Tribuna, ianuarie 1936 (Anul 9, nr. 405-408)

1936-01-06 / nr. 405

Pag. 2_______________________________________________„TRIBUNA" a reuşit sa ţină o conferinţă despre Ungaria la postul de emisiune radio­­fonică W. A. A. F. din Chicago. In această conferinţă, revizionistul conferenţiar, a făcut un istoric al Un­gariei de 1000 de ani, unde a avut tupeul să afirme, că naţiunea lui a salvat civilizaţia, creştinismul şi cultura Europei în faţa cutropirilor turceşti. A trecut apoi la a descrie insuportabila situaţie creată Ungariei în urma trata­telor de pace ale marelui război. Se jel­uia dnul conferenţiar că cu tot rolul Ungariei, de sentinelă a cre­ştinismului european din trecut, care era atât de expus în faţa Turcilor, Eu­rope nu a fost recunoscătoare prin tratatele marelui război ci a redus Un­garia milenară la umilinţă şi ciuntire teritorială. După ce conferenţiarul a mai făcut apel către opinia publică americană ca să dea Ungariei tot concursul în lupta pentru înlăturarea marei nedrep­tăţi a Trianonului, şi-a terminat con­ferinţa prin difuzarea a două plăci de gramofon, întâia cu imnul naţional ungar, iar a doua cu „crezul revizionist«. Imnul revizionist maghiar a fost apoi tradus de către conferenţiar în limba engleză. El are următorul text: »Cred într’o patrie, cred în veşnica dreptate Dumnezeiască, cred în reîn­vierea Ungariei. Amin !« Cu aceste afirmaţiuni istorice false a îndrâsnit, agentul revizionist dela Chicago, să vină în faţa publicului american. Noi ştim altceva: „Ungaria în luptele ei cu Turcii, a fost înfrântă prin dezastrul de la Mo­hád şi a fost făcută pur şi simplu în paşalâc turcesc. Stăpânirea turcească se întindea până la Viena, iar Ungaria înfrântă era în mâna acestora, afară de Transilvania, care era principat inde­pendent. Puteri cu totul străine de Ungaria au alungat pe Turci din faţa Vienei şi au scăpat creştinismul de acest dezastru, apoi mai trebue avut în vedere că regii Ungariei, chiar înainte de Mohaci au fost aliaţi cu Turcii." Argumente de felul acesta nu e pentru prima oră, că se aduc de către revizioniştii unguri, iar în ceea ce pri­veşte »dreptatea Ungariei« acest lucru ar însemna ca 14 milioane de Români, Cehi, Sârbi şi alte naţionalităţi să a­­jungă din nou în robia maghiarismului oprimator, ai cărei tirani din trecut n’au numărat niciodată o forţă numerică mai mare de 6,7 milioane de suflete- Fosta Monarhie n’a fost decât o fiec­ţiune, în care o minoritate infimă a dominanţilor au ţinut în robia medi­­evală naţionalităţi de trei—patru ori mai mari decât stăpânitorii politici, dar la cea dintâi lovitură mai puternică a a războiului mondial, şandramaua s’a dărâmat, în timp ce peste 12 milioane de sclavi şi-au recăpătat libertatea şi independenţa lor alăturându-se trun­­chiurilor de baştină din care îşi tră­geau originea. Acesta este adevărul istoric, aşa că ţinându-se seamă de acesta, jel­uirile şi revolta revizioniştilor Unguri, nu vor reuşi să dea decât paradoxala im­presie de furtună într'un pahar cu apă. Silviu Lazăr. Dezideratele românilor proprietari de case din Sibiu Românii proprietari de case din Sibiu convocaţi fiind do­mnul Ştefan Petra, consilier comunal, s-au întrunit Duminecă, 29 Dec. 1935, în sala pri­măriei municipiului Sibiu, pentru a lua în discuţie şi a desbate o serie de deziderate ale românilor proprietari de case din Sibiu şi ale românilor In general, locuitori ai oraşului nostru, în cere până în prezent — spre marea noastră ruşine — românii trec drept minoritate Nr. 2. Adunarea a fost prezidată de dnul consiler comunal Petra, care deschide adunarea, cu cetirea raportului despre realizările edilitare municipale de la începutul conducerii româneşti şi până în prezent şi anume: Realizări edilitare 1. 50 o/o redu­ce la apă şi canal pe 5 şi 10 ani. 2. Introducerea de fântâni publice în G­upa 111 şi IV. 3. Podul Trei Stejari. 4. Parcul I. O. Duca şi parcul Gărei. 5- Canal în Lazaret al cărui cost a fost de 900 000 lei. 6. Pavarea str. Principele Nicolae. 7. Iluminaţie electrică la G­upa I şi Viii şi restul oraşului al cărui cost a fost de 400.000 lei. 8. Barajul Turnişor, al cărui cost a fost de 800.000 lei. 0 Barajul la Glein. 10. Canalul Guşteriţei. 11. Parcul Rozbav, al cărui cost a fost de 800.000 Iei. Realizări culturale Pentru şcoala primară dela şcoala normală s-a dat 500.000 lei. 1. Şcoala Trei Stejari. 2. Cumpărarea unei case pentru şcoală în strada Lupului. 3. Cedarea a 8000 m. p. pentru biserica gr. crt. 4. Cedarea a 3000 m. p. pentru biserica gr. cat. Realizări administrative 1. 11 funcţionari români numiţi. 2. 3 funcţionari saşi numiţi. 3. 35 şomeuri manuali şi intelec­tuali. In studiu 1. Terenul de patinaj, a se ceda pentru liceul de fete. 2. Cazul metan. După preşedinte au luat apoi pe rând cuvântul, reprezentanţii diferitelor cartiere româneşti chit N. Rozorea, N Gheorghe, Vasile Stancu, Emanoil Stan, Bugnariu, Fulea, Cotişel etc., relevând fiecare dintre oratori nevoile edilitare cele mai urgente. Dn. Dr. Al. Bărint, av. Ion Mun­­teanu, directorul ziarului "Acţiunea" şi dep­itatul Ciolan, vorbind despre cererile celor întruniţi în adunare, au din soluţii sănătoase pentru triumful ideii româneşti , care ar trebui să se impună în municipiu, precum şi în toate manifestările noastre cotidiene. La sfârşit dnul Dr. Al. Bărbat a cetit următoarea moţiune: Unirea tuturor Românilor în alege­­rile municipale pe o singură listă ro­mânească şi în acest caz efectuarea cât mai grabnică a alegerilor pentru consiliul municipiului Sibiu. Până la alegeri membrii Comisiei interimare, românii sunt rugaţi a da cea mai mare solicitudine nevoilor cartierelor româneşti. Punerea imediată în funcţiune a con­­ductului principal de apă pe toate stră­zile, pe spesele Primăriei, şi deschi­­derea de guri de apă în cartierele lipsite de apă, înlocuirea imediată a funcţionarilor minoritari căzuţi la examenul de limba română cu funcţionarii români. Până la pavarea tuturor străzilor oraşului cerem pietruirea tuturor stră­zilor pentru a putea fi practicabile. Regularea imediată a cursului râu­lui Cibin, pentru ca revărsarea acestuia să nu mai fie un pericol pentru vie­ţile cetăţenilor de dincolo de gară. Punerea imediată în posesiune a Bisericei române unite a unui teren pentru ridicarea unei biserici române unite în centrul Sibiului. Trimiterea în judecata comisiei disciplinare a funcţionarului Dr. Ariz de la Primărie pentru ofensa adusă naţiunei române şi executarea ordo­­nanţei ministerului referitor la func­ţionarul Wittstock. Rezilierea tuturor contractelor one­­roase pentru municipiu, ale tuturor persoanelor, cari posed bunuri de la municipiu în dauna acestuia. Tratament omenesc pentru mătură­torii oraşului, dându-li se posibilitatea ca cel puţin tot a doua Duminecă sau sărbătoarea să se poată închina la Sf. Biserică. Obligarea uzinei electrice de a lu­mina toate străzile cu lumină suficientă. Constatarea imediată a nevoilor publice din fiecare cartier şi apoi în­tocmirea unui plan de satisfacere a a­­cestor nevoi. Să se intervină energic la uzina electrică pentru reducerea costului cu­­rentului electric. Românizarea numirilor străzilor. Menţinerea vechiului regim refe­ritor la taxele de gunoiu pentru pro­prietarii de case şi de teren cultivabil. De la peștera. Faceţi jocurile, Domnilor! O nouă palmă pe obrazul S­oiului! In plin centru al oraşului, în sălile restaurantului »O­ricum« s’a deschis un tripou de joc de cărţi, sub egida societăţii sportive româneşti »Şoimii«. Poate n’am zice nimic, dacă societatea sportivă „Şoimii“ ar fi făcut această afacere pe cont propriu, dar opinia publică e revoltată că »Şoimii« şi-au închiriat firma­­ danului Weisz din Satu*Mare pentru un fleac de 10.000 (zece mii) lei lunar. Mai mulţi fruntaşi ai oraşului S­iiu, comercianţi, meseriaşi şi funcţionari ne-au spus că sunt dispuşi să con­­tribue cu sume variind intre 20-300 Iei lunar in folosul societăţii »Şoimii« numai să-şi ridice firma, pe care jida­ Nr. 405 nul Weisz o foloseşte drept paravan! Ştim că dnul Dr. Alex. Bărbat a chel­tuit din buzunarul propriu pentru sus­­ţinerea societăţii sportive »Şoimii« şi nu admitem, nici nu putem crede că ar fi personal cointeresat la această afacere în tovărăşia jidanului Weisz. Jidanu! Weisz are încă vre-o 5 a­­semenea cluburi, în diferite oraşe din Ardeal, aşadar acest speculant al pa­timilor omeneşti se ocupă pe o scară întinsă cu această meserie degradantă! Ştiu jucătorii ce însemnează cota de 10 o/o cât se încasează de la fiecare joc? Pariem că dacă 4 jucători se a­­şează la »cheminde fer« sau »baccara« cu câte 10.000 iei fiecare în buzunar, în cel mult 2—3 ore, toţi patru sunt lefteri, iar cei 40.000 sunt în cagneta (pinca) lui Moritz. (Stăm la dispoziţie oricând, să facem această dovadă, în faţa unei comisiuni ad-hoc). Aflăm că în ultimele zile au frec­ventat acest tripou şi unii dintre ofi­ţerii garnizoanei şi de aceea ne vedem obligaţi să atragem atenţia dlui gene­ral inspector Virgil Economu, rugân­­du-l să ordone măsurile de rigoare. La fel atragem atenţia d­­or şefi de instituţii publice, să interzică subal­ternilor frecventarea acestui tripou ! Nu vrem sâ înregistrăm divorţuri şi sinucideri din cauza lui Moritz Weisz! Pe viitor vom publica numele ju­cătorilor! N. C. D. Deputatul Ilie Ploasiu a trecut la dnul Goga Deputatul liberal Ilie Floaşiu a trecut în partidul naţional creştin. Nu am avea nimic de zis dacă junele Floaşiu, ales pe lista liberală ar fi părăsit partidul pentru mot­ve binecuvântate, dar ni­ se spune că această trecere a făcut-o pentru interese personale şi mat­eriale, şi că i s’ar fi făgăduit mari avantagii — în cazul unei veniri , guvern a partidului naţional-creştin De pe urma guvernării liberale junele deputat a avut mari câştiguri ma­teriale, mai ales pe urma importului de bumbac, pe care într’un timp îl monopolizase pent­ru aproape întreg Ardeal­ul, când alţi negustori duceau mare lipsă. De ce nu a părăsit partidul junele Ilie Fioaşiu, atunci, când a fost esclus din organizaţia de S­ău ? De ce pleacă acum, când guver­narea liberală e pe sfârşite? Tânărul I. Fioaşiu lansează svonul că e vorba să primească şefia organizaţiei. Noi nu putem crede acest lucru, căci şefia organizaţiei o are părintele Dr. I. Lupaş un om cu o activitate literară, socială şi pol­tică eminentă şi mai presus de toate un om absolut moral, pe când junele Ilie Ficaşiu are multe pete murdare pe sufletul său, căci con­­ştinţă nu prea are! Cele 2000 voturi obţinute în ultimele alegeri de părintele Dr. I. Lupaş au fost voturile sincere ale alegătorilor conştienţi, cari adorau pe şefii lor Octavian Goga şi I Lupaş, Fii acestui judeţ, cari ne-au făcut numai cinste şi mândrie neamului şi ţării, dar dacă şefia va fi dată acestui vis, mulţi din vechii par­tizani vor părăsi part­iul, care î­i uit meie luni a prins adânci rădă­cini în judeţ. Noi vom urmări desfăşurarea evenimentelor, mai ales că unii membrii marcanţi ai par­tidului naţional creştin se simt adânc jigniți de acest caz.

Next