care e ur­marea acestor principii, trece în mâni ■trâine şi Maghiarul e deamoştenit în ţeara lui. Cred că e lucru în zadar sâ încer­­ofim a convinge pe autor ori pe vre-un Maghiar cum le place lor a identifica aceste două concepte. Perirea poporului maghiar nu ar însemna în mod nece­sar şi perirea Ungariei, căci na-am putu uşor închipui o Ungarie şi fără de Ma­ghiari. Dar* sâ le facem hatârul­ui că con­­cedem că de fapt soartea Ungariei ar fi legată de soartea Maghiarilor. E falsă insâ dela rădăcină incom­petenţa, ce-’i drept, numai hipotetică ce o pune autorul între justiţie şi Hungaria ! »Pereat justiţia fiat Hungária« zice eh Pentrucă e un aduver vechiu, că cultivarea baselor civilisaţiei omonimii, a ideilor sterns da justiţie, libertate, nici­odată nu au causat peirea unui popor c* dimpotrivă 3*chiderea pa timp mai lung a acestor principii a deve­nit una dintre căuşele, pentru cari au dispărut multe popoare de pe arena istoriei. Două cause principale sunt cari aduc cu evie­peirea unui popor: 1. E imposibilitatea faţă de prin­cipiile de civilisaţii, adecă ţinerea, re­­sistența unui p­por de barbarism în care se află. Drept pildă ne poate servi soartea Unor popoare, cari au pierit pe vremea emigraţiunii popoarelor, numai pentru că nu s’au putut acomoda stării da civili­­saţie relativă, la care ajunsese pe atunci Societatea omenească. Au pierit toate popoarele Cari au persistat pe lângă vieaţa nomadă. Au fost nimicite fără milă de alte popoare mai puternice precum la rindul lor pe aceste­le au repus altele şi mai tari, cari şi au pus ochii pe teritoarele de pă­şune, de cari şi ele aveau lipsă. Din potrivă popoarele, cari s’au la­­pădat de vieaţa nomadă şi au luat creş­tinismul, oa­re pe atunci era singurul de­positor al civilisaţiei, au râmat până în ziua de azi. 2 A doua causă care pricinuişte sigur căderea unui popor e secarea pu­terilor vitale, atât cele de natură mo­ raid cât şi cele fisice. Un astfel de popor ajuns la povârnişul acesta nu mai poate fi sufţ nut nici chiar cu cele mai excepţionale mijloace. O combinaţie a acestor douâ cause le vedem la marele bolnav a! Europei, la poporul turc. Causa depădarii şi a apropiatei pairi a Turcilor e­a se aspune atât fap­tului, că s’au închis hermetice faţă de resultatele civilisaţiei europene, căt şi pierderii forţelor vitale ale naţiunii. Turcii ne dau o tristă pildă, că în vieaţa popoarelor e numai de o scurtă durată parasitismul E legea firii ca poporul para s'a des­­vâţat dela muncă serioasă, care lăsat de capul lui nici pânea de toate zilele nu ’şi o poate agoniei, se peară fără pardon, îndată ce popoarele, pe spinarea cărora a trăit el oa părăsit, s’au eman­cipat da sub eghemonia lui. Aşa dară nu e drept ceea-ce se susţine în articolul menţionat, că eser­­d­area justiţiei şi adevăratei liberalităţi faţă de naţionalităţi ar însemna peirea Ungariei sau mai corect a Maghiarilor, c­ a contrario stă tesa, că prin o pro­ceduri espropriare brutală a mo­­lemagMarilor, MagMarii se t . flagrantă oposiţie cu princi­­pii, civilisaţiei omenimii, sar’ oposi­­ţia aceasta dacă e de durată mai lungă tocmai va causa de sigur peirea lor. De altă parte dacă poporul ma­ghiar nu poate esista decât cu ajutorul unor întăriri artificiale de natura ce­lor propuse în articolul din »R. Hírlap«, acesta e un semn trist de slăbiciune naţională, de defectuositate a forţelor vitale. Ce sâ zicem atun­ noi Românii cam­ persecutaţi, apăsaţi şi jefuiţi am trăit atâtea veacuri şi vom trăi încă, fără ca statul sâ facă cel mai neînsem­nat pas întru apărarea noastră? Mijioace artificiale ca cel propus în »B. Hírlap, de-a luă cu forţa pă­mânturile Nemaghiarilor, pot reţine pe câtva timp procesul de descompunere al unui popor, dar’ sfirşitul tot e că­derea. Cum nu e posibil ca sâ bagi vieaţă nouă într’un trup bolnav, prin aceea câ-’i introduci sârga răpit dala alte fiinţe vieţuitoare, aşa nu vor avă Ma­ghiarii nici un folos din procedura lor barbară. Vor avă însă pagube sigure. Şi cu aceasta am ajuns la partea economică a chestiunii. Am curajul se susţin că ducerea la îndeplinire a răpirii pământurilor pe cale de espropiare va ave pentru Maghiari singurul resultat, ce va da teren întăririi celui mai înverşunat socialism agrar în sinul naţionali­tăţilor. Mi­ se va răspunde că doarm­e mai bine pentru Maghiari, ca socialismul să se lă­ţească printre membrii geauini ai na­ţiunii maghiare, cum e lăţit de present pa Alfo­d. La aceasta fie-­mi permis să ob­serv că dacă ţăranul maghiar care ip­­oneşi pe teritoarele cele mai bogate şi mai fructifere ale patriei nu poate să existe şi e bântuit de socialism, socialis­mul acesta nu se va pută estirpa cu aceea, că ’i-se va da ţinuturile muntoase şi greu de cultivat sie naţionalităţilor. Pe acelaşi teritor­ie care trăeşte Ro­mânul cu copiii — e drept că numai cu ceapă şi mămăligă — Maghiarul va peri singur de foame. Atunci, apoi sar­­se vă uita ţăra­nul maghiar la latifundiile mari de pe şes şi nu să slăbească în socialism, ci se va arunca cu totul în braţele lui. Dar’ mai periculos decât acesta va fi socialismul despământeniţilor Români, Sârbi, Slovaci etc. Căci socialismul ace­sta va ave şi nota naţio­nală, va ave per eminentiam caracter de rassă. Maghiarii, sari azi se fălesc, că na­­ţionalitâţiie încă nu hrănesc faţă de ei ura aceea de raisă, care o au­d­­e. Ir­landezii faţă de Englezi, vor ave atunci o oaste să o simtă. Căci foamea s argumentul cel mai puternic, inteligenţa română, căreia în-­­­suşi Maghiarii şi în linia primă statul ar trebui sâ-’i fie recunoscători, pen*­­­trucă ţine poporul voroua departe de doctrinele socialiste, în viitor dacă va voi să nu fie considerată ca des­eană poporului şi n’a vrea să-’şi peardă ori-ce vază înaintea lui, va trebui să-­şi ia în program şi revindecări economice, cu un cuvânt va fi silită ca din programul seu pur naţional se facă unul naţional agrar socialist. Şi nu mai încape îndoială, că cu un astfel da program va influenţa un I pur naţional. Căci e ştiut, că revinde- I pările naţionale se învîrt pe un teren idealistic, pa când cele socialiste pe cel­­ mai puţin ingrat al intereselor mate­riale. Naţionalistul se adresează la inima poporului, socialistul la stomachul lui. Unde s’a văzut o organisaţie na­ţională aşa de perfectă şi puternică, ca aceea a muncitorilor socialişti ? Popoarele nemaghiare vezându se despoiate de pământul lor, se vor in­toarce cu tot poliul în contra celor-ce mi-a despoiat adecă: statul şi în contra celor pentru cari au fost despoiaţi: rassă dominantă maghiară. De aceea e motivată aserţiunea mea, că socialismul naţionalităţilor va avă un caracter anarchic şi va fi îmbibat de ura contra rassei maghiare. Azi socialismul, cel puţin la Români­a e încă numai un sport al unor tineri teoretici. Aceştia declamă şi azi mar­­j ■ailleia lui Goşbuc: „Noi vrem pământ“.­­ Dar’ când milioanele de Români d­emoşteniţi se vor uita »flămânzi şi­­ goi fard adăposti la concatăţenii ma-­i ghi­ari colouisaţi de stat pe pământurile răpite de la ei, atunci, cântarea aceasta le va deveni rugăciune de seara şi de dimineaţa. Atunci dealurile, văile, câm­piile şi pădurile patriei vor răsuna de echoul ameninţător: »Pământul nostru­’i drag şi sfânt, Căci ne e leagăn şi mormânt, Ou-al nostru sânge-’i botezat De-a noastre lacremi e udat, Sudoarea noastră ’l a ’ngrăşat. »Noi vrem pământ«. ---—» Sibiiu, 7 Nov. 1902. ADRESA COMITATULUI F­OJON, pentru modi­ficarea le­gii de naţionalitate, a păţit fiasco şi în Bistriţa. Congregaţia comitatensă din Bistriţa, ţinută joia trecută, a primit cu mare majoritate ur­mătoarea resoluţiune : , Congre­­gaţiunea ia notă cu regret de adresa comitatului Pojon refe­ritoare la revizuirea art. de lege 44 din 1868, şi din partea sa îşi esprim­ă dorinţa, ca numita lege să nu fie revizuită, ci din con­tra să fie esecutată în toată în­tinderea ei­. Cinci proiecte noue de lege. In şedinţa cla elan­ăieri a dietei a pre­santa! Széli cinci proiecte noue de lege. Primul regulează emigrarea. Proi­oiul dă guvernului dreptul să oprească­ emi­grarea în anumite ţări, în cari er­a, peri, la tată sănătatea, moravurile şi averea erai giranţilor. Opreliştea aceasta sa poate aplica şi fsţada persoane cu o anumită ocupaţie. Guvernul e împuternicit să măr­ginească emigrarea pe o anumită rută Cel cs se ocupă cu transportul de emi­granţi trebue să depună o cauţiune de 100000 cor. Se va înfiinţa un fond pen­tru ajutorarea celor rămaşi a casă, aco­perirea spesslor de rentoarcere etc Pentru fondul acesta se est pro 1903 80.000 cor. Proiectul de lege despre paşapoarte opre­şte estradarea acestora pentru cei c­e au datoriate militare da împlinit, pentru cei sub cercetare şi pentru cei­ ce sufere restricţiuni prin o d­eposiţie a legii. Străinii pot pîtrsae în U­­sfia. Îndată ce devin suspícioil, pot îi es­pulsaţi Se vor înfiinţa trei districte noue de gendarmerie, dintre cari unul în Sibiiu. Pentru prevederea agendelor poli­ţiei de graniţă se va înfiinţa una de stat. Activitatea acesteia se va extinde asupra tuturor comunelor, cari se află in imediata apropiere a graniţei, precum şi asupra comunelor apropiate, cari au o comunicaţiune mai vie cu străinătatea. Nou consulat austro-ungar. Agr. Zig. e informat, că ministrul de externe austro-ungar va face paşii necesari pentru înfiinţarea unui consulat austro-ungar în Mitroviţa. Noul con­­sulat va aervi cu deos­ebire interesele economice - aşa să spune oficios. Dacă Rusia a înfiinţat în Vitrovi­a un con­sulat, Austro-Ungaria încă nu se poate lăsa mai Pe jos. Din dietă. In şedinţa de Mer­­curi s-a continuat desbaterea proiectu­lui de indemnitate. Komjáthy il respinge din cauză de neîncredere, motivând acea­sta îndeosebi cu politica de naţionali­tăţi a guvernului In chestia de naţio­nalităţi se află ţeara intr’o situaţie mai primejdioasă ca ori­când. Ministrul Széli a mijlocit întărirea episcopului sârbesc M Savici la Novisad, deşi nu ştie un­gureşte, în schimb fişpanul Zakó a tre­buit să înveţe sârbeşte. Gât de slab e guvernul, se vede şi din enunciaţiunile unor fişpani. Cel din comitatul Ternava­­mare a admis, că uneia raferate se pot face şi în limba maghiară, cel dela Arad a declarat, că va respecte drepturile na­ţionalităţilor. Ate naţiunii culturale ro­mâne ’i­ s’a permis arangiarea unei lo­terii pentru de a faca un muzeu, in Un­­garia­ de sud se lăţeşte agitaţiunea pan­­germană. Nu e mulţumit nici cu inter­pretarea, ce o dă ministrul president art 30 din 1899 in privinţa pactului. — Komjáthy a vorbit aproape trei ore. Urmează încă 2 interpelaţiuni, una privitoare la loteria de binefacere de stat, alta la vama pe Vinurile Italiene, în şedinţa de ieri a retras mini­strul de honvezi proiectele de lege re­feritoare la contigetul de recruţi, re­­crutare şi soldaţii din reserve întregi­toare şi presintă două proiecte pentru înmulţirea contigentului de recruţi pe 191­3 şi pentru aplicarea escepţională a celor din reserva de intregire, în pri­mul proiect e stabilită participarea Un­gariei la contigentul înmulţit cu 53.438 soldaţi, convazimnea cu 15 500. Pe Unga­ria se vine deci un adaus de 2565. Ral­fe­ly dadiară, că ţine de datorinţa mo­rală a guvernului, sâ demisioneze după o astfel de înfrângere. (Fejerva­y între­rupe: »Mii aşteaptă puţin, ceva mai târzi­u!«) Guvernul nu serveşte pe re­gele Ungariei, ci pe supremul coman­dant de război. Proiectul acesta e tot aşa de ilegal, ca şi cel de mai înainte, de aceea propune cetirea imediată a lui și hotărirea, dacă poate fi înaintat co­misiunilor. — Proiectele se înaintează comisiunilor. — Se continuă de ae­gerea generală a proiectului da indemnitate. Kossuthistul Reich și Rakovszky il resping. Alegerile pentru dietele pro­vinciale din Cislaitania. La ale­gerile din 5 l. c. au câştigat în Viena creştin-socialii din cele 21 mandate 20, intr'un cerc sunt in balotagiu. Faţă de periodul trecut tint în câştig şi aici cu 6 mandate In oraşele provin­ciale au perdut creştin-socialii 4 man­date. Majoritatea absolută a partide­lor creştine din dieta Austriei de jos e deplin asigurată La alegerile din comunele urbane ale Austriei de­ sus au perdut con­servativii un mandat. în cercurile rurale ale Salisbu­r­­gu lui au fost aleşi numai candidaţi ds ai p­artidului poporal catolic. în cercurile electo-ale orăşeneşti din Sib­iia au fost aleşi 8 din parti­dul poporal german şi doi Germani progresiştii Incidentul ruso-ceh.­­ Journal de St. Petersburg­, după­ cum sa ştia, a dat Cehii , sfatul, ca în caus­a proiec­tului lui Körber cu privire la regularea unului limbilor în Austria se nu ob­serve ţinută duşmănoasă, căci guvernul austriac, cu toată oposiţia Slavilor, il va duce in­deplinire. Articolul oficio­sului journal a produs în sinul Ger­manilor bucurie, car’ între Cehi con­­sternaţie. -bovoje Vremia« luând partea Cehilor face sarcastice observaţii la adresa foii de St. Petersburg şi araici, că Cehii nu sunt în c­ar cu valoarea de azi a acestei foi, pe care o con­fundă cu foaia oficioasă »Prov. Vest­­nnct. Caşul a devenit cu atât mai im­portant, fiindcă chiar in acelaş timp nu numai presa rusească, dar­ şi multe organe ale presei franceze şi engleze au presentat proiectul pentru regularea lim­bilor al lui Korber de un pas decisiv pentru introducerea hegemoniei limbei germane şi prin urmare pentru imi­nenta periclitare a echilibrului euro­pean. »Novoje Vremja« reprobă cele scrise de »Journalul de Petersburg« şi sfirşeşte zicând, că rele servicii face causei Slavilor din Austro-Ungaria. Despre natura juridica a chestiunei romane din Transilvania , Ungaria. De Br. Cassiu Mann­*. (Urmare). IV. Dreptul celui mai tare. Iată şi genera acestui concept teribil pentru naţionalităţile din Tran­silvania şi Ungaria. Un înţeles juridic sclăvie este ori­ce sugrumare a personalităţii omeneşti care nu se poate închipui fără de li­bertate. Lipsa libertăţii e foarte fatală nu numai în respect moral ci şi în pri­vinţa materială, căci cuprinde în sine totdeauna şi sclăvia economică. Sclăvia ungurească se deosebeşte de alte sclăvii moderne, prin aceea, că personalitatea indivizilor de altă naţio­nalitate faţă de stat e redusă la zero. Precum ziceau Românii, că »servi pro nullis habentur« tot astfel Români­lor li­ se deneagă eserciţiul drepturilor nealienabile şi inviolabile ale persona­lităţii pe baza căror sunt îndreptăţiţi a pretinde şi ei partea lor din puterea publică a statului, ca Români, — prin măsurile constituţiunii ungureşti sünt făcuţi sclavi ai statului toţi cari nu sünt Unguri, sünt tractaţi egal ca obi­ecte, după macsima că in »servorum con­­diţione nulla differentio est«, toţi sunt sclavi politici în egală măsură. Din spiritul constituţiunii ungureşti este esilată doctrina, că adevărurile juri­dice universale nu permit schimbare, sau deminuţiune nici prin convenţiuni internaţionale, nici prin dispoziţii con­stituţionale, precum nu să poate modi­fica o acsiomă matematică, ca comple­­xul adevărurilor juridice asupra cărora sânt fundate drepturile omeneşti nea­lienabile, isvoresc din raţiune, în fine cum­ că doctrinele juridice curat naţio­nale trebue să se aplice la raporturile cele istorice ale statelor şi naţiunilor, la instituţiunile lor cele positive, ca să vedem dacă se unesc cu dreptul cel adevărat, sau dacă­’l modifică şi­’l oprimă, cum se esprimă geniul unui Simeon Bărnuţiu în dreptul public natural. Spiritul unei atari constituţiuni nu va ave respect de obligamentul moral, cu toate că e obligată juridic ca să respecteze legile morale în toţi articli sei, căci justificarea ei precum scopul statului se estinde numai până unde să estinde legea moralităţii. Pentru aceasta se opune sclăvia constituţională dreptului rațional. Du­­ft

Next