Tribuna, noiembrie 1932 (Anul 5, nr. 30-32)

1932-11-13 / nr. 30

Pag. 2 unor contribuabili şi-a însuşit pe ne­drept suma de 475.961 lei, sumă plătită de ei lui Drottler, dar nepre­dată de el percepţiei. — După o arestare preventivă de peste 7 luni, procesul i-a venit spre ju­decare — după o amănare de 28 zile— tribunalul fiind compus din dl. jude­­consilier Emil Gheorghiu, ca preşe­dinte şi I. Argeşianu ca judecător, fo­toliul ministerului public fiind ocupat de dl. prim procuror Simion Piso. Deschizându-se şedinţa, — după apelul martorilor — se dă cuvântul dlui prim procuror, care cere ţinerea desbaterii, iar partea civilă reprezen­tată prin dnii advocați Fritz Plattner, din partea dnei Friderika Süssmann, Keschmann, din partea băncii „Spar­kassa“ şi Henrich Daniel din partea dlui Gustav Binder, coproprietarul fir­mei J. B. Misselbacher. Partea civilă cere amânarea des­baterii pe motiv că nu s-au prezentat la desbatere unii martori între cari şi unii administrator financiar I. Cio­­ran şi inspector financiar V. Mură­­şanu. Tribunalul după o scurtă deli­berare respinge incidentul ridicat de partea civilă cu motivarea că prin aceşti martori, propuşi de partea ci­vilă, nu se poate stabili vinovăţia ori nevinovăţia inculpatului. — Se intră apoi în fond. Eduard Drottler recunoaşte în întregime fapta, arătând ca motiv mezeria. Declară că a primit în mai mul­te rânduri mari sume de bani de la banca „Sparkassa“ şi dl. Gustav Bin­der pentru a-i vărsa percepţiei la ca­re făcea serviciu, dar în ultimul timp şi-a însuşit, din banii primiţi de la „Sparkassa“, 413.961 lei, dela dl. Gu­stav Binder şi-a însuşit 50.000 din 65.000 lei, — căci 15.000 i-a vărsat, iar dela dna Friderica Süssmann 12.000 Iei, total 475.961 lei. — Banii i­ se încredinţau spre a fi plătiţi percepţiei în contul impozitelor. Se audiază apoi dl. controlor I. Stanciu care afirmă că Drottler primea salar lunar de la „Sparkassa“ pentru operaţiunile ce-i făcea şi arată că nici un funcţionar nu avea voe să primească bani in contul impozitelor, căci plăţile trebuiau făcute numai la ghişeul per­cepţiei. Funcţionarii cari mergeau în oraş aveau ordin numai să îndemne contribuabilii să se prezinte cu banii la percepţie. Chitanţierul folosit de Drottler nu era pus în uz şi ca atare nu era decât un simplu imprimat, nici­decum act public. Dl controlor Băcanu, declară că a prins pe Drottler chiar asupra faptului, când comitea falsul. Explică mai departe felul cum se făceau operaţiunile, după ce s’a introdus con­tabilitatea cu partidă dublă. Ştampila se putea folosi de orice funcţionar. Dl casier Aldea declară că nu ştie dacă funcţionarii au încasat bani prin oraş. — Martorii Babiac, Eduard Dengel fac declaraţii fără importanţă. Curioasă e declaraţia servitorului băncii ,,Sparkassa“ Gh. Klein care declară că n’a dat nici odată bani lui Drottler şi că dl Aldea­h ar fi declarat că i­ s’au furat bani şi un chitanţier, dar v­a aranja chestia. Gh. Klein declară că el şi cu celalalt servitor, Johann Dörr, duceau impozitele băncii la percepţie. (Nu e de mirare că „Sparkassa‘‘ pierde banii dacă trimite sute de mii cu servitorii.) Gh. Dörr servitorul băncii „Sparkassa“ declară că în fața perceptorului Borcoman primea bon de la Drottler! Perceptorul însă declară că nu-i adevărat! Partea civilă cere amânarea pro­cesului şi numirea unui expert, dar tribunalul respinge incidentul. Se citește apoi procesul verbal al subinspectorului Ronea, apoi se dă cuvântul dlui primprocuror S. Piso, care în câteva cuvinte arată starea de fapt, recunoscută de acuzat şi-i cere condamnarea. Advocaţii păgubaşilor se con­­stitue parte civilă fiecare cu suma păgubită, rezervându-şi dreptul de a-şi validita pretenţiunile şi faţă de minister Apărătorul inculpatului, dl Dr. Krall, printr’o pledoarie bine docu­mentată arată că chitanțele în chestiune nu erau acte publice, nefiind uzate, nici învestite cu formele legale. Drott­ler nu era gestionar și ca atare fapta lui e o escrocherie de rând. Arată că acuzatul a fost în diferite rânduri în casa dlui Binder, ba ceva mai mult a primit de la Firma J. B. Misselbacher, a cărei conducător e dl Binder, toate articole de coloniale necesare familiei. Roagă să i­ se acorde circumstanţe atenuante, şi să se respingă cererea părţii civile de a fi condamnat şi la despăgubiri. Tribunalul a amânat pronunţarea sentinţei pentru luni 7 Noemvrie, când a adus următoarea: acum la acel spectacol tragic, că funcţionarii să nu mai fie plătiţi cu lunile, furnizorii cu anii şi ce­i mai grav cetăţenii şi-au pierdut încrederea în ţara lor ne mai vrând nimeni să dea ceva statului pe credit. Toată greşala provine de acolo că leul a fost stabilizat la un curs prea urcat şi că financiarii noştri, deşi văd acum urmările nefaste ale stabi­lizării greşite, nu vreau să recunoască acest lucru şi astfel nici nu se gândesc la măsurile ce trebuesc luate, ci cu un lux ne­mai­pomenit, menţin şi pe mai departe leul la cursul stabilizat, când acesta a căzut de fapt cu cel puţin 20o­o de la stabilizare. O simte fiecare dintre noi, că leul nu mai are valoarea şi puterea ce i s-a atribuit. Prin urmare am ajuns acolo azi, că plătim numai străinilor ca să sal­văm moneda, dar nu ne plătim pe noi înşi­ne, ci ne lăsăm să murim de foame. Şi dacă te gândeşti că toate acestea se petrec în România, ţara tuturor bogăţiilor lăsate de Dzeu, a­­tunci ironia este şi mai mare. Acest procedeu nu este altceva decât o sinucidere. Victimele acestei sinuciderii se văd tot mai mult. In primul rând sunt şomerii, al căror nu­măr creşte tot mai tare. S’au recru­tat la început numai din muncitori şi funcţionari particulari, iar acum le-a venit rândul şi la funcţionarii publici pentru care s’a adus chiar şi o lege ca să fie daţi afară în toată forma şi fără nici-o milă. Mai sunt apoi gene­raţiile tinere, cari nu mai pot apuca la nici-o muncă sau lucru. Aceştia sunt condamnaţi de a aştepta şi spera vremuri mai bune. Nu se ştie însă cât vor mai putea răbda, căci toţi a­­ceşti şomeri au drept la viaţă, ca orice ministru sau protejat al guver­nelor. Va fi rău de noi, când şomerii noştri îşi vor pretinde odată respec­tarea dreptului lor. — X­­I - Sentinţă Condamnă pe inculpatul Eduard Drottler la doi ani închisoare, soco­tindu- se cele 7 luni şi 15 zile făcute în arestul preventiv, cinci ani pierderea drepturilor şi restituirea pagubelor cauzate. Atât acuratul cât şi parchetul au făcut apel. Cererea, de punere în libertate i-a fost respinsă. Cum se sinucide România! Ca orice stat, astfel şi România în funcţiunea ei de stat are de înde­plinit două feluri de obligaţiuni. Obligaţiuni interne şi externe. Obli­gaţiunile interne sunt de pildă plata funcţionarilor, achitarea furnizorilor, susţinerea tuturor instituţiunilor de stat, a armatei etc. Obligaţiunile noastre externe sunt diferitele împrumuturi contractate mai ales de la stabilizare încoace şi datoriile de război. In urma crizei economice şi financiare, care se vedea că nu şi-a ajuns încă punctul culminant, ţara noa­stră a ajuns în ultimul timp într’o situaţie foarte grea ne mai putând face faţă tuturor obligaţiunilor sale. Conducătorii şi financiarii noştri au fost puşi atunci în faţa unei dileme grea. Trebuiau să aleagă din două, una. Sau că’şi vor respecta angaja­mentele faţă de străinătate, sau că sistând deodată plăţile externe, vor sa­tisface numai pe acele interne. Spre nenorocirea noastră România a ales prima soluţie achitând punctual datoriile sale către străini. In primul rând pentru a nu ne strica cu creditorii noştri streini, de cari vom mai avea multă nevoe şi apoi pentru a nu com­promite stabilizarea leului. In felul acesta ţara noastră ne mai având mijloace suficiente pentru a’şi achita creditorii interni, asistăm »TRIBUNA* v. Bocancii lui R. Friedmann Primim: Stimate Domnule Director, Ca răspuns la cele publicate în ,,Tribuna" sub titlul „Bocancii lui R. Friedmann“, cu onoare vă rog să binevoiţi a publica următoarele: Bocancii au fost examinaţi de un expert chimist, tăbăcar cu diplomă din Germania, care a constatat că nu este nici o greşală de fabricaţiune în­trucât talpa nu este un produs chimic sintetic şi un produs natural,astfel se poate întâmpla ca din zeci de mii de perechi, o pereche să sufere un defect ceea ce se întâmplă şi la fabricile cu renume mondial. Este în obiceiul tuturor fabricilor ca în asemenea cazuri regretabile să schimbe marfa—­după o expertiză prea­labilă—ceea ce cu siguranţă că o va face şi fabrica Fildermann din Bacău, a cărei reprezentanţă pentru Sibiu o avem noi. R. Friedmann Str. Ocinei 11. Din partea noastră răspundem că acel articol ne-a fost prezentat la re­­dacție de persoana interesată în cauză, astfel că pe noi nu ne-a interesat de loc chestiunea. nA­K»\ Şoşeni de dame calitatea I-a au sosit cu preţul de la Lei 190 la Magazinul de încălţăminte Hermann Friedmann Colţul str. Ocnei str. Guşteriţei 12 Fiţi atenţi la firmă. Ştiri Ştiri medicale. Dl Dr. N. Htu, întorcându-se din concediu şi-a reluat consultaţiunile în str. Regina Maria 36. — In urma ordinului telegrafic al parchetului general al Curţii de Apel Braşov, fostul comandant al gardieni­lor din Sibiu — Ioan Mihai — a fost pus în libertate, pe cauţiune morală. — In închisoarea tribunalului Sibiu se află depus individul Kirr Hein­rich, acuzat de abuz de încredere, comis în dauna uzinei electrice, pe care a păgubit-o cu suma de 400.000 lei, în calitate de reprezentant al ex­­poziturii uzinei din Cisnădie. — Fostul notar al comunei Ar­meni N. Ittu a fost depus la arest pentru a-şi ispăşi restul de pedeapsă de 10 luni în urma condamnării ce a suferit, pentru delapidarea comisă în dauna comunii. Cerem şi facem oftinirea traiului! Azi când viaţa este atât de grea, când cei mai mulţi cetăţeni nu-şi pot agonisi nici strictul necesar, se impune ca autorităţile în drept şi oamenii de inimă, cu adevărată dragoste de neam şi ţară, să-şi dea mână cu mână şi să contribue la oftinirea traiului, căci ştiut este că stomacul gol e cel mai rău sfătuitor. Sub titlu de experienţă am des­chis joi o măcelărie, în str. Faurului No. 6, sub firmei „Măcelăria Concu­­renţa‘‘ unde vom căuta să vindem publicului consumator numai cărnuri de prima calitate cu preţuri de con­curenţă ! Vom căuta să dovedim că se poate obţine carne de oaie de prima calitate, cu 10 lei kgmul, iar de vacă cu 15 lei kgmul, iar kgmul de carne de porc poate varia între 18—20 lei Dacă publicul consumator va înţelege intenţia noastră şi ne va sprijini, la anul vom face o altă experienţă cu brutăria de concurenţă! Noi ne mulţumim cu un câştig de 1 leu la kg, iar din câştigul ce vom realiza vom ajuta şi pe săraci! Nicolae C. Droc. Haşiş în judeţul Constanţa­­ în urma unui denunţ al preotului Ioan Chivu, autorităţile au descoperit în comuna Deleni o suprafaţă de 75 hectare semănate cu planta Canadis Indica, din care se extrage haşişul.­­ Moşia aparţinea unui moşier Andrei Andrei, care avea angajat ca specialist pe un armean Minas Ciala­­coglu. Autorităţile au luat măsuri de paza suprafeţii cultivate — sămânţa nefiind încă culeasă — precum şi a magaziilor, arestând totodată pe armea­nul Cialacoglu.— Incălţăminte de lux numai la „Kovács“ Sibiu, Str. Regina Maria 17 Nr. 30

Next