Tribuna Sibiului, august 1968 (Anul 1, nr. 140-166)

1968-08-01 / nr. 140

Pag. Nu-mi împrumutaţi o bicicletă? Zău nene... te rog... fii drăguţ da-mi bicicleta matale. Numai pina la Nocrich şi înapoi. Uite , plătesc. Plătesc cu­ ceri, numai dă-mi-o! Te rog!... Şi uite aşa! Ieri dă-o, mîine dă“0, azi dă-o, ce mi-a venit! Ia să deschid eu un centru de în­chiriere, mai ales că sunt vizavi cu telefonul. Mi-am luat vreo zece biciclete, iar treaba merge de vreun an strună. Dacă mai ţine aşa încă doi­­trei ani îmi iau Fiat şi sunt cel mai pricopsit om din Ighişul Vechi. Clienţi vorba aia, unuia îi naşte nevasta, altuia i se îmbol­năveşte copilul sau mai ştiu eu ce interese urgente are că de, telefonul nu mai e un lux... — Şi dacă se repară? — Aud? — Dacă se repară telefonul? — Naiv eşti măi Niculae. A trecut anul şi o să mai treacă încă multă apă pe Valea Hîrti­­baciului. Ăia de la Sibiu au alte treburi. Le pasă lor de ţăranii din Ighiş sau din Bîrghiş că nu Microfoi lefon &AAAAAAAĂAAAAAAAAAAA pot vorbi la telefon. Parcă-i aud: »Le trebuie telefon ţăranilor!“ Şi apoi... — ? — Uite! Mai zilele trecute Ele­na Forsea s-a hotărît să vor­bească de aici din Ighiş cu Si­biul. A stat cu receptorul la u­­reche 180 de minute. Iar Candid Căluţiu 70 de minute. Cînd au ieşit de la telefonul C.A.P.-ului erau şi ţepeni şi răguşiţi. — Prea e de oaie nea Vasilică. Zău, le cam înfloreşti... Se poate? — Se poate ‘Niculae cum să nu se poată. In primul rînd că telefoanele din Ighiş şi Bîrghiş nu fac apel. In al doilea rînd de ani de zile, notează zic, de ani de zile, la aceste două telefoane poţi numai să asculţi ce ţi se comunică. Dacă vrei însă să spui şi tu ceva poţi să ai un tun în loc de gură, că la Sibiu tot nu te poţi face auzit. Aşa că dacă te încumeţi să iei receptorul, prinzi pe fir opera­toarea din Agnita care te invită să aştepţi cu receptorul la ureche o Ora-două-trei pentru că atunci cîrid o să-ţi­­ dea legătura tele­fonul nu sună... E greu la în­ceput pînă îţi găseşti o poziţie oarecare, că pînă la urmă rămîi aşa . .. ţeapăn. In­ schimb, dacă iei de la mine o bicicletă cu împrumut, în ju­mătate de oră eşti la Nocrich, vorbeşti în trei minute (vorbă să fie) cu Sibiul, tu cîştigi timp, cu clienţi, iar cei răspunzători de panorama asta scapă de critică. — Că mult le pasă lor de critică. Parcă-i prima sau ultima? — Văd că ai ajuns la vorba mea Niculae. — Dacă mai ţine aşa Vasilică, zău te văd cu Fiat. — Nene, îmi dai cu împru­mut o bicicletă? — se auziră cî­­teva glasuri care m-au făcut să-mi dau seama că închirierea de bi­ciclete în Ighişul Vechi e o trea­bă tare rentabilă. Oare s-ar putea să mi-o strice Direcţia judeţeană P.T.T.R.? GEORGE CIOBANU (După o sesizare sosită la redacţie) TIMPUL Soarele răsare la 5 h şi 02 m şi apune la 19 h şi 41 m. Vreme re­lativ frumoasă, dar uşor instabilă. Cerul va fi variabil, mai mult no­­ros după-amiaza cînd vor cădea averse de ploaie însoţite de descăr­cări electrice. Vîntul va sufla po­trivit, din sectorul nord-vestic. Mi­nimele vor fi cuprinse între 10 şi 12 grade, iar maximele vor oscila între 21 şi 24 grade. CINEMA SIBIU: PACEA: Duelul lung (orele 8,30; 11,00; 13,30; 16,00; 18,30; 21,00); TINERETULUI: Un dolar găurit (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); VICTO­RIA: împuşcătura (orele 9,00; 11,00; 13,30; 16,00; 18,30; 21,00); INDEPENDENŢA: Cele trei nopţi ale unei iubiri (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAŞ: PROGRESUL: Ea va rîde (orele 9,00; 11,15; 14,30; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Vi­contele plăteşte poliţa (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: Fa­raonul seriile I şi II (orele 16,00 şi 19,00). CISNADIE: POPULAR: Operaţi­unea Crossbow (orele 11,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Milă regească (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Cheile cerului (orele 18,00 şi 20,00). OCNA SIBIULUI: Un taxi pen­tru Tobruk (orele 17,00 şi 19,00). COPŞA MICA: POPULAR: Leul african (orele 17,00 şi 19,00). azi... BAZNA-BĂI: Căutaţi idolul (ore­le 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS: 23 AUGUST: Femeia necunoscută (orele 17,00; 19,00). Buletine de ştiri: 5,00; 5,30; 9,00; 11,00; 15,00; 18,00; 20,00; 24,00; 1,00; 2,00 și 4,00 (programul I); 7,30; 8,30; 10,00; 12,00; 18,55; 21,00; 0,55—1,00 (programul II). Radiojurnale: 5,50; 13,00; 16,00; 19,00; 22,00 (programul I); 14,00; 17,00; 23,00 (programul II). Emisiuni literare: 8,25 — Mo­ment poetic. Drumeţii marine; 15,30 — Consultaţii juridice; 18,02 — Tribuna radio; 21,05 — Scriitori la microfon; 22,30 — Moment poetic. „Fluxul memoriei“ de A. E. Ba­­consky (programul I); 18,30 — Memoria pămîntului românesc; 19,30 — Versuri de Ştefan Popescu (programul II). Muzică simfonică şi de operetă: 10,15; 10,45; 11,35; 15,05 16,45; 17,45; 18,40 (programul I); 8,35; 9,00; 11,45; 12,30; 13,00 14,08; 14,30; 16,00; 18,00 19,50; 20,00; 21,05;22,00;23,07;23,40(progra­mul II). Muzică uşoară şi de jazz: 6,00; 8,30; 9,05; 12,00; 13,20; 14,50; TELEVIZIUNE 10.00 Festivalul Mondial al Tine­retului şi Studenţilor de la Sofia. 12.00 Telecronica economică. 12.30 închiderea emisiunii de dimi­neaţă. 17.30 TV pentru elevi. 18.00 TV pentru specialişti. 18.30 Curs de limba rusă (reluarea lecţiei a IlI-a). 19.00 Studioul pionierilor. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Buletinul meteorologic. Pu­blicitate. 20.00 Film serial: Vikingii. 20.26 întrebări la care s-a răspuns... întrebări la care nu s-a răs­puns încă. 21.00 Film artistic: „Cum se reu­şeşte în dragoste“. 22.30 Rezumat filmat de la Festi­valul tineretului de la Sofia. 22.50 Vacanţă pe portativ. 23,10 Telejurnalul de noapte. 23,20 închiderea emisiunii. Actorul Oleg Tabacov în filmul „împuşcătura“ TRIBUNA SIBIULUI In lumea povestilor Foto: Fred M­SS ţ­vsvSo­c. In climatul de azi al literaturii noastre, larg deschis valorificării cuprinzătoare şi selective a moşte­nirii trecutului, reluarea editorială separată a acestei cărţi (apărută, în ediţie precedentă, în Scrieri, vol. 10, 1965) este un gest firesc şi sa­lutar, facilitînd, prin integrarea în colecţia „Bibliotecii pentru toţi“, o circulaţie de masă unei lucrări ale cărei valori artistice se cer cu­noscute. • „Poemul“ acesta (schim­barea indicaţiei de „roman“ în „poem“ aparţine autorului) este o sinteză în proză, dar la nivelul ten­sional al incandescenţelor lirice, a valenţelor plasticizatoare ale mare­lui poet, susţinînd pe întreg par­cursul lui un recital al fanteziei sensibile, de la metafora crudă, plastică şi violentă, la pagini de poezie delicată, ridicată spre zonele de puritate ale reveriilor poetice. Cimitirul Buna-Vestire este o ope­ră de virtuozitate, o scriere­­poe­matică de construcţie aparte, tră­­dînd un meşteşugar sublim. Cele trei părţi ale cărţii se ar­monizează prin unitatea viziunii, firul narativ existînd în subsidiar, ca un pretext. Mai evident în pri­ma parte, urmărind riscurile sociale din acel timp ale luării doctoratului de către Gulică Unanian, ideea na­rativă se diluează vizibil în partea a doua, începută cu noua funcţie a lui Gulică — intendent de cimitir, în favoarea unei unde lirice mai dense (capitolele de aici sunt ade­vărate „tablete“, de o poezie refle­xivă), pentru ca în partea ultimă acţiunea să derive într-un plan­ fan­tast, realizînd atmosfera apocalip­tică a unei învieri justiţiare a tăcu­ţilor supuşi ai lui Unanian din „Buna-Vestire“. Fresca de început se construieşte pe elementul artistic fundamental al ironiei, cu o vervă acidulată şi o acuitate plastică a observaţiei care aminteşte îndea­proape pe Caragiale. Gulică face parte din categoria culpabililor lite­rari a „negrilor“, a celor care scriu masiv şi anonim pentru întreţinerea, vanităţii şi a imposturii nedeclarate a iluştrilor zilei, fiind un tip de naiv sentimental şi conformist so­cial cum numai în Cehov mai pu­tem găsi. In faţa comisiei, alcădt­ită t­udor CIMITIRUL ARGHEZI BUNA VESTIRE din oameni „care mi-au povestit, fiecare în parte, cel puţin cîte o porcărie pe zi“, îşi permite gestul familiar al ochiului, dar constată cu stupefacţie că morga oficială schimbă brusc caracterul duplicităţii înspre o vanitate ostentativă: „Gri­masa ochiului i-a înspăimîntat, şi o răceală iconografică puse stăpî­­nire pe portretul lor bărbierit proaspăt, jignit şi placial. Cînd omul devine comisiune şi cultură, cartea fiinţa lui cu prostatită trece subit în cristal şi columnă“. Disponibili­tăţile literare ale scriitorului impri­mă observaţiei o rară forţă suges­tivă, realizînd identitatea între faptul observaţiei şi caracterul ex­presiei. Preşedintele comisiei, care afecta­ o vorbire cosmopolit — in­telectuală, izbutea „să-şi ridice idio­mul la limba incertă a unei grădini zoologice, însă deficitar în ceea ce iubea cu deosebire să demonstreze, guturala pariziană“, realizînd o ca­ricatură grotescă şi hilară (a se observa — dincolo de manevra sis­tematică a crudităţii — proprietatea stilistică a termenilor!). „Pentru nazalizarea ă la francaise, organul respirator se comporta ca o pompă de bicicletă, şi aerul, făcînd o gîlcă, deriva, la finală, s-ar fi zis pe urechi, cu şuierul obscen al unui ventil insuficient închis“. Tot aici, pentru completarea în varietate esenţială a panoramei, scriitorul in­troduce episodul nepoatei preşedin­telui „cocoşată şi neagră ca un gea­mantan“ (ideea acestui episod revine în poezia Tristeţi de tînăr cărturar din vol. 101 poeme), expusă com­­plicitar în odaia de lucru a docto­randului, cu gîndul unei posibile tentaţii. Elementele observaţiei trec, în partea a doua, într-un alt registru al artei literare, în realizarea unui umor negru, de un pitoresc ma­cabru. Paradoxul social al proas­pătului doctor numit intendent de cimitir funcţionează, în structura cărţii, ca partea expozitivă a unei fabule convergînd spre centrul de importanţă al moralei. Reflecţia pri­meşte, de la marginea acestui tărîm al vieţii, noi potenţe de generali­tate, atingînd o poezie meditativă de largi valori umane. Tehnica scrii­toricească se diversifică prin reali­zarea unor portrete de vizitatori groteşti, articulaţi într-un regim so­cial anost. Arta sa literară desăvîrşeşte o consecuţie potenţalosce r®­­dată la partea ultimă, în care macabrul diversifică ideea mistică a învierii într-o nouă învestitură, viziunea apocaliptică relevă sensul concluziv al solidarităţii justiţiare a celor mulţi. Integrată în climatul nostru lite­rar interbelic, în tradiţia marilor realişti, cartea se revendică totodată de la literatura noastră fantastă de cea mai bună calitate. Este unul din ilustrele exemple argheziene de reabilitare estetică a „urîtului“ prin unitatea structurii, în compoziţie şi stil. TITU POPESCU Concurs şi spectacol în sala clubului „Independenţa“ din Sibiu s-a desfăşurat marţi, 30 iulie a. c., faza finală a concursului „Cine ştie cîştigă“ pe tema „Nicolae Băl­­cescu“. Cîştigătoarea concursului A. Sărac din Turnu Roşu a răspuns la toate întrebările juriului, fiind urmată de reprezentanta municipiului Sibiu şi locul trei ocupîndu-l reprezentantul municipiului Mediaş. Numărul mare de spectatori prezenţi în sală au aplaudat şi încurajat pe tinerii concurenţi, formulînd ad-hoc epigrame şi urmărind apoi cele două filme documentare, precum şi programul artistic susţinut de cei mai buni solişti de muzică uşoară din Sibiu, acompaniaţi de tînăra şi talentata for­maţie „Arlechin“. C. LĂCĂTUŞ 15,40; 17,15; 19,30; 20,35; 21,00; 21,25; 22,20; 22,35; 23,35; 0,05— 5,00 (programul I); 7,40; 10,05; 11,15; 14,30; 15,00; 17,25; 18,20; 18,50; 22,30; 24,00 (programul II). Muzică populară: 10,30; 12,30; 14,00; 16,20; 18,15; 20,20 (progra­mul I); 7,00; 8,00; 10,55; 13,15; 15,45; 16,15; 17,15; 19,00; 20,45 (programul II). Teatru radiofonic: 9,30 — Teatru scurt 29 grade la umbră comedie de Eugene Labiche (programul I). O NOUA BIOGRAFIE—FLARO SIBIU (urmare din pag. I) tiţii 65,5 la sută din care 60 la sută la construcţii-montaj. — Ne înţelegem foarte bine cu constructorul, îmi mărturiseşte in­ginerul şef adjunct al fabricii Dumitru Busuioc. Avem un con­structor bine utilat şi organizat, care execută lucrările la timp şi în bune condiţiuni. In anul 1970 noile sale vor lucra din plin. Bine utilate cu maşini la nivelul tehnicii moder­ne, rentabilitatea întreprinderii va creşte de la 47,5 la sută în anul 1966, la 58,3 la sută în 1970, iar sporul de beneficii va atinge cifra de 360 la sută faţă de 1966. Pentru că pe viitor fabrica îşi va lărgi gariţa de produse, con­ducerea întreprinderii se preo­cupă de ridicarea calităţii, factor determinant în toate domeniile de activitate economică, întrucît se asigură astfel satisfacerea într-o măsură tot mai mare a cerinţelor crescînde ale consumului ca şi ale relaţiilor economice, reciproc avantajoase , cu alte ţări, în mo­mentul de faţă întreprinderea „Flamura roşie“ livrează produse în cîteva ţări ale lumii, dar pe viitor volumul produselor expor­tate va creşte. Buna organizare şi activitate a serviciului de con­trol tehnic, cît şi crearea unei opinii de masă faţă de calitatea produselor vor fi chezăşia că produsel)­ întreprinderii vor fi tot mai mult căutate pe piaţa internă şi internaţională. Din discuţii, am reţinut preo­cuparea faţă de omologarea unor noi produse cît şi de îmbunătăţi­rea produselor existente. Astfel nu peste mult timp se va începe producţia de stilouri prin îmbu­nătăţirea sorturilor existente, mergîndu-se pe linia perfecţionă­rii şi ridicării valorii lor. Am trecut în revistă cîteva realizări actuale ca şi unele din viitorul apropiat în dosul cărora stau oamenii. Colectivul de mun­citori, tehnicieni și ingineri, se re­cunosc în micuța emblemă colec­tivă Flaro-Sibiu, nume care le conferă o nouă biografie. Dificultatea primului pas (Urmare din pag. I) Oricum, cel puţin am satisfacţia că acolo, la tribunal, i-a plesnit obra­zul! ... Cel puţin 90 la sută din cei care „cîştigă“ astfel de procese se opresc aici. Au însă, spun unii, satisfacţia de a-i fi pus „la punct" pe ceilalţi. Ne întrebăm totuşi în mod sincer ce atitudine ar trebui să adopte un judecător în faţa unui avocat ple­dant care apără o cauză lămurit îm­potriva lui? Ori combate evidenţa, şi atunci principiul dreptăţii în numele căruia vorbeşte este călcat grosolan în picioare, ori prezintă umflat lu­crurile şi este în egală măsură de vină. Nervi, bani cheltuiţi, zile de ser­viciu neplătite. Un lanţ de nemul­ţumiri, de tot atîtea gusturi amare, în momentul cînd se soluţionează chestiunea, ridicolul apare cu maxi­mum de evidenţă. „Să fim oameni!" are explicaţii diverse, dar o singură semnificație. Ea este cuprinsă într-o scurtă propoziție: a trăi și a glndi civilizat. O victorie a graficii sibiene: UTAK LEVENTE Galeria de artă a fondului plastic din Sibiu a deschis ex­poziţia de grafică a tînărului pro­fesor Csutak Levente. După cîte­va manifestări publice izolate să­­vîrşite mai cu seamă în paginile de literatură şi artă ale „Tribu­nei Sibiului“, aceasta este de fapt prima lui ieşire mai edifi­catoare din graniţele experimen­tale ale atelierului de lucru. Con­jugată şi cu o prezenţă rele­vantă în salonul de vară, prima expoziţie personală a acestui ar­tist prilejuieşte cîteva observa­ţii deosebit de îmbucurătoare pen­tru dezvoltarea, modernizarea şi diversificarea graficii sibiene. De­clarat din capul locului unor di­recţii noi, Csutak Levente se străduieşte pe linia unei intelec­­tualizări ponderate a concepţiei, refuzînd cu insistenţă ideea artis­tului robit dimensiunilor exteri­oare ale obiectivelor. El­e, dintre creatorii predispuşi a urmări jocu­rile de elevaţie ale sintezelor, ale esenţelor, unul care preferă ca mijloace formule plastice comune experienţelor suprarealiste Fără a se subjuga conceptual într-o anu­mită zonă a acestui curent cu un spaţiu de cuprindere foarte labil, artistul se lasă pasionat ba de unele rezolvări care-l amintesc pe Chirico (spaţiile apăsate de pus­tietăţi ancestrale din Straturi), ba de altele care trimit programatic la­­ filiformizările lui Giacometti (Omagiu, Noaptea, Soare alb), ba de soluţii comune artei cine­tice (Contrast, Compoziţie) îm­pinse în afişul expoziţiei pînă la comentarii vasarelyene. Intre toa­te însă artistul adoptă soluţii care să permită o largă circulaţie sim­bolului, pentru realizarea căruia se dovedeşte atent în primul rînd, folosindu-1 cu multă judiciozitate şi cu putere de expresie. Dar sugerarea unor atari rapor­turi de concepţie şi de tehnică nu ne ajută decît la a defini o­­rizontul inspiraţiei sale în* exten­sie, cîtă vreme la acest artist de­limitarea primordială care se im­pune este una intensională. In­tr-adevăr, lucrările sale impun în primul rînd printr-o capacitate emoţională care depăşeşte cu mult încercările altor colegi, ba în unele cazuri chiar posibilită­ţile cu care ne-a obişnuit grafica noastră în general. Căci sînt nu­meroase lucrările în care artistul izbuteşte o densitate a trăirii a­fective, o concentraţie impresio­­nală capabilă cu adevărat a ivea unele tulburări freatice în peri­metrul a­tît de ambiguu al sen­timentelor. Or, asta este, fără nici un dubiu, un cîştig de substanţă pentru artist, un argument rezis­tent pentru susţinerea afirmaţiei că în persoana acestui grafician fiinţează un talent despre care niciodată nu sunt destule cuvinte. Mi se par edificatoare în acest sens tensiunile de emoţie aglo­merate în dansul fantastic din Noaptea, neliniştile ogivale sur­prinse în Ioana, adîncimile tul­buri din Straturi, realizate prin­­tr-un joc de degradeuri de mare fineţe, ingenioasa rezolvare me­taforică din Piaţa Mică, mutaţiile spaţiale din Labirint etc. Toate acestea ne fac să credem în ta­lentul lui Csutak Levente şi să-l aşteptăm cu nerăbdare în expo­ziţiile următoare, în care am dori doar un plus de interes pen­tru delimitarea calităților speci­fice artei sale. ION­ITU Activitate teatrală Echipa de teatru a Uzinelor textile din Cisnădie, ca într-o „stagiune estivală“, întreţine ne­stinsă făclia Thaliei. Actorii-ţesă­­tori împletesc emoţia scenei cu cea a colegilor lor spectatori, ju­­cînd recent comedia Cu dragos­tea nu-i de glumit de O. S. Di­­hovicini şi N. Slobodskoi. Asemeni vestitelor covoare cisnădiene, şta­feta frumosului a fost purtată la Cisnădie cu aceeaşi demnitate pe scenă, de către salariaţi ai în­­reprinderii: Marcel Băluţă, Flo­­rica Mihăilescu, Gh. Văduva, Maria Jerpelea, Floarea Bindea, Maria Schita. Datorită preocupă­rii comitetului sindicatului (pre­şedinte Marina Buta), artiştii tex­­tilişti vor juca şi pe scenele din Tălmaciu, Avrig, la Păltiniş şi Ocna Sibiului. Anul I nr. 140 ■ f ~ J \ UZINELE ' Emoseut \ ___ MEDIAȘ S­&. Ca/i^aștc­­rt.­­9. VI MD. DIM STOC DISPO Ml fel L URMĂTOARELE MATERIALE • 9 Oțel refractar H 23 N 18 dimensiunea 8X40 mm Idem 40X40 mm Idem 16X 6 mm Idem 20X20 mm Idem V 10 K 0 22 mm 9 Oțel rotund OL. 38 0 20 mm în baie' # Oțel lat OL. 38 0 14X5 mm • Țevi construcții 22X3 mm şi 28X1 mnt., 16X3 mm 9 Lac infra alb cu uscare la cuptor seria 5241 9 Roţi motoretă Carpaţi complete cu­­cameră 9 Miner, acceleraţie, motoreta Carpaţi Cei interesaţi se vor adresa la telefon 1923 sau comandă fermă. întreprinderea 10 instalaţii Braşov angajează sudori, tinichigii şi instalatori de apă, canal şi încălzire pentru şantierul Combinatului de industrializare a lemnului Sebeş — Alba. Informaţii la telefon 13679 Sibiu. ­ PÁULESTI JUD. PRAHOVA produce o gamă bogată de ţesături din in­adecvate la îmbrăcăminte, lenjerie de corp şi pat, tapiţerie, huse. Cereţi la toate magazinele de specialitate produse garantate „INTEX“ Păuleşti

Next