Tribuna Sibiului, iunie 1968 (Anul 1, nr. 88-113)

1968-06-01 / nr. 88

i Constituirea comitetelor locale de partid şi a consiliilor populare Simboluri noi (Urmare din pag. I) consiliului popular comunal, alegerea comitetului executiv şi a comisiilor permanente au prilejuit dezbaterea sarcinilor legate de viitoarele acţiuni, ce se vor întreprinde în vederea dez­voltării economice, sociale şi culturale a comunei. Participînd la discuţii şi aducînd la ordinea zilei cele mai semnificative chestiuni legate de viaţa locuitorilor din această comună, comuniştii şi de­putaţii au hotărît traducerea lor în viaţă, lansînd o adevărată chemare tuturor oamenilor muncii din cele şase localităţi unite, îndemnîndu-i să muncească necontenit cu pasiune şi entuziasm pentru înflorirea vieţii ma­teriale şi spirituale a comunei, pentru înfăptuirea cu devotament şi abne­gaţie a politicii creatoare duse de partid. Arătînd că Porumbacu de Jos este o comună puternică din punct de ve­dere economic, cu trei cooperative agricole de producţie, vorbitorii au subliniat necesitatea ca eforturile de­puse de cooperatori să sporească, deoarece există posibilitatea asigurării unor producţii sporite, care nu pot fi obţinute decît printr-o muncă chib­zuită, efectuată la timp. Astfel, luînd cuvîntul, Nicolae Bărdaş, care a fost ales vicepreşedinte al comitetului exe­cutiv al consiliului popular comunal, a remarcat că e posibilă dezvoltarea sectorului zootehnic. Abordînd aceeaşi chestiune, Ilie Vulcu preciza că se impune în primul rînd asigurarea unei baze furajere corespunzătoare, atît din punct de vedere cantitativ, cît şi cali­tativ. Aurel Gavrilă, care a fost ales pri­mar, preciza că sarcinile de înfru­museţare a comunei, de ridicare a , potenţialului economic privesc în egală măsură toate cele şase localităţi com­ponente. El arăta, de asemenea, că sarcini importante revin organelor lo­cale şi în domeniul cooperaţiei de consum, în ceea ce priveşte buna aprovizionare şi desfacere a unei va­riate game de mărfuri, precum şi în vederea construirii cît mai repede a unei brutarii. Profesorul Gavrilă Popa, directorul şcolii din Scorei, afirma că este ne­voie să se ia măsuri încă de pe acum pentru asigurarea unui învăţămînt de 10 ani, propunînd repararea localului vechii şcoli din satul respectiv. Comuniştii şi deputaţii prezenţi au adoptat cu bucurie măsurile amintite, convinşi fiind că acestea vor duce la o continuă prosperitate a vieţii lor şi a acelora pe care îi reprezintă, a miilor de locuitori ai noii comune, apărută de curînd ca un nou simbol al politicii înţelepte dusă de partid. Măsuri pe coordonatele cotidiene Fiind aşezată pe malul rîului care-i poartă numele, comuna Tîr­­nava este una dintre localităţile care are strînse legături cu municipiul Mediaş. Iată de ce, în urma stu­diilor întreprinse de Comisia jude­ţeană de partid şi de stat s-a făcut propunerea ca această localitate să devină comună suburbană, propune­re care a fost primită cu bucurie de către locuitorii de aici. Aici, cu cîţiva ani în urmă, s-a construit o staţiune de maşini şi tractoare care în prezent deserveşte 18 C.A.P.-uri. An de an a fost dotată cu tractoare şi maşini noi, iar în prezent cele 16 brigăzi dis­pun de 185 tractoare, 48 semănă­tori pentru păioase, 50 semănători pentru porumb, 69 combine precum şi alte maşini agricole. Planul de arături de primăvară a fost înde­plinit în proporţie de 144 la sută. Suprafaţa agricolă a C.A.P. din comună este de 608 hectare teren agricol. La finele anului 1967 cooperatorii din comună au obţinut următoarele rezultate: 2 987 kilograme grîu la hectar, 3 368 kg porumb, 39 900 kg sfeclă de zahăr, iar în sectorul zoo­tehnic s-au obţinut 2 330 litri lapte pe cap de vacă furajată. Cei 3 628 locuitori care formează 974 gos­podării personale, au la dispoziţie un cămin cultural, 4 biblioteci, o grădiniţă, un punct sanitar, o şcoa­lă generală cu 13 săli de clasă — avînd un laborator şi o sală de gim­nastică — o cooperativă de consum cu 11 unităţi pentru deservirea populaţiei comunei şi altele. în luările de cuvînt, vorbitorii s-au referit şi la unele acţiuni care vor trebui întreprinse în viitor pentru ca localitatea în care trăiesc să devină mai frumoasă şi mai bine gospodărită. De pildă, datorită ge­neralizării învăţămîntului de 10 ani, este necesar a se construi încă 5 săli de clasă, a se lărgi reţeaua de deservire a locuitorilor, înfiinţarea unei brutării, amenajarea unui dis­pensar uman şi altele. Cît priveşte producţia agricolă, vorbitorii au spus, că dacă se vor aplica mai judicios măsurile agrotehnice, dacă se vor extinde lucrările mecanizate, se pot obţine 3 200 kg grîu la hec­tar, 3 500 kg porumb, 45 000 kg sfeclă de zahăr precum şi 2 350 litri lapte pe cap de vacă furajată. în încheierea adunării de consti­tuire a comitetului de partid şi a consiliului popular comunal s-au conturat şi stabilit sarcinile noilor organe în condiţiile noii împărţiri administrativ-teritoriale. E. S. Lucrări de calitate în fermele agricole O rodnică activitate se remarcă în aceste zile şi în fermele întreprinderii agricole de stat din Apoldu de Sus. Se munceşte peste tot: în cîmp, la prăşitul cartofilor şi porumbului, la recoltatul lucernei şi a fîneţelor na­turale, în vii — la stropitul II şi pră­şit, iar în­ pomicultură la stropitul şapte. Gheorghe Gherman, tehnologul şef al unităţii, ne-a relatat că lucră­rile se desfăşoară la un bun nivel agrotehnic, fiind şi aceasta o garanţie că în final producţia va fi bună cu toate condiţiile climatice nefavorabile din luna mai. Culturile de porumb şi cartofi sunt bine dezvoltate. La cartofi, de cîteva zile s-a trecut la praşila a doua mecanică, ca de altfel şi la sfecla furajeră. Pe cele 102 hec­tare cu porumb pentru siloz s-a aplicat sapa rotativă şi este în curs prima praşilă. Circa 15 hectare au şi fost prăşite manual. Şi la porumbul pentru boabe pe cele 90 hectare s-a executat o lucrare de întreţinere. Un important volum de lucrări a fost executat şi în vii şi livezi. După sapa mare s-a trecut la stropitul doi şi la prăşit, realizîndu-se prima lucrare pe 40 hectare, în timp ce a doua pe 50 hectare. Cît priveşte asigurarea bazei furajere s-a recoltat pînă în prezent lucerna de pe 56 hectare, obţinîndu-se 94 tone fin de cea mai bună calitate, iar pe văi şi în livezi a început cositul fîneţelor naturale. (Urmare din pag. I) preocupării de aplicare în practică a Celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii agricole, despre intensificarea acţiunii de folosire, la completa ca­ Vedere strada din oraşul de jos. Turnului din Sibiu Foto: Fr. M­SS TRIBUNA SIBIULUI IN EDITURA ACADE­MIEI R.S.R. A APĂRUT: N. IORGA Materiale pentru o istoriologie umană Istoriologia umană e ultima operă de mari proporţii plănuită de Nicolae Iorga după publicarea Istoriei româ­nilor. Lucrarea urma să constituie o vastă istorie a omenirii concepută şi rea­lizată după criterii originale — poate cea din urmă şi cu multă probabili­tate cea mai vastă istorie a omenirii scrisă de un singur om. începută cu zorii istoriei, cu primele afirmări ale omului ca fiinţă cugetătoare, urma să se sfîrşească în zilele noastre — sau apropiate de noi — fără să se poată spune cu certitudine la ce anume dată avea să se oprească ex­punerea marelui învăţat. N. Iorga n-a ajuns să redacteze decît „Prefaţa“, în care desluşeşte liniile mari ale operei şi o „Intro­ducere“, în care se înfăţişează teme­iurile ei metodologice; în plus, crîmpeie uneori întinse privind isto­ria umanităţii primitive şi a popoa­relor din Orientul antic, din Egipt pînă-n China, trecînd prin Iran şi întreaga Asie anterioară. Din sumar: Preistoria; Egiptul; Mesopotamia; Civilizaţiile Asiei an­terioare; Siria — Fenicia — Pales­tina; Popoarele arb­e; Bazinul egeean; Grecia; China. Fiecare secțiune cuprinde capitole și numeroase subtitluri în care se precizează temele tratate. Acţiuni pioniereşti Cu prilejul „Zilei copilului“ şi a „Zilei pionierilor“, astăzi şi mîine, în mai multe localităţi din judeţul nostru au loc acţiuni la care parti­cipă pionierii. Iată cîteva din aceste acţiuni şi manifestări. Pionierii din clasele I a—IV-a, de la Liceul teoretic din Copşa Mică se vor produce, astăzi, cu un program artistic în faţa prietenilor lor de la grădiniţa de copii din localitate. După programul artistic pionierii vor înmîna copiilor cadourile, care constau în special din jucării, pre­gătite de ei în acest scop, în centrul municipiului Mediaş, Piaţa Republicii, începînd cu ora 12, se organizează astăzi un concurs de trotinete, concurs intitulat „Să­geata“. La întrecere iau parte 125 de pionieri şi şcolari, din clasele I a­ IV-a, cîştigătorii concursurilor pe clase. Tot astăzi, unitatea de pionieri a Şcolii generale din Cisnădioara ia parte la excursia ce se organizează în împrejurimile cabanei Curmătu­ra — Răşinari. Formaţia artistică a pionierilor de la Şcoala generală din Ţapu, va prezenta, în ziua de 2 iunie, ora 14, în sala căminului cultural, un pro­gram festiv dedicat întîmpinării „Zilei pionierilor“. Detaşamentul clasei a VI-a B a Şcolii generale nr. 2 din Cisnădie va lua parte mîine la o organizată la Rîul Sadului. O excursie, de această dată la Si­biu, şi-a propus să organizeze şi să realizeze duminică şi unitatea de pionieri din Vesăud. Va fi vizitată pădurea Dumbrava. în ziua de 2 iunie, detaşamentul clasei a VI-a A de la Liceul teore­tic din Cisnădie face o drumeţie la Răşinari, unde, printre altele, va vizita casa memorială a lui Octa­­vian Goga. FORŢA CREATOARE A COLECT­ ­acitate de producţie a utilajelor, ma­şinilor şi agregatelor în dotaţie, despre necesitatea măririi volumului total de lucrări executat, prin mărirea sorti­mentului de lucrări, prin ridicarea gradului de mecanizare, despre inten­sificarea acţiunii de reducere a tuturor cheltuielilor de producţie. A fost rele­vată necesitatea ridicării gradului de tehnicitate şi a calificării profesionale a mecanizatorilor, pentru folosirea completă a forţelor de producţie exis­tente în staţiune. Discuţiile purtate pe marginea ma­terialului informativ prezentat au pur­tat aceeaşi amprentă a seriozităţii muncii depuse de mecanistori şi a hotărîrii întregului colectiv de a-şi intensifica eforturile pentru rentabili­zarea staţiunii. Vorbitorii au subliniat necesitatea întăririi disciplinei în muncă şi a in­tensificării acţiunii de folosire a uti­lajelor, maşinilor şi agregatelor la ca­pacitatea maximă. Au fost criticate, în discuţii, unele aspecte de indisci­plină (cazul de la brigada din Şelim­­băr, unde, unii tractorişti mai au obi­ceiul de a parca tractoarele nu la sediul brigăzii, ci la ei acasă, din prea multă comoditate), aspecte legate de insuficienţa echipamentului de pro­tecţie, înfiinţarea comitetului de direcţie la S.M.T. Sibiu a constituit un bun prilej de manifestare a forţei crea­toare a colectivului, dragostea pentru meseria aleasă, coordonată majoră a profilului omului contemporan. Plajele Mediaşului nu satisfac cerințele gospodinelor (Urmare din pag .) şui cu ceapă, deoarece nici furni­zorii din afara judeţului nu livrează acest produs în cantităţi suficiente? C.A.P. Şeica Mică a contractat cu I.L.F. 8 tone de salată verde din care nu a livrat nimic, C.A.P. Dîr­­los din 6,5 tone ridichi contractate a livrat numai o tonă. Unele C.A.P. nu respectă data livrării aşa cum s-a întîmplat la Cirlos, Bratei, Şaroş şi altele, unele dintre acestea livrînd şi produse de slabă calitate, neaspectuoase. Din cele constatate putem afirma că pieţele Mediaşului nu satisfac cerinţele sutelor de gospodine din oraş. Aprovizionarea lasă de dorit. Lipsesc ceapa, gulioarele, varza tim­purie, castraveţii, roşiile de seră, căpşunile etc. I.L.F. Mediaş ar trebui să dea dovadă de mai multă iniţiativă, să caute posibilităţi suficiente de apro­vizionare. Dacă pe plan local furni­zorii nu-şi pot onora contractul, să căutăm furnizori din ţară cu reale posibilităţi de livrare. sport... sport.. sport. Unde mergem ? Sîmbătă FOTBAL Mediaş: teren Textila, ora 17,30, Textila—Chimia Or. Victoria; Sibiu: teren Voinţa, ora 15,45, Metalul I.O.S—Elastic şi ora 17,30, Flamura roşie— Vitrometan; Cop­şa Mică, ora 17,30, Carbosin—Sparta — jocuri în cadrul campionatului judeţean. Duminică HANDBAL Sibiu: teren Luceafărul, ora 11, C.S.M. Sibiu—Universitatea Craiova — divizia B feminin, ora 12,15, Tex­tila Cisnădie—Universitatea Cluj — divizia A masculin. FOTBAL Copşa Mică: stadion 1 Mai, ora 10, Metalul—Medicina Tg. Mureş — di­vizia C. Tălmaci, ora 10, Unirea— Progresul Sibiu — campionat jude­ţean. Atletism In etapa judeteana Stadionul Metalul din Sibiu găz­duieşte, astăzi şi mîine, etapa jude­ţeană a campionatului republican de juniori şi copii întrecerile au loc, astăzi, începînd cu orele 9 şi 15, iar mîine de la ora 9 La această etapă iau parte, atît la juniori cît şi la copii, cîştigătorii pe probe în între­cerile pe municipii, oraşe şi centre de comună. Competiţii şcolare . La sfîrşitul acestei săptămînii au loc, în cîteva localităţi din judeţul nostru, competiţii în etapa judeţeană între echipele formate din elevi, la mai multe discipline sportive. Astfel, în Sibiu, la fotbal, se vor întîlni, sîmbătă şi duminică, echipele liceelor din toate localităţile din ju­deţul nostru. Municipiul Sibiu este reprezentat de echipa liceului „Gheor­­ghe Lazăr". întrecerile se dispută pe terenul Electrica, astăzi de la orele 9 şi 16, iar mîine de la ora 9. La Agnita, tot sîmbătă şi duminică, îşi dispută întîietatea la handbal, în etapa judeţeană, echipele de băieţi şi fete angrenate în campionatul şcolilor generale. Participă 6 echipe de băieţi (Sibiu, Agnita, Mediaş, Dumbrăveni, Cisnădie şi Tălmaciu şi 5 la fete (Sibiu, Agnita, Mediaş, Cisnădie şi Turnu Roşu). Tot în faza judeţeană a campiona­tului şcolilor generale au loc la Me­diaş întreceri de baschet. Participă echipele reprezentînd şcolile generale din Gura Rîului, Sibiu, Mediaş, Cis­nădie şi Boiţa — la băieţi şi Sibiu, Gura Rîului, Mediaş şi Cisnădie — la fete, reuniuni, miercuri şi joi, un concurs, ce a constituit un control al cali­tăţilor dobîndite de elevii ce prac­tică cu regularitate înotul. Cu toate că în prima zi s-au semnalat unele absenţe, au fost în­registrate cîteva rezultate bune. Ast­fel, la 20 m liber (f) primul loc a fost ocupat de Valeria Băilă cu 16.710, un timp bun, ţinînd seama de vîrsta fragedă a concurenţei şi de faptul că practică acest sport doar de un an. Pe aceeaşi distanţă, la stilul bras primul loc a fost ocu­pat de Anca Bobohalma cu 2"310 urmată de Alexandra Stoicovici şi Adela Iliaş. La băieţi, la proba de 40 m liber, cel mai bun timp a fost­ realizat de tînăra speranţă Jürgen Roth (40'910). S-au mai remarcat Mihai Moldovan, Septimiu Roman, Ion Borcea şi alţii. C. PORSENIA Crește gradul de mecanizare în unitățile forestiere Zilele acestea sectoarele de ex­ploatare ale întreprinderii fores­tiere Sibiu au fost înzestrate cu 21 ferăstraie mecanice pentru fa­sonat. Depozitul S.I.L. Tălmaci a fost dotat cu un încărcător mecanic de bușteni, iar S.I.L. Si­biu a primit în dotare o maşină hidraulică pentru ascuţit pînze gatere. Noua maşină de ascuţit, la care majoritatea operaţiilor sunt automatizate, asigură o as­cuţire corectă şi de mare randa­ment, 3 maşini fiind în grija unui singur om. ­ ANIVERSARI O 95 de ani de la punerea în cir­culaţie a primelor­­cărţi poştale din ţara noastră (1873). TIMPUL • Soarele răsare la 4 h şi 34 m şi apune la 19 h şi 53 m. Vreme frumoasă şi călduroasă, dar uşor in­stabilă. Cerul va fi variabil, tempo­rar noros după amiază, cînd vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab, din sectorul nord-vestic. Mini­mele vor fi cuprinse între 12 şi 14 grade, iar maximele vor oscila între 24 şi 26 grade. CINEMA SIBIU: PACEA: Răzbunarea hai­ducilor (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00). VICTORIA: Praştia de aur (orele 9,00; 11,00; 13,30; 16,00; 18,30; 21,00); TINE­RETULUI: Pentru un pumn de dolari (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); INDEPEN­DENTA: Postsezon (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NO­IEMBRIE: Teama (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00 și 20,00). MEDIAŞ: PROGRESUL: Pentru cîţiva dolari în plus (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Zece negri mititei (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Al şaptelea continent (o­­rele 16,00; 18,00­ şi 20,00). APOLDO DE SUS: 23 AUGUST. Repulsie (orele 17,00 şi 19,00). CISNĂDIE: POPULAR: Zece ne­gri mititei (orele 11,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Tranzit (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE. Cerul începe la etajul III (orele 18,00 şi 20,00). BAZNA-BAI: Agonie şi extaz (o­­rele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Să-mi faceţi una ca asta (orele 17,00 şi 19,00). Buletine de ştiri: 5,00; 5,30; 9,00 11,00; 15,00; 18,00; 20,00; 24,00 1, 00; 2,00; şi 4,00 (programul I) 7,30; 8,30; 10,00; 12,00; 18,55 0,55—1,00 (programul II). Radiojurnale: 5,50; 13,00; 16,00; 19,00; 22,00 (programul I); 14,00; 17,00; 23,00 (programul II). Emisiuni literare: 8,25 — Moment poetic. Fabule de poeţi români; 14,15 — Călătorie în istoria civi­lizaţiei; 17,15 — Memoria pămîn­­tului românesc; 20,05 — Cronica literară de Aurel Martin; 22,30 — Moment poetic. „Mă uit în ochii copiilor“ (programul I); 18,30 — Itinerar turistic românesc; 19,30 — Odă limbii române (programul II). Muzică simfonică și de operetă II, 25; 14,00; 15,05; 16,45; 18,35 20,30; 22,35 (programul I); 8,35 8,59; 9,29; 12,07; 12,32; 14,08 16,30; 18,00; 20,00 (programul II) Muzică ușoară și de jazz: 8,30 9,05; 12,00; 13,20; 16,20; 18,20; 19,30; 20,40; 21,25; 22,20; 22,55; 0,05—6,00 (programul I); 7,39; 10,05; 10,55; 13,00; 15,00; 16,00; 18,50;22,30;23,07;24,00(progra­mul II). Muzică populară: 12,30; 14,40; 15,15; 17,35; 20,12; 21,00; 23.40; TELEVIZIUNE 17.30 Pentru cei mici: Lanterna magică. 18.00 Stadion — emisiune de ac­tualitate sportivă. 18.30 Mult e dulce şi frumoasă — emisiune de limbă ro­mână. 19.00 Pentru pionieri şi şcolari. Noile aventuri ale echipaju­lui Val-Vîrtej: „Elixirul tine­reţii* (I). 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Buletinul meteorologic. Pu­blicitate. 20.00 „Lumea copiilor". 20.40 Tele-enciclopedia. 21.40 Film serial: Campionii. 22.30 „Intermezzo* — emisiune mu­­zical-coregrafică. 23.15 Parada vedetelor: Rita Pa­­vone. 23.30 Telejurnalul de noapte. 23.40 închiderea emisiunii. La Teatrul de stat din Sibiu, ora 19.30, are loc spectacolul cu piesa Ştefan Vodă cel Tînăr de Io­sif Vulcan, prezintă colectivul Tea­trului de stat din localitate. EXPOZIŢII în holul Şcolii populare de artă din Sibiu s-a deschis expoziţia per­sonală de acuarelă şi desen a picto­rului Febus-Viorel Ştefănescu. TEATRU Filmul Tranzit rulează la cine­matograful „8 Mai“ din Agnita. Nataţie Copiii în întrecere La piscina acoperită a Băii popu­lare din Sibiu a avut loc, în două Ia NEGLIJENŢE MAR! întreţinerea culturilor (Urmare din pag. I) Vechi, Micăsasa, Presaca, Retiş, Roşia, Şeica Mare, Velţ, Păuca, Alma şi le „fură" din bucate fără să le bage în seamă. Numai aşa se explică cum la C.A.P. Marpod, de exemplu, con­form situaţiei de joi, din 140 de hec­tare cu porumb nu s-au prăşit decît 35, la Ighişul Vechi din 180 doar 45, iar la Roşia din 246 numai 50. Cam aşa stau lucrurile şi în restul unităţi­lor amintite. Iar dacă se va lucra şi în continuare în acest ritm de melc culturile vor fi­­fără îndoială inva­date de buruieni şi compromiterea aproape inevitabilă. Şi în acest caz consecinţele pe care ar trebui să le suporte factorii de răspundere ar fi desigur usturătoare Acest lucru cre­dem că trebuie să fie clar pentru ori­cine. De aceea nimănui nu-i este în­găduit să uite că realizarea producţiei vegetale este strîns legată de timpul şi modul cum se execută lucrările de întreţinere. Or, situaţia prezentată ne arată că în direcţia organizării muncii şi a folosirii maşinilor agri­cole, cît şi a prăşitorilor acţionate de animale — într-un cuvînt a tuturor posibilităţilor — trebuie acţionat cu mai multă energie şi operativitate. Consiliile de conducere,, specialiştii, organizaţiile de partid au obligaţia de a face totul pentru combaterea buruie­nilor încît toate culturile să se poată dezvolta bine, asigurîndu-se astfel o recoltă bogată, de care este capabil acest pămînt al judeţului nostru. iB1w Prăşitul mecanic al culturii de porumb la C.A.P. Apoldu de Sus. Cei doi tractorişti, Samoilă Piringer şi Lucian Iridon, acordă o mare atenţie calităţii lucrărilor Volei Echipele Şcolii spor­tive în faza inter­­ judeţeană Cei mai buni elevi volebalişti ai Şcolii sportive sibiene sunt angajaţi, la finele acestei săptămîni, în jocuri contînd pentru faza interjudeţeană a campionatului republican de ju­niori. Echipa de fete s-a deplasat la Miercurea Ciuc unde va susţine o dublă întîlnire cu Voinţa din locali­tate. Băieţii, îşi dispută întîietatea în două partide, una astăzi şi alta mîine, pe propriul teren din Sibiu (ora 10), avînd ca adversară echipa Ştiinţa din Topliţa. Anul I nr. 88 (programul I); 7,00; 8,05; 11,30; 13,30; 16,15; 19,00 (programul II).

Next