Tribuna, aprilie 1935 (Anul 8, nr. 387-389)
1935-04-07 / nr. 387
y ' Anul VIII Nr. 387 PRETUL Abonamentului La zilnic Pe 1 an Iei 500 Pe */2 an lei 280 Pentru autori* t?ţi şi instituţii 1000 Lei anual La săptămânal Pe 1 an lei 15o Pe V2 an „ 80 ~»'~Ti TlllîiMiiirniirP*r~:gaej^^ V JROC v r 1 I: Director RED Sibiu Str. Regina Maria Nr. 31 București Bulevardul Elissibeta 24 Telefon 3.70.39 SIBIU, Duminecă 7 Aprilie 1935 Preţul unui exemplar Lei Reparaţii de RADIO PROMT 91 IEFTIN Radio - Lux KUNTE Str. Regina Maria No. 49 Ziar National Independent îîfflefie Administraţia: Sibiu Str. Regina Maria 31 Anunţuri: Lei 5 ani în pagina înseseratelor și Lei 8 în pagina de text. mpozit pentru înarmarea Motto Scumpă dragoste, credință lji jur, până la mormânt Tot ce sunt film pe lume Tu mii-ai dat, străbun pământ! ţarii. Prin discursul ţinut la Radio primul ministru dl. O. Tâtarescu a demonstrat nevoia unei urgente înarmări a ţârii, faţă de evenmentele din Germania. Toată lumea cu mintea sănătoasă îşi dă perfect de bine seama de acest imperativ naţional, care azi se impune mai urgent ca oricând. Dacă nu vom da azi, mâine vom fi nevoţi a da, însă va fi prea târziu, căci duşmanii ne vor cotropi şi ne vor lua şi puţinul ce ne va fi rămas, după ce ne vor fi distrus şi ţara. „Salus rei publicae, suprema lex este! (Salvarea statului e suprema lege) Acest principiu din armplul Tiidafi s a aplicat şi se va mai aplica în toate ţările, cât va mai exista o organizaţie de stat. Pe baza acestui principiu s’a expropiat moşiile boerilor şi s’au dat ţăranilor soldaţi, cari au apărat Moldova de germani şi România întreagă de pericolul bolşevic ! Ţăranul soldat român nu avea pământ ca stare nu avea ce apăra, iar înţeleptul rege Ferdinand ştiind aceasta Le-a promis şi Le-a dat! Recunoaştem perfecta dreptate a dlui prim ministru şi chiar noi, prin coloanele acestui ziar, am cerut şi cerem de ani de z de înarmarea ţării, dându-ne seama că fără o armată puternică, nu putem avea siguranţa zilei de mâine. Dacă vrei pace, prepară-te de război ! Găsim însă că aceste impozite vor apăsa şi mai greu pe spatele cetăţenilor prea sărăciţi azi şi găsim că nu e drept ca azi tot mulţimea celor săraci să suporte impozitele pe articolele de consumaţie, din cari se va înzestra armata, iar mâine tot mulţimea anonimă să formeze carnea de tun a duşmanului! Nu e drept ca un ţăran să contribue anual cu 1000 lei pentru înarmarea ţării — prin impozitele puse pe articolele ce consumă cu familia sa — iar un multimilionar, care mâine va fi mobilizat pe loc sau la partea sedentară să contribue azi cu 2 sau 3000 lei! Precum în timpul răsboiului s’a promis exproprierea — şi s’a făcut — deşi constituţia garantează dreptul de proprietate, s’ar putea face azi exproprierea capitalului ! O expropriere progresivă, înţeleg ca până la 20.000 lei să nu se ia nimic, iar dela 20.000 în sus să se ia progresiv începând cu 2% şi sfârşind cu 85%. — De ce nu s’ar putea expropria miea industrie, — care în marea ei majoritate e în mâini străine — şi ar trece în patrimoniul statului? De ce nu s’ar pune în valoare stuful din delta Dunării, care are o valoare de câteva zeci de miliarde ? Azi în România se plătesc cele mai mari impozite din cari majoritatea apasă pe ţărani şi comercianţi. Ce pagubă ar fi dacă statul ar lua 1/2 din fabricile Vitrometan, I. R. T. I. Westen din Mediaş, G. R. L. din Sebeş Alba, Gondisch & Simonis, Gremen & Co Cisnădie etc- din cari unele au furat statul şi au fost amendate cu milioane? Nu numai că n’ar fi o pagubă, dar ar fi un mare câştig pentru stat, căci ar avea imediat bani pentru înarmare, dar ar face şi o dreptate socială, căci în cazul unei mobilizări toţi stăpânii acestor fabrici vor fi mobilizaţi pe foc pentru aşi conduce mai departe fabricile, iar tranşeele vor fi umplute tot de bieţii români secătuiţi azi! Noi înţelegem prea bine că trebue să dăm totul pentru ţară, dar în primul rând să dea aceia, cari au averi de zeci şi sute de milioane, averi câştigate din pământul acestei ţări şi din prostia acestui popor. Cerem să fie forţaţi sa dea aceia, cari n’au dat sau au dat prea puţin, la împrumutul de înzestrare! Cât a dat prinţul Ştirbey cu avere de 41/2 miliarde — care e şi absenteist, cât a dat miliardarul domn Dr. C. Angelescu, care are un venit de aproape un milion la zi, când M. S. Regele cu Voevodul Mhai au dat 8 milioane lei! ? Bănuim că dl prim ministru G. Tătarescu — care e un mare patriot — ar face acestea, dar e oprit şi nu are curajul să dea cu pumnul! Să dea însă cu pumnul, că ţara o aprobă şi ajută! Nicolae Coroc Ridicarea iconostasului din Bungard In chestiunea ridicării iconostasul din Bungard, ne am interesat la «Comisia Monumentelor Istorice» din Ministerul Cultelor şi am aflat că dl. prefect N. Regman a primit ordin scris pentru a ridica acel iconostas şi a-l preda mitropolitului Bălan. Publicăm în copie acest ordin: Ministerul Instrucţiunii, al Cultelor şi Artelor Comisiunea Monumentelor Istorice. No. 1517/21 Dec. 1934 Domnului Prefect al jud. Sibiu. Avem onoare a vă face cunoscut că tâmpla bisericii din Bungard — fiind declarată monument istoric. — Urmează a fi ridicată şi predată Mitropoliei ortodoxe din Sibiu. Mitropolia va da tâmpla cea nouă în schimbul acesteia. In consecinţă, sunteţi rugat a ri«dica tâmpla bisericii din Bungard şi a o prede Mitropolîei din Sibiu, î. gri» N. C. Droc 'HI'.U' ..I II I I »———— find totdeodată să se dea bisericii din Bungard, tâmpla dala Mitropolie. Ministru: Director: Al. Lâpun. indiscifrabil Așadî ■! prefect al județului a fost acopsi a făcut altceva decât să executa ur ordin scris. Știut este câ, ordinul se execută, nu se discută! Dacă prefectul n'ar fi executat ordinul ar fi fost expus la sancţiuni, ori din acest punct de vedere găsim că procedeul dlui prefect N. Regman, de a alege ziua de Marţia Mare, cănd bungârzenii nu erau acasă a fost foarte bun, căci dacă ar fi ales altă zi, când bărbaţii erau acasă, uşor s’ar fi putut Întâmpla vărsare de sânge ! Rămâne să vedem dacă mitropoliitul n’a indus în eroare Comisia Monumentelor Istorice și dacă nu s’a călcat legea ?! In numărul viitor ne vom ocupa cu această lăture a chestiunii. Deputaţii de eri şi cei de azi. Ce fac deputaţii noştri? In România mică de eri, în Canaanul Europei, oamenii politici se recrutau din cele mai valoroase elemente, cari dacă erau în locuri de răspundere politică, îşi făceau cu vârf şi îndesat datoria. In desbaterile Cernerii se duceau lupte violente, pe chestiuni de principii, pe chestiuni de interes naţional, dar totdeauna în termeni cuviincioşi şi parlamentari. — Parlamentari ca Nicolae Filipescu, Barbu Delavrancea, Tache Ionescu, Nicolae Fleva, C. A. Rosetti, Barbu Catargiu etc. au fost mândria neamului şi ai parlamentarismului românesc. — Patriotismul lor înflăcărat a intrat în istorie şi a trecut de mult graniţele ţării. Sub Dealul Patriarhiei e statuia lui Barbu Catargiu, 1808 — 1862, pe care sunt încrustate cuvintele: „Totul pentru ţară, nimic pentru noi“! Intr’adevăr acei iluştrii dispăruţi au dit totul pentru ţară şi nici unul nu s’a îmbogăţit din politică, cum fac urmaşii lor de după răsboi. Azi s’au ridicat toţi demagogii, toată pleava societăţii, cari cerşesc voturile alegătorilor, promiţându-le cerul şi pământul. Naţional-ţărăniştii prin 1927 spuneau ţăranilor căau mai plătească impozitele, ei le fură hoţii de liberali şi dacă vor veni ei la guvern, vor şterge dările” etc. S’au găsit oameni, cari să creadă şi să voteze, iar după venirea lor la guvern au aşteptat înplinirea făgăduinţelor şi n’au mai plătit impozitele! Rezultatul a fost că le-au bătut toba in bătătură. Au venit apoi scumpirea tutunului, a chibritelor, a sării, majorarea timbrelor pe petiţii de la 1.50 la 7 lei, apoi ghiftuirea partizanilor prin Casele Autonome, afacerea Skoda etc. Toate pe spatele poporului. Au venit liberalii, cari făgăduiau reducerea impozitelor, vor da drumul la bani în ţară, din băncile lor (par’că ar da drumul la robinetul de apă) vor înviora comerţul şi industria, pe cari le-au ruinat prin regimul contingentării iar acum au pus impozite noi pe zahăr, cafea, ceaia, făină şi petrol. Dar n’au pus impozite pe parfumuri, pudre, roage de buze etc. Tot poporul sărac plăteşte! Deputaţii de azi n’au deviza lui Barbu Catargiu: „Totul pentru ţară, nimic pentru noi“, ci chiar contrarul: „Totul pentru noi, nimic pentru ţară." Derutaţii de azi caută să se vâre prin siliile de administraţie ale diferit societăţi, fac diferite intervenţii pentru bani, ba unii dintre parlamentarii de azi sunt ei înşişi contravenienţi la legile fiscale, chiar el înşală statul, nu-şi declară veniturile adevărate, sau dacă cumpără sau vând imobile, fac contracte fictive punând spre exemplu în contract 300.009 lei în loc de 1.600.000 lei.