Tribuna, octombrie 1902 (Anul 19, nr. 180-200)
1902-10-26 / nr. 197
Sibiiu, Sâmbătă 26 Octomvrie (8 Noemvrie) 1902 Nr. 197 Anul XIX. ABONAMENTELE Kantra Sibil« i 1 laut! oor. 70 bani, '/« an 5 oor., »/» as 10 oar., 1 an 20 cor Pentro ducerea la pasi on 30 ban! pa inni mai asalt KeHsarss waanrahl« , 1 sui 8 oor 40 bani, •/, *n 7 oor., ', an 54 cor., 1 an 28 cor. Kantra Eam&nia țl «trftlnAtraie: '/. ta 10 franci, *f, an 20 franci, 1 an *0 franci. Abonastante le fax fac navai platindu-ee înainte. INSERȚIUNILE Di şir garmoni prima-dali 14 bani, a doua-oară 12 bani a traia-parl 10 bani Redacţia şi admtalgirsţia: Strada Poplisai Nr. 15. Se prcnumiră lac»ante şi librării. In Romfinia abonamentele si fac la Agenţia de Publicitate Carol Schulder Bucureşti, strada Doamnei 23, etajul I. Epiatole nebaacate se remei. — Manuscripte cu ne înapoiază. Numeri singuratici ă 10 bani si viind in Sibiiu, la librăria »Tipografiei«, societate pe acţiuni. — In Alba-lulia la librăria Weist Bernat »la loterie». Barbarism modern. — Keipuna la articolul «A föld« din »Budapesti Hírlap« nr. 295 din 26 Octomvrie. — III. Dacă e drept că la mulţi bărbaţi de stat rafinaţi şi vicleni vorbele nu sunt bune de altceva decât, ca cu ajutorul lor leşi marcheze adeveratele cugete şi inenţiuni apoi nu mai puţin adevărat e că la multe popoare, între cari şi la Meghiari preia par’că n’are altă menire, cecât le ascundă adevăratele intenţiuni şi fapte ale poporului maghiar E punoajut că preia maghiară nu ne slăbeşte cu glorificarea liberaliimului maghiar, cu tămâorea imtituţiunilor şi legilor umane făcute de ei. Cu atât mai mult am râmai surprinşi, când am cetit în numita foaie articolul în care autorul îşi dă pe faţă fără nici un Inaunjur barbarele intenţiuni. După ce In articolul prim am oeroat sâ dau o explicare pnehologică acestui fenomen sporadic încă, dar’ oare cu timpul poate să afle adioţi, voiu trece la ■copul imediat al acestor şire, adecă de a încerca a combate unele şi altele dintre afirmaţiunile autorului precum şi de a areta consecvenţele fatale ale unei propagande de natura aceasta. Se susţine în articolul menţionat că ecordarea şi aplicarea şi pe viitor a principiilor de justiţie şi umanitate faţă de naţionalităţi înseamnă peirea sigură a statului maghiar, pentru a fi pământul ţârii prin libera concurenţă, care e urmarea acestor principii, trece în mâni ■trâine şi Maghiarul e deamoştenit în ţeara lui. Cred că e lucru în zadar sâ încerofim a convinge pe autor ori pe vre-un Maghiar cum le place lor a identifica aceste două concepte. Perirea poporului maghiar nu ar însemna în mod necesar şi perirea Ungariei, căci na-am putu uşor închipui o Ungarie şi fără de Maghiari. Dar* sâ le facem hatârului că concedem că de fapt soartea Ungariei ar fi legată de soartea Maghiarilor. E falsă insâ dela rădăcină incompetenţa, ce-’i drept, numai hipotetică ce o pune autorul între justiţie şi Hungaria ! »Pereat justiţia fiat Hungária« zice eh Pentrucă e un aduver vechiu, că cultivarea baselor civilisaţiei omonimii, a ideilor sterns da justiţie, libertate, niciodată nu au causat peirea unui popor c* dimpotrivă 3*chiderea pa timp mai lung a acestor principii a devenit una dintre căuşele, pentru cari au dispărut multe popoare de pe arena istoriei. Două cause principale sunt cari aduc cu eviepeirea unui popor: 1. E imposibilitatea faţă de principiile de civilisaţii, adecă ţinerea, resistența unui ppor de barbarism în care se află. Drept pildă ne poate servi soartea Unor popoare, cari au pierit pe vremea emigraţiunii popoarelor, numai pentru că nu s’au putut acomoda stării da civilisaţie relativă, la care ajunsese pe atunci Societatea omenească. Au pierit toate popoarele Cari au persistat pe lângă vieaţa nomadă. Au fost nimicite fără milă de alte popoare mai puternice precum la rindul lor pe acestele au repus altele şi mai tari, cari şi au pus ochii pe teritoarele de păşune, de cari şi ele aveau lipsă. Din potrivă popoarele, cari s’au lapădat de vieaţa nomadă şi au luat creştinismul, oare pe atunci era singurul depositor al civilisaţiei, au râmat până în ziua de azi. 2 A doua causă care pricinuişte sigur căderea unui popor e secarea puterilor vitale, atât cele de natură mo raid cât şi cele fisice. Un astfel de popor ajuns la povârnişul acesta nu mai poate fi sufţ nut nici chiar cu cele mai excepţionale mijloace. O combinaţie a acestor douâ cause le vedem la marele bolnav a! Europei, la poporul turc. Causa depădarii şi a apropiatei pairi a Turcilor ea se aspune atât faptului, că s’au închis hermetice faţă de resultatele civilisaţiei europene, căt şi pierderii forţelor vitale ale naţiunii. Turcii ne dau o tristă pildă, că în vieaţa popoarelor e numai de o scurtă durată parasitismul E legea firii ca poporul para s'a desvâţat dela muncă serioasă, care lăsat de capul lui nici pânea de toate zilele nu ’şi o poate agoniei, se peară fără pardon, îndată ce popoarele, pe spinarea cărora a trăit el oa părăsit, s’au emancipat da sub eghemonia lui. Aşa dară nu e drept ceea-ce se susţine în articolul menţionat, că eserdarea justiţiei şi adevăratei liberalităţi faţă de naţionalităţi ar însemna peirea Ungariei sau mai corect a Maghiarilor, c a contrario stă tesa, că prin o proceduri espropriare brutală a molemagMarilor, MagMarii se t . flagrantă oposiţie cu principii, civilisaţiei omenimii, sar’ oposiţia aceasta dacă e de durată mai lungă tocmai va causa de sigur peirea lor. De altă parte dacă poporul maghiar nu poate esista decât cu ajutorul unor întăriri artificiale de natura celor propuse în articolul din »R. Hírlap«, acesta e un semn trist de slăbiciune naţională, de defectuositate a forţelor vitale. Ce sâ zicem atun noi Românii cam persecutaţi, apăsaţi şi jefuiţi am trăit atâtea veacuri şi vom trăi încă, fără ca statul sâ facă cel mai neînsemnat pas întru apărarea noastră? Mijioace artificiale ca cel propus în »B. Hírlap, de-a luă cu forţa pământurile Nemaghiarilor, pot reţine pe câtva timp procesul de descompunere al unui popor, dar’ sfirşitul tot e căderea. Cum nu e posibil ca sâ bagi vieaţă nouă într’un trup bolnav, prin aceea câ-’i introduci sârga răpit dala alte fiinţe vieţuitoare, aşa nu vor avă Maghiarii nici un folos din procedura lor barbară. Vor avă însă pagube sigure. Şi cu aceasta am ajuns la partea economică a chestiunii. Am curajul se susţin că ducerea la îndeplinire a răpirii pământurilor pe cale de espropiare va ave pentru Maghiari singurul resultat, ce va da teren întăririi celui mai înverşunat socialism agrar în sinul naţionalităţilor. Mi se va răspunde că doarme mai bine pentru Maghiari, ca socialismul să se lăţească printre membrii geauini ai naţiunii maghiare, cum e lăţit de present pa Alfod. La aceasta fie-mi permis să observ că dacă ţăranul maghiar care iponeşi pe teritoarele cele mai bogate şi mai fructifere ale patriei nu poate să existe şi e bântuit de socialism, socialismul acesta nu se va pută estirpa cu aceea, că ’i-se va da ţinuturile muntoase şi greu de cultivat sie naţionalităţilor. Pe acelaşi teritorie care trăeşte Românul cu copiii — e drept că numai cu ceapă şi mămăligă — Maghiarul va peri singur de foame. Atunci, apoi sarse vă uita ţăranul maghiar la latifundiile mari de pe şes şi nu să slăbească în socialism, ci se va arunca cu totul în braţele lui. Dar’ mai periculos decât acesta va fi socialismul despământeniţilor Români, Sârbi, Slovaci etc. Căci socialismul acesta va ave şi nota naţională, va ave per eminentiam caracter de rassă. Maghiarii, sari azi se fălesc, că naţionalitâţiie încă nu hrănesc faţă de ei ura aceea de raisă, care o aude. Irlandezii faţă de Englezi, vor ave atunci o oaste să o simtă. Căci foamea s argumentul cel mai puternic, inteligenţa română, căreia în-suşi Maghiarii şi în linia primă statul ar trebui sâ-’i fie recunoscători, pen*trucă ţine poporul voroua departe de doctrinele socialiste, în viitor dacă va voi să nu fie considerată ca deseană poporului şi n’a vrea să-’şi peardă ori-ce vază înaintea lui, va trebui să-şi ia în program şi revindecări economice, cu un cuvânt va fi silită ca din programul seu pur naţional se facă unul naţional agrar socialist. Şi nu mai încape îndoială, că cu un astfel da program va influenţa un I pur naţional. Căci e ştiut, că revinde- I pările naţionale se învîrt pe un teren idealistic, pa când cele socialiste pe cel mai puţin ingrat al intereselor materiale. Naţionalistul se adresează la inima poporului, socialistul la stomachul lui. Unde s’a văzut o organisaţie naţională aşa de perfectă şi puternică, ca aceea a muncitorilor socialişti ? Popoarele nemaghiare vezându se despoiate de pământul lor, se vor intoarce cu tot poliul în contra celor-ce mi-a despoiat adecă: statul şi în contra celor pentru cari au fost despoiaţi: rassă dominantă maghiară. De aceea e motivată aserţiunea mea, că socialismul naţionalităţilor va avă un caracter anarchic şi va fi îmbibat de ura contra rassei maghiare. Azi socialismul, cel puţin la România e încă numai un sport al unor tineri teoretici. Aceştia declamă şi azi marj ■ailleia lui Goşbuc: „Noi vrem pământ“. Dar’ când milioanele de Români demoşteniţi se vor uita »flămânzi şi goi fard adăposti la concatăţenii ma-i ghiari colouisaţi de stat pe pământurile răpite de la ei, atunci, cântarea aceasta le va deveni rugăciune de seara şi de dimineaţa. Atunci dealurile, văile, câmpiile şi pădurile patriei vor răsuna de echoul ameninţător: »Pământul nostru’i drag şi sfânt, Căci ne e leagăn şi mormânt, Ou-al nostru sânge-’i botezat De-a noastre lacremi e udat, Sudoarea noastră ’l a ’ngrăşat. »Noi vrem pământ«. ---—» Sibiiu, 7 Nov. 1902. ADRESA COMITATULUI FOJON, pentru modificarea legii de naţionalitate, a păţit fiasco şi în Bistriţa. Congregaţia comitatensă din Bistriţa, ţinută joia trecută, a primit cu mare majoritate următoarea resoluţiune : , Congregaţiunea ia notă cu regret de adresa comitatului Pojon referitoare la revizuirea art. de lege 44 din 1868, şi din partea sa îşi esprimă dorinţa, ca numita lege să nu fie revizuită, ci din contra să fie esecutată în toată întinderea ei. Cinci proiecte noue de lege. In şedinţa cla elanăieri a dietei a presanta! Széli cinci proiecte noue de lege. Primul regulează emigrarea. Proioiul dă guvernului dreptul să oprească emigrarea în anumite ţări, în cari era, peri, la tată sănătatea, moravurile şi averea erai giranţilor. Opreliştea aceasta sa poate aplica şi fsţada persoane cu o anumită ocupaţie. Guvernul e împuternicit să mărginească emigrarea pe o anumită rută Cel cs se ocupă cu transportul de emigranţi trebue să depună o cauţiune de 100000 cor. Se va înfiinţa un fond pentru ajutorarea celor rămaşi a casă, acoperirea spesslor de rentoarcere etc Pentru fondul acesta se est pro 1903 80.000 cor. Proiectul de lege despre paşapoarte opreşte estradarea acestora pentru cei ce au datoriate militare da împlinit, pentru cei sub cercetare şi pentru cei ce sufere restricţiuni prin o deposiţie a legii. Străinii pot pîtrsae în Usfia. Îndată ce devin suspícioil, pot îi espulsaţi Se vor înfiinţa trei districte noue de gendarmerie, dintre cari unul în Sibiiu. Pentru prevederea agendelor poliţiei de graniţă se va înfiinţa una de stat. Activitatea acesteia se va extinde asupra tuturor comunelor, cari se află in imediata apropiere a graniţei, precum şi asupra comunelor apropiate, cari au o comunicaţiune mai vie cu străinătatea. Nou consulat austro-ungar. Agr. Zig. e informat, că ministrul de externe austro-ungar va face paşii necesari pentru înfiinţarea unui consulat austro-ungar în Mitroviţa. Noul consulat va aervi cu deosebire interesele economice - aşa să spune oficios. Dacă Rusia a înfiinţat în Vitrovia un consulat, Austro-Ungaria încă nu se poate lăsa mai Pe jos. Din dietă. In şedinţa de Mercuri s-a continuat desbaterea proiectului de indemnitate. Komjáthy il respinge din cauză de neîncredere, motivând aceasta îndeosebi cu politica de naţionalităţi a guvernului In chestia de naţionalităţi se află ţeara intr’o situaţie mai primejdioasă ca oricând. Ministrul Széli a mijlocit întărirea episcopului sârbesc M Savici la Novisad, deşi nu ştie ungureşte, în schimb fişpanul Zakó a trebuit să înveţe sârbeşte. Gât de slab e guvernul, se vede şi din enunciaţiunile unor fişpani. Cel din comitatul Ternavamare a admis, că uneia raferate se pot face şi în limba maghiară, cel dela Arad a declarat, că va respecte drepturile naţionalităţilor. Ate naţiunii culturale române ’i s’a permis arangiarea unei loterii pentru de a faca un muzeu, in Ungaria de sud se lăţeşte agitaţiunea pangermană. Nu e mulţumit nici cu interpretarea, ce o dă ministrul president art 30 din 1899 in privinţa pactului. — Komjáthy a vorbit aproape trei ore. Urmează încă 2 interpelaţiuni, una privitoare la loteria de binefacere de stat, alta la vama pe Vinurile Italiene, în şedinţa de ieri a retras ministrul de honvezi proiectele de lege referitoare la contigetul de recruţi, recrutare şi soldaţii din reserve întregitoare şi presintă două proiecte pentru înmulţirea contigentului de recruţi pe 1913 şi pentru aplicarea escepţională a celor din reserva de intregire, în primul proiect e stabilită participarea Ungariei la contigentul înmulţit cu 53.438 soldaţi, convazimnea cu 15 500. Pe Ungaria se vine deci un adaus de 2565. Ralfely dadiară, că ţine de datorinţa morală a guvernului, sâ demisioneze după o astfel de înfrângere. (Fejervay întrerupe: »Mii aşteaptă puţin, ceva mai târziu!«) Guvernul nu serveşte pe regele Ungariei, ci pe supremul comandant de război. Proiectul acesta e tot aşa de ilegal, ca şi cel de mai înainte, de aceea propune cetirea imediată a lui și hotărirea, dacă poate fi înaintat comisiunilor. — Proiectele se înaintează comisiunilor. — Se continuă de aegerea generală a proiectului da indemnitate. Kossuthistul Reich și Rakovszky il resping. Alegerile pentru dietele provinciale din Cislaitania. La alegerile din 5 l. c. au câştigat în Viena creştin-socialii din cele 21 mandate 20, intr'un cerc sunt in balotagiu. Faţă de periodul trecut tint în câştig şi aici cu 6 mandate In oraşele provinciale au perdut creştin-socialii 4 mandate. Majoritatea absolută a partidelor creştine din dieta Austriei de jos e deplin asigurată La alegerile din comunele urbane ale Austriei de sus au perdut conservativii un mandat. în cercurile rurale ale Salisburgu lui au fost aleşi numai candidaţi ds ai partidului poporal catolic. în cercurile electo-ale orăşeneşti din Sibiia au fost aleşi 8 din partidul poporal german şi doi Germani progresiştii Incidentul ruso-ceh. Journal de St. Petersburg, după cum sa ştia, a dat Cehii , sfatul, ca în causa proiectului lui Körber cu privire la regularea unului limbilor în Austria se nu observe ţinută duşmănoasă, căci guvernul austriac, cu toată oposiţia Slavilor, il va duce indeplinire. Articolul oficiosului journal a produs în sinul Germanilor bucurie, car’ între Cehi consternaţie. -bovoje Vremia« luând partea Cehilor face sarcastice observaţii la adresa foii de St. Petersburg şi araici, că Cehii nu sunt în car cu valoarea de azi a acestei foi, pe care o confundă cu foaia oficioasă »Prov. Vestnnct. Caşul a devenit cu atât mai important, fiindcă chiar in acelaş timp nu numai presa rusească, dar şi multe organe ale presei franceze şi engleze au presentat proiectul pentru regularea limbilor al lui Korber de un pas decisiv pentru introducerea hegemoniei limbei germane şi prin urmare pentru iminenta periclitare a echilibrului european. »Novoje Vremja« reprobă cele scrise de »Journalul de Petersburg« şi sfirşeşte zicând, că rele servicii face causei Slavilor din Austro-Ungaria. Despre natura juridica a chestiunei romane din Transilvania , Ungaria. De Br. Cassiu Mann*. (Urmare). IV. Dreptul celui mai tare. Iată şi genera acestui concept teribil pentru naţionalităţile din Transilvania şi Ungaria. Un înţeles juridic sclăvie este orice sugrumare a personalităţii omeneşti care nu se poate închipui fără de libertate. Lipsa libertăţii e foarte fatală nu numai în respect moral ci şi în privinţa materială, căci cuprinde în sine totdeauna şi sclăvia economică. Sclăvia ungurească se deosebeşte de alte sclăvii moderne, prin aceea, că personalitatea indivizilor de altă naţionalitate faţă de stat e redusă la zero. Precum ziceau Românii, că »servi pro nullis habentur« tot astfel Românilor li se deneagă eserciţiul drepturilor nealienabile şi inviolabile ale personalităţii pe baza căror sunt îndreptăţiţi a pretinde şi ei partea lor din puterea publică a statului, ca Români, — prin măsurile constituţiunii ungureşti sünt făcuţi sclavi ai statului toţi cari nu sünt Unguri, sünt tractaţi egal ca obiecte, după macsima că in »servorum condiţione nulla differentio est«, toţi sunt sclavi politici în egală măsură. Din spiritul constituţiunii ungureşti este esilată doctrina, că adevărurile juridice universale nu permit schimbare, sau deminuţiune nici prin convenţiuni internaţionale, nici prin dispoziţii constituţionale, precum nu să poate modifica o acsiomă matematică, ca complexul adevărurilor juridice asupra cărora sânt fundate drepturile omeneşti nealienabile, isvoresc din raţiune, în fine cum că doctrinele juridice curat naţionale trebue să se aplice la raporturile cele istorice ale statelor şi naţiunilor, la instituţiunile lor cele positive, ca să vedem dacă se unesc cu dreptul cel adevărat, sau dacă’l modifică şi’l oprimă, cum se esprimă geniul unui Simeon Bărnuţiu în dreptul public natural. Spiritul unei atari constituţiuni nu va ave respect de obligamentul moral, cu toate că e obligată juridic ca să respecteze legile morale în toţi articli sei, căci justificarea ei precum scopul statului se estinde numai până unde să estinde legea moralităţii. Pentru aceasta se opune sclăvia constituţională dreptului rațional. Duft