Tribuna Sibiului, noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 531-556)
1969-11-19 / nr. 546
A PROLETARI DIN TOATE TARTLE, MNTTT-VA ! **IvfMfcfcil^*,»******ifB^***^»3BM*,*****,********%iEfcp,*************’*,***,*#*Xv«*Mf^,***'******»**,************'*i^Efk** E MfttfM ORGAN AL COMITETULUI 'JUDEȚEAN SIBIU AL P.C.R. $1 rAL CONSILIULUI POPULAR 'JUDEȚEAN LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România şi-a continuat, marţi dimineaţa, lucrările celei de-a treia sesiuni a celei de-a şasea legislaturi. In sală se aflau deputaţii Marii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, corespondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu puternice şi îndelungi aplauze sosirea în sala de şedinţe a tovarăşilor: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Trecîndu-se la punctul 2 de pe ordinea de zi, deputatul Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea miliţiei. Raportul Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia de stat şi al Comisiei juridice la acest proiect de lege a fost prezentat de deputatul Dumitru Balalia, preşedintele Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia de stat. La dezbaterea proiectului de lege au luat cuvîntul deputaţii Simion Dobrovici, prim-secretar al Comitetului judeţean Vrancea al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, şi Ioan Benko, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Mureş. După discutarea pe articole Marea Adunare Naţională adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea şi funcţionarea miliţiei. La următorul punct de pe ordinea de zi, deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. Deputatul Aurel Vijoli, preşedintele Comisiei economico-financiare, a prezentat raportul acestei comisii şi al Comisiei juridice. In legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii, au luat cuvîntul deputaţii Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului judeţean Satu Mare al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Eleonora Nilca, director general al Combinatului textil din Cisnădie, şi Paraschiv Benescu, preşedintele Consiliului judeţean Galaţi al sindicatelor. Proiectul de lege a fost apoi discutat pe articole. In continuare, prin vot secret, cu bile, Marea Adunare Naţională a adoptat Legea privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. La cel de-al 4-lea punct al ordinii de zi, ministrul justiţiei, Adrian Dimitriu, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind executarea pedepselor, iar deputatul Mihail Ghelmegeanu, vicepreşedinte al Comisiei juridice, raportul acestei comisii la proiectul de lege în discuţie. In cadrul dezbaterilor ce au urmat au luat cuvîntul deputaţii Emilian Nucescu, preşedintele Tribunalului Suprem al Republicii Socialiste România, şi Gheorghe Pop, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Maramureş. După discutarea pe articole, Marea Adunare Naţională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind executarea pedepselor. în şedinţa de marţi dimineaţa, deputaţii au adoptat, de asemenea, modificări în componenţa unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale — punct prevăzut în ordinea de zi. La propunerea Biroului M.A.N., în locul deputatului Florea Dumitrescu, care îndeplineşte funcţia de ministru al finanţelor, deputatul Virgil Pîrvu a fost ales membru al Comisiei economico-financiare. In locul deputatului Angelo Miculescu, care îndeplineşte funcţia de ministru al agriculturii şi silviculturii, Marea Adunare Naţională a ales pe deputatul Dumitru Coliu ca membru al Comisiei pentru agricultură şi silvicultură. La amiază, şedinţa plenară a luat sfîrşit. Tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a anunţat că în conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lucrările actualei sesiuni vor continua în comisii permanente care vor examina celelalte proiecte de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. Reluarea lucrărilor în şedinţe plenare va fi anunţată din timp. După încheierea şedinţei ple- nare, comisiile permanente: economico-financiară; pentru agricultură şi silvicultură; pentru învăţămint, ştiinţă şi cultură; pentru sănătate, muncă şi prevederi sociale; juridică s-au întrunit în şedinţe de lucru. (Agerpres) Expunerea la proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste, prezentată de deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanțelor Vă rog să-mi permiteţi să vă prezint, din însărcinarea Consiliului de Miniştri, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestiunea bunurilor organizaţiilor socialiste. Cu deosebită fermitate a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, în raportul prezentat la Congresul al X-lea, necesitatea stringentă de a introduce o ordine riguroasă în administrarea avutului obştesc, în gospodărirea unităţilor şi în utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti, de a veghea cu toată hotărîrea la folosirea judicioasă a bunului public. In general, se poate afirma că unităţile economice şi bugetare s-au preocupat îndeaproape, într-o măsură tot mai mare, de administrarea şi gestionarea corespunzătoare a valorilor materiale şi băneşti ce le-au fost încredinţate. Totuşi, trebuie arătat că activitatea gestionară nu a ţinut pasul cu necesităţile şi cerinţele actualei etape de dezvoltare a societăţii noastre. Sunt cazuri cînd normele privind gestionarea bunurilor nu se respectă, nu se fac la timp inventarierile, ori se fac superficial, nu se ţine la zi şi corect evidenţa bunurilor, nu se asigură depozitarea şi paza lor în condiţii corespunzătoare, iar uneori sunt angajaţi gestionari nepregătiţi sau chiar cu antecedente penale, toate acestea favorizînd producerea de pagube. La cele arătate se adaugă şi faptul că reglementările în vigoare, corespunzătoare condiţiilor de acum un deceniu cînd au fost introduse, nu mai răspund exigenţelor de astăzi. Sistemul garanţiilor materiale a devenit ineficient datorită faptului că în timp ce valoarea medie a gestiunilor s-a mărit considerabil, cuantumul garanţiilor s-a menţinut la acelaşi nivel; totodată, sistemul actual nu permite folosirea garanţiilor pentru acoperirea pagubelor decît în cazul desfacerii contractului de muncă sau, trecerii gestionarului în altă funcţie. De asemenea, actualele dispoziţii legale nu reglementează în măsura cerută răspunderea conducătorilor de întreprinderi şi a altor angajaţi, astfel încît practic, foarte rar a fost antrenată responsabilitatea celor care trebuiau să se îngrijească în primul rînd de păstrarea avutului obştesc şi de folosirea lui cît mai judicioasă. Obiectivele esenţiale ale reglementărilor propuse sunt asigurarea unui aparat gestionar corespunzător, perfecţionarea sistemului garanţiilor, întărirea răspunderii materiale. O dispoziţie nouă din proiectul de lege priveşte tragerea la răspundere a conducătorilor de organizaţii socialiste şi a altor salariaţi, solidar cu gestionarul care a produs paguba, dacă acesta a fost angajat fără respectarea condiţiilor de vîrstă, studii şi stagiu, a prevederilor referitoare la antecedentele penale. Aceeaşi răspundere o vor avea şi cei vinovaţi de nerespectarea dispoziţiilor privind constituirea de garanţii, în limita garanţiei neconstituite. Ţinînd seama că unii gestionari creează intenţionat plusuri in gestiune, îndeosebi prin înşelarea cumpărătorilor, cu scopul de a-şi însuşi aceste plusuri, s-a considerat necesară sancţionarea penală a formării de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase. Oricît de bine ar fi construită o lege, ea nu produce efectele scontate decit în măsura în care este aplicată cu rigurozitate, în toate verigile economiei şi pe toate treptele erarhice. Este deci de datoria ministerelor şi organelor centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare, conducerilor de unităţi economice şi bugetare să vegheze la respectarea legii, să instruiască temeinic întregul aparat gestionar, să urmărească ridicarea continuă a nivelului său de pregătire profesională şi a conştiinţei sale socialiste. Totodată, sunt necesare în fiecare unitate măsuri care să asigure ţinerea corectă a evidenţelor, efectuarea la timp şi cu exigenţă a inventarierilor, depozitarea corespunzătoare a bunurilor materiale, păstrarea în siguranţă a mijloacelor băneşti, asigurarea pazei, întărirea controlului în toate compartimentele de activitate. Expunerea la proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea miliţiei, prezentată de deputatul Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne Proiectul de lege pe care-l prezentăm este menit să definească rolul, organizarea şi funcţionarea miliţiei române — una din pîrghiile de înfăptuire a politicii partidului şi statului nostru în domeniul apărării cuceririlor revoluţionare ale poporului — şi să contribuie la ridicarea nivelului muncii desfăşurate de organele de miliţie în apărarea proprietăţii socialiste şi personale ale cetăţenilor, a drepturilor şi intereselor lor legale, • menţinerea ordinii şi liniştei publice. In proiect sunt prevăzute atribuţii privind apărarea proprietăţii socialiste — temelia orînduirii noastre — şi a celei personale a cetăţenilor, prevenirea şi descoperirea cu operativitate a infracţiunilor, identificarea şi prinderea infractorilor. De asemenea, sunt prevăzute atribuţii referitoare la apărarea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, eliberarea şi controlul actelor de trecere a frontierei, ţinerea evidenţei populaţiei şi eliberarea actelor care certifică identitatea, domiciliul şi cetăţenia. Stabilind distinct atribuţiile şi sarcinile organelor miliţiei, precum şi mijloacele de realizare a acestora, proiectul este clădit pe principiul respectului faţă de lege, faţă de om şi adevăr. In acest sens în proiect se prevede că organele miliţiei îşi desfăşoară întreaga activitate pe baza şi în executarea legii. Referindu-mă la unele atribuţii mai importante ale miliţiei, în legătură cu care proiectul de lege aduce unele elemente noi, unele precizări şi clarificări necesare, menţionez faptul că se stabilesc condiţiile în care ofiţerii şi subofiţerii întreprind măsuri miliţieneşti în scopul combaterii infracţionismului şi al menţinerii ordinii. Aşa spre exemplu proiectul prevede că atunci cînd există date şi indicii temeinice referitoare la pregătirea săvîrşirii unor fapte prevăzute de legea penală, organele de miliţie iau măsuri pentru strîngerea şi verificarea probelor, identificarea şi prinderea infractorilor. în acest scop miliţia efectuează investigaţii, constatări tehnico-ştiinţifice, reţineri de persoane în cazurile stabilite de lege şi alte activităţi de cercetare penală, menite să contribuie la stabilirea adevărului şi tragerea la răspundere penală a celor vinovaţi. In executarea atribuţiilor ce le revin, ofiţerii şi subofiţerii de miliţie vor avea dreptul şi obligaţia de a conduce la sediile organelor de miliţie pe cei care prin acţiunile lor periclitează ordinea publică, viaţa şi integritatea cetăţenilor. Proiectul de lege prevede că organele de miliţie execută atribuţiile ce le revin din hotărîrile consiliilor populare şi deciziile comitetelor executive, le informează periodic despre starea infracţională, măsurile luate pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, asigurarea pazei în oraşe şi comune, precum şi cu privire la ordinele şi instrucţiunile primite de la Ministerul Afacerilor Interne şi la măsurile ce se impun a fi luate pentru aplicarea lor. In întreaga lor activitate organele de miliţie au primit şi primesc un preţios sprijin din partea oamenilor muncii, educaţi de partid în spiritul respectării legilor, al cinstei, dreptăţii şi echităţii sociale. Sprijinul activ al maselor de cetăţeni a constituit şi constituie pentru miliţie o chezăşie a îndeplinirii în bune condiţiuni a sarcinilor ce-i sunt încredinţate. Pornind de aici, proiectul prevede posibilitatea organizării grupelor de sprijin ale miliţiei formate din cetăţeni care se bucură de stimă şi respect în rîndul locuitorilor şi care se oferă voluntar să sprijine organele de miliţie pentru menţinerea ordinii publice, precum şi pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi contravenţiilor. Faptul că în activitatea sa miliţia se sprijină pe participarea largă a cetăţenilor rezultă şi din acele prevederi ale proiectului care precizează că organele miliţiei colaborează cu organele şi organizaţiile de stat şi obşteşti, cu organele presei, radioului, televiziunii şi cinematografiei în scopul creării unei puternice opinii împotriva celor care încalcă legile, pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi contravenţiilor, apărarea avutului obştesc şi personal, a tuturor valorilor orînduirii noastre socialiste. ‘ Proiectul de lege stabileşte sarcini de cooperare a miliţiei cu celelalte unităţi şi organe ale M.A.I., C.S.S. şi M.F.A. în îndeplinirea unor atribuţii privind securitatea statului, paza frontierei de stat, apărarea locală antiaeriană şi a altor atribuţii prevăzute de lege. Pornind de la faptul că aplicarea şi respectarea întocmai a legalităţii în activitatea miliţiei şi, în general, realizarea sarcinilor ce-i sunt încredinţate de partid şi guvern sunt direct condiţionate de nivelul politico-ideologic, de pregătirea profesional juridică şi de cultură generală a cadrelor, în proiect s-a stabilit că pregătirea personalului militar se face în şcoli militare de ofiţeri, de maiştri militari şi subofiţeri, centre şi cursuri de perfecţionare şi că pentru satisfacerea necesarului de specialişti ce nu pot fi pregătiţi în şcolile militare pot fi angajaţi absolvenţi ai institutelor civile de învăţămînt superior. ANUL II Nr. 546 Miercuri 19 noiembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI Expunerea la proiectul de lege privind executarea pedepselor, prezentată de tovarăşul Adrian Dimitriu, ministrul justiţiei In opera de înnoire şi perfecţionare a întregii noastre legislaţii, prin adaptarea ei la stadiul actual de dezvoltare, un loc important îl ocupă legislaţia penală. Noul cod penal prevede că pedeapsa este o măsură de constrângere care se aplică infractorilor, în raport cu periculozitatea socială a faptelor comise. Totodată, codul penal prevede că executarea pedepselor se face în condiţiile stabilite de lege. In acest scop, s-a întocmit proiectul de lege privind executarea pedepselor, pe care, din însărcinarea Consiliului de Miniştri, vi-l supun spre examinare şi adoptare. Proiectul cuprinde dispoziţii referitoare la locurile de deţinere, regimul executării pedepselor, organizarea muncii condamnaţilor şi liberarea condiţionată, precum şi unele măsuri speciale privind minorii şi femeile. Pedeapsa închisorii se execută in locuri de deţinere anume organizate, la care condamnaţii sunt repartizaţi după natura infracţiunii, durata pedepsei şi comportarea lor. In timpul executării pedepsei închisorii, condamnaţii sunt obligaţi să presteze o muncă utilă, munca constituind factorul principal pentru reeducarea lor, în vederea formării unei atitudini corecte a acestora faţă de ordinea de drept şi de regulile de convieţuire socială. Reeducarea celor condamnaţi este realizată şi prin calificarea sau recalificarea lor, într-o meserie, prin acţiunile cultural-educative desfăşurate la locurile de deţinere, prin posibilitatea ce le este acordată de a primi cărţi, ziare şi reviste, precum şi prin stimularea celor disciplinaţi, stăruitori în muncă, care dau dovezi temeinice de îndreptare. Astfel pentru aceştia proiectul prevede, spre deosebire de reglementarea actuală, că pot presta muncă fără pază în afara locului de deţinere sau pot fi folosiţi pentru supravegherea altor condamnaţi la locurile de muncă. In cadrul regimului prevăzut pentru executarea pedepselor, proiectul stabileşte obligaţiile pe care le au condamnaţii şi drepturile ce le sunt acordate. Condamnaţii sunt obligaţi să respecte programul zilnic, disciplina şi ordinea interioară, să se comporte cu grijă faţă de bunurile proprietate socialistă. O instituţie importantă a codului penal, derivînd din concepţia asupra pedepsei, este aceea a liberării condiţionate. In aplicarea dispoziţiilor care reglementează această instituţie, proiectul fixează criterii pentru calcularea părţii de pedeapsă ce poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate. Pentru condamnaţii minori, se asigură condiţii speciale de educare, instruire şi calificare în muncă. Ei continuă învăţămîntul general obligatoriu şi li se creează posibilitatea de a dobîndi o pre(ContinuareTv pag. ’10 a) In numărul de azi: LEGE privind executarea pedepselor Actualitatea internaţională Pag. a IV-a Pag. a IlI-a LEGE privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste CAPITOLUL I Dispoziţii generale ART. 1. — Gestionar, în înţelesul prezentei legi, este acel angajat al unei organizaţii socialiste care are ca atribuţii principale de serviciu primirea, păstrarea şi eliberarea de bunuri aflate în administrarea, folosinţa sau deţinerea, chiar temporară, a unei organizaţii socialiste, indiferent de modul de dobîndire şi de locul unde se află bunurile. Ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc funcțiile prin a căror ocupare angajatul dobândeşte, potrivit alineatului 1, calitatea de gestionar. Aceste funcții sunt denumite, în cuprinsul prezentei legi, funcții de gestionari. ART. 2. — Sunt considerate bunuri, în sensul prezentei legi, bunurile materiale, mijloacele băneşti sau orice alte valori. CAPITOLUL II Condiţii privind angajarea gestionarilor ART. 3. — Poate fi gestionar cel care a împlinit vîrsta de 21 ani, a absolvit şcoala generală sau o şcoală echivalentă şi are cunoştinţele necesare pentru a îndeplini această funcţie, în funcţie de complexitatea gestiunilor, de natura şi valoarea bunurilor şi de cunoştinţele ce le implică gestionarea lor, ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc: a) Categoriile de gestiuni pentru care gestionarul trebuie să fi absolvit liceul ori o şcoală profesională în specialitatea corespunzătoare gestiunii sau o şcoală echivalentă şi să aibă un anumit stagiu în munca de gestionar; b) Categoriile de gestiuni pentru care funcţia de gestionar poate fi îndeplinită şi de cel care a împlinit vîrsta de 18 ani. ART. 4. — Nu poate fi gestionar cel condamnat pentru săvîrşirea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în lista anexă la prezenta lege, chiar dacă a fost graţiat. Nu poate fi angajat sau trecut în funcţia de gestionar cel aflat în curs de urmărire penală sau de judecată pentru săvîrşirea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în lista anexă: Dacă în cursul urmăririi penale, al judecăţii sau după condamnare a intervenit amnistia, cel care a săvîrşit vreuna dintre infracţiunile prevăzute în lista anexă nu poate (Continuare in pag. a «Bl