Tribuna Sibiului, decembrie 1969 (Anul 2, nr. 557-582)

1969-12-02 / nr. 557

Pag. 2 V NEPASAREA (Urmare din pag. I)­tă și șocante la culme. Să ne o­­prim la încă unul dintre ele. La centrul de care vorbeam am stat de vorbă cu vînzătoarea Elena Gostea. Am întrebat-o de ce n-au produse de franzelărie. Pentru că nu li s-au adus de la Cisnădie, de­și era ziua în care trebuiau să vi­nă. Nimeni, însă, nu s-a interesat de această problemă. Tot ea ne-a spus că în urmă cu mai mult timp, mai toată lumea cumpăra pîine neagră şi nu intermediară. Asta pentru că pe atunci pîinea neagră se cocea la Cisnădie şi era bună... In acelaşi centru am observat că pîinea se vindea la... ochi. Nu există cîntar. Şefa contabilă moti­va că... e prea aglomerat şi n-are loc cîntarul. Vă rugăm să ne cre­deţi că nimeni nu se suise pe tej­ghea, luînd locul cîntarului, unde acesta putea şi trebuia să stea. Pornind de la această idee ne-am întors în brutărie. Pîinea, la scoa­terea din cuptor, spunea Traian Bucovan, trebuie să cîntărească în­tre 2 kg şi 50 gr şi 2 kg şi 70 gr. Am luat 12 bucăţi din şarja dată atunci. Multe dintre ele aveau sub 2 kg. Media a fost stabilită la 2 kg. O#®©®©®«® Lipseau, dacă nu 70, cel puţin 50 gr la fiecare pîine. Am făcut un calcul simplu. Imaginaţi-vă că în felul amintit se pune zilnic în vîn­­zare pîine cu mai puţin de 112.500 kg la cantitatea de 4 500 kg pîine care se coace. Calcul, care, extins, duce la... 3 375 kg de pîine „ciu­pită“ în fiecare lună de la consu­matori. Faţă de deficienţele semnalate se impun măsuri serioase, ce trebuie să fie luate de urgenţă. Cum, adi­că? într-un an de zile brutarii res­pectivi n-au învăţat să facă pîine? Puteau să se califice de zece ori în meserie pînă acum. Dacă nu se pricep, de ce nu se face schimb de experienţă, de ce nu se aduce un maistru priceput? Dar din cele aflate rezultă că şi respectivii cu­nosc meserie. Intervine, însă, ne­păsarea, faptul că n-au fost traşi la răspundere în modul­­cel mai serios. Şi asta pentru că preşedin­tele e un „om bun ca pîinea cal­dă", dar prea... moale. Cît despre interesul depus de Uniunea jude­ţeană a cooperativelor de consum ce să spunem? Faptele sunt mai grăitoare... Este timpul, însă, ca situația deplorabilă existentă la Tălmaciu să fie remediată în cel mai scurt timp. • TIMPUL Soarele răsare la 7 h şi 33 m şi apune la 16 h şi 37 m. Vreme schimbătoare cu carul temporar noros. Vor cădea precipitaţii loca­le mai ales sub formă de ploaie. Vîntul va sufla potrivit, cu unele intensificări din sectorul sud-es­­tic. Minimele vor fi cuprinse între zero şi 6 grade, iar maximele vor oscila între 6 şi 10 grade. CINEMA SIBIU: PACEA: Stelele din E­­ger, seriile I şi II (orele 9,00; 11,45; 14,30; 17,30; 20,30); ARTA: Corabia nebunilor, (orele 10,00; 14,00; 17,00; 20,00); TINERETU­LUI: Bună ziua contesă (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAŞ: PROGRESUL: Balta­gul (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Sherlock Holmes (orele 10,00; • ••­ 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: în­cotro omule? (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Am do­uă mame şi doi taţi (orele 11,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). • • e • • 9 AGNITA: 8 MAI: Neîmblînzita Angelica (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Am două mame şi doi taţi (orele 18,00 şi 20,00). BAZNA-BAI: Căderea Imperiu­lui roman, seriile I şi II (orele 16,00 şi 19,30). OCNA SIBIULUI: Tinereţe fără bătrîneţe (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS. 23 AU­GUST: Noaptea e făcută pentru... a visa (orele 17,00 şi 19,00). TELEVIZIUNE 18.00 Lumea copiilor. Daniela şi Aşchiuţă... eroi de basm. 18.30 Liceenii. „Note despre note" 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Intermezzo coregrafic. 19.30 Atomul — această necunos­cută. 20.00 Seară de teatru. 22.00 Reflector. 22.10 Arte frumoase. 22.25 Telejurnalul de noapte 22.40 Varietăţi pe peliculă. 23.10 închiderea emisiunii. Cadru din filmul Stelele din Eger BW­ ­­A In preajma deschiderii învăţămîntului agrozootehnic Sîmbătă, 29 noiembrie a.c., a avut loc un instructaj privind buna organizare şi desfăşurare a învăţămîntului agrozootehnic în unităţile agricole socialiste în anul şcolar 1969/1970. Au par­ticipat inginerii agronomi şi zootehniştii din cooperativele a­­gricole de producţie, medicii ve­terinari din circumscripţii, ca­drele de conducere din I.A.S. şi I.M.A., preşedinţii consiliilor populare comunale. în deschidere, profesorul Ma­rin Panait, directorul Cabinetu­lui judeţean de partid, a susţi­nut o expunere cu tema „Con­struirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în Ro­mânia". Apoi, participanţii au studiat cu atenţie instrucţiunile privind desfăşurarea propagandei agri­cole şi a învăţămîntului agro­zootehnic, pe marginea cărora lucrători cu munci de răspun­dere din cadrul Direcţiei agri­cole judeţene au făcut preci­zări: înfiinţarea comisiilor co­munale de propagandă agricolă, conduse de specialişti, sub di­recta îndrumare a comitetelor comunale de partid, creează po­sibilitatea unei coordonări mai concrete a variatelor forme de propagandă agricolă practicată la nivelul comunelor. In cadrul aceluiaşi instruc­taj, prof. Mihai Lungu, director adjunct al Liceului agricol din Sibiu, a susţinut o altă expune­re, pe tema „Sarcinile stabilite de Congresul al X-lea al parti­dului privind dezvoltarea inten­sivă şi multilaterală a agricul­turii". Tovarăşul Ioan Munteanul membru al Biroului Comitetului judeţean de partid, şeful secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid, a vorbit despre sarcinile actuale ale pro­pagandei agricole, rolul specia­liştilor şi al organizaţiilor de partid în asigurarea îndeplinirii în cît mai bune condiţii a a­­cestor sarcini. După instructaj, tovarăşul Ioan Ungur, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, a trecut în revistă unele sar­cini ce stau în prezent în faţa lucrătorilor din agricultură, a consiliilor populare comunale. TRIBUNĂ SIBIULUI FOTBAL divizia B C.S.M. Sibiu—lider de toamnă! Este pentru a nu ştiu cita oară în acest tur al campionatului di­viziei B la fotbal cînd în titlul cronicii apare cuvîntul „lider". S-ar părea că, în criză de elemen­te lingvistice şi în penurie de fan­tezie, cronicarul a prins în braţe o vorbă şi nu vrea să şi-o mai scoată din vocabular. Şi da şi nu. Este adevărat că sub nici o formă n-am dorit ca acest cuvînt, atît de scump­ înflăcăraţilor suporteri ai C.S.M., să dispară de pe tapet. Chiar şi atunci cînd echipa noastră s-a aflat pe locul doi sau trei, am căutat să scriem din postura cro­nicarului ce are de apărat presti­giul unei echipe pusă pe fapte mari. * Pentru efortul lăudabil depus de conducătorii, antrenorii şi fotbaliş­tii de la C.S.M. Sibiu în acest tur al campionatului este locul şi­ mo­mentul să le adresăm dimpreună, cu spectatorii un sincer BRAVO! Dar să nu ne copleşească totuşi en­tuziasmul! Să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului, însă nimic mai mult decît i se cuvine. Se impune, deci, în numele obiectivităţii, o sensibilă schimbare de ton. Este vorba de ultima evoluţie a echipei noastre în compania formaţiei C.F.R. A­­rad. Totul este de înţeles, nervi, oboseală firească după atîtea me­ciuri cu miză. Să nu ne fie însă cu supărare dacă am fi aşteptat să vedem ceva mai mult decît două goluri de la echipa noastră. Am fi dorit ca în aceste ultime 90 de mi­nute ale turului campionatului să se poată vedea cu uşurinţă chiar din avion că C.S.M. Sibiu este li­derul, iar C.F.R. Arad, o echipă acolo, de prin divizia B... Acest lucru nu s-a prea observat, însă, nici din tribună. Şi iarăşi să fim obiectivi: au existat desigur cîteva faze, cîteva minute, în care o adi­ere de briză, venită din divizia A, ne-a dat în anticipaţie satisfacţia succesului deplin... De aici însă şi pînă la... Mecca a mai rămas cale lungă... Iată acum, fără alt comentariu, cîteva momente din această ulti­mă partidă. Dominarea evidentă exercitată de C.S.M. asupra oaspeţilor nu se concretizează decît în min. 25 du­pă ce serialul ratărilor devenise obositor şi plictisitor. De fapt, în minutul 22, doar intervenţia acro­batică şi sigură a portarului Lieb­­hardt a făcut ca scorul să nu fie 1-0 pentru oaspeţi. Cele două go­luri ale C.S.M. Sibiu cad totuşi destul de repede, aşa incit întreaga partidă poate fi considerată con­sumată în repriza întîi. Stoicescu, după ce primeşte o pasă excelentă de la Laurceac, driblează scurt în careul mic şi înscrie plasat. Cel de-al doilea gol poate fi asociat cu un eveniment, bine servit de Cre­­ţu. Unguroiu trimite cu capul în colţul din dreapta-sus al porţii. A fost o execuţie rară pentru jucă­torul sibian, care evită în general duelurile aeriene..., de aceea ma­niera în care Unguroiu a marcat poate fi — cum spuneam consi­derată eveniment. In repriza secundă e rîndul oas­peţilor să atace dezlănţuit în în­cercarea de a reduce din scor. Dar elanul arădenilor se loveşte de o apărare fermă în care Rătscher şi David au excelat. Dacă mai adăugăm la cele de mai sus şi remarca privitoare la jocul bun prestat de mijlocaşii Laurceac — Flrchiş, avem o ima­gine aproape completă asupra par­tidei de duminică. .Notă discordan­tă în ansamblul formaţiei a făcut înaintarea, care în repriza secundă n-a mai arătat nimic. Excelent arbitrajul prestat de Ioan Rus, ajutat de I. Soos şi P. Vameş (toţi din Tg. Mureş), c. viorel pregăteşte pentru a înscrie cu capul cel de-al doilea gol Foto H. BUCHFELNER Rezultatele etapei C.S.M. Reşiţa — Gaz metan 2—0 Olimpia Oradea — Electroputere Craiova 5—0 C.S.M. Sibiu — C.F.R. Araci 2—0 Minerul Anina — Ripensla Timişoara 3—2 Vagonul Arad — Metalul Tr. Severin 4—0 C.F.R. Timişoara — Metalurgistul Cugir 2—0 Minerul Baia Mare — Chimia Rm. Vîlcea 4—0 Metalul Hunedoara — Olimpia Satu Mare 2—0 CLASAMENTUL TURULUI 1. C.S.M. SIBIU 2. C.F.R. Timișoara 3. Vagonul Arad 4. Ripensia 5. Minerul B. Mare , 6. C.S.M. Reşiţa 7. Olimpia Oradea 8. Olimpia S. Mare 9. Minerul Anina 10. Metalurgistul 11. Electroputere 12. C.F.R. Arad 13. Metalul Hunedoara 14. Gaz metan 15. Chimia 16. Metalul Tr. Severin 15 8 3 4 18—14 19 15 7 4 4 19—11 18 15 8 2 5 17—12 18 15 8 1 6 34—21 17 15 7 3 5 14— 7 17 15 6 4 5 19—13 16 15 7 2 6 25—21 16 35 8 0 7 22—21 16 15 7 1 7 27—23 15 15 7 1 7 16—17 15 15 6 3 6 13—19 15 15 6 2 7 22—20 14 15 4 4 7 13—13 12 15 6 0 9 13—23 12 15 5 0 10 14—27 10 15 5 0 10 11—30 10 După meci Cu antrenorul prof. M. Negru Rep. — Se pare că acum, la în­cheierea turului campionatului, ră­­mine timp pentru respiraţie... M. N. — E adevărat, ne vom re­laxa puţin în vacanţă, deşi, la drept vorbind, problemele grele de-abia acum încep. Rep. — La ce vă referiţi? M. N.­­— Sunt mulţumit numai pe jumătate de echipă. Rep. — Bine, dar echipa se a­­flă pe locul întîi... M. N. — Este vorba despre jo­­­cul încă lipsit de aplomb şi vita­litate în acțiunile de atac. Mă re­fer la întreaga echipă, care ar tre­bui să participe in corpore la atac. Rep. — Griji pentru sezonul re­ce? M. N. — Sintem­ deja în peri­oada de studiu. Se vor efectua în­că cîteva antrenamente în urmă­toarele două săptămîni. Apoi echi­pa va intra în vacanţă, pînă la 7 ianuarie probabil, cînd vom începe pregătirea de iarnă. Rep. — Consideraţi că perioada de vacanţă poate aduce îmbună­tăţiri standardului actual al for­maţiei? M. N. — Cred că „pauza" este necesară. Toate partidele noastre au fost deosebit de grele, indife­rent de adversarul cu care am ju­cat. Noi am căutat (şi aţi reuşit, n. n.) să ne facem o bună situaţie în clasament. Acest lucru l-am re­alizat exclusiv prin fotbal, nu prin alte mijloace... De aceea avem un motiv în plus să ne simţim oare­cum obosiţi şi să dorim vacanţa. Rep. — Un cuvînt pentru... tri­bune? M. N. — Fotbalul pe care încer­căm să-l demonstrăm îl facem întîi pentru public, pentru spectacol. Eu mulţumesc tuturor celor care ne­­au susţinut şi le promitem că... Ce voiam să spun? Da, publicul si­­bian mai are cite ceva de învăţat de la galeria explozivă a oltenilor... Are cuvîntul Rătscher, căpitanul echipei. O atmosferă de bună dispoziţie generală domnea în vestiarul fot­baliştilor sibieni după ultima evo­luţie din acest tur al campionatu­lui. Ne-am apropiat de Rătscher, care tocmai se îmbrăca, rugîn­du-l să adreseze, prin intermediul zia­rului nostru, cîteva cuvinte arden­ţilor susţinători ai echipei. „Eu mulţumesc, în numele bă­ieţilor, tuturor acelora care ne-au aplaudat eforturile şi ne-au oferit cu atîta generozitate încurajările lor. Desigur, echipa nu e perfectă. In special înaintarea mai are mul­te de făcut... Sperăm că vom per­fecţiona ansamblul formaţiei prin revitalizarea atacului cu cîteva e­­lemente mai incisive. In acelaşi timp e bine să se ştie că dacă pu­blicul se află întotdeauna alături de noi, succesul nu ne poate scă­pa. La revedere în 1970“. Interviuri consemnate de VIOREL CUCU .­­ .. în imediata a zonei Se poate spune că ultima parti­dă a turului contînd pentru seria a II-a a diviziei secunde, dintre C.S.M. Reşiţa şi Gaz metan Medi­aş, s-a disputat pe teren neutru. Jocul, în loc să se dispute la Re­şiţa — cum era normal — a avut loc la Lugoj, echipa reşiţeană ne­­avînd dreptul, o etapă, să organi­zeze partide oficiale pe propriul stadion. în aceste condiţii, la care se adăuga şi revenirea de formă a echipei medieşene în ultimele e­ vecinătate fatale­ voluţii (mai precis de cînd condu­cerea tehnică a fost preluată de Mihai Luca) ne aşteptam — aşa cum era consemnat şi în avancro­nica noastră — ca Gaz metan să realizeze un draw. Medieşenii, deşi au plecat la Lugoj cu acest gînd, au părăsit terenul înfrînţi la o di­ferenţă de două goluri, care de­­mostrează diferenţa de valoare dintre protagoniste. „Gazdele“, cu un joc mai bine organizat, au­ fost superioare, în ansamblu, având mai mult timp iniţiativa. Superioritatea lor a fost concretizată prin cele două puncte înscrise (în fiecare repriză câte u­­nul). Medieşenii au făcut faţă cu greu atacurilor dezlănţuite ale re­­şiţenilor, iar contraatacurile — de­şi uneori periculoase — n-au avut consistenţa care să ducă la concre­tizare şi să schimbe tabela de mar­caj. Nu este mai puţin adevărat că acţiunile ofensive ale medieşe­­nilor au întîlnit o apărare fermă, care a spulberat orice speranţă a fragililor atacanţi din oraşul de pe Tîrnavă încă în fazele de pregă­tire, aşa că puţine au ajuns să pună în real pericol poarta reşi­ţeană. Prin faptul că medieşenii înche­ie prima parte a campionatului cu o înfrîngere — avînd un bagaj de 12 puncte —, pierd un loc în cla­sament. Acum, la încheierea sezo­nului de toamnă, Gaz metan ocu­pă în clasament locul 14, vecin cu zona periculoasă. Pînă la reluarea campionatului (15 martie 1970) se speră că secţia de fotbal, conducerea tehnică şi jucătorii vor pune accentul pe completarea lotului cu cîteva ele­mente tinere, dornice de afirmare, pe instaurarea unui climat serios de muncă, climat care să ducă, în finalul actualei ediţii, echipa me­­dieşană pe o treaptă superioară a ierarhiei seriei a II-a, aşa cum o doresc înflăcăraţii ei suporteri. GH. SASU onul II nr. 557 „Secretul“ produc­țiilor mari de fructe 3 (Urmare din pag. 1) cadrul fermelor noastre stropirilor de iarnă. Prima stropire se exe­cută în lunile noiembrie-decembrie, folosindu-se Dibutox în concentra­ție de 0,75—1 la sută, urmărind prin aceasta combaterea în special a păduchelui de San José. Imediat după aceasta se trece la legatul pomilor cu trestie sau hîrtie, pen­tru a-i proteja peste iarnă de ro­zătoare. In lunile februarie-martie se e­­xecută al doilea stropit, fie cu Di­butox, fie cu Hortitox în concen­trație de 3—5 la sută. Tot în a­­ceastă perioadă echipe de munci­tori specializaţi şi instruiţi execu­tă tăierile în uscat, de rănire şi fructificare, acestea jucînd un rol hotărîtor în asigurarea producţiei, în cazul că nu s-au aplicat în toamnă, în totalitate, îngrăşămin­­tele chimice şi organice, continu­ăm administrarea lor în primăva­ră. Pe lingă lucrările curente de întreţinere a solului, se execută erbicidarea pe rînduri de pomi şi în jurul coroanei pentru combate­rea buruienilor, folosind Hungazin în concentraţie de 8—10 kg la hectar, material dizolvat în 400— 600 litri apă. Conform buletinelor staţiilor de prognoză şi avertizare, se execută în tot cursul verii, pînă în luna august, cel puţin încă 12 stropiri la măr şi păr şi 8 stropiri la prun, cireş, piersic etc. Aplicînd aceste măsuri agroteh­nice, am reuşit ca şi în acest an, cu toate condiţiile climatice nefa­vorabile, să obţinem o producţie bună de fructe. Astfel, faţă de 1 155 tone, cît a fost prevăzut în planul de producţie, s-au realizat 1 442 tone, ceea ce corespunde u­­nei producţii medii de 51 kg fruc­te per om, faţă de 37 kg planifi­cate. Cele mai bune rezultate în această direcţie au fost obţinute la ferma Motiş, condusă de tehnicie­nii Gligor Mărgineanu şi Gavril Şchiopu. Este demn de remarcat faptul că în această fermă s-a re­coltat de la fiecare din cei 9 810 pomi cite 73 kg fructe, faţă de 46 kg planificate. Ca urmare a u­­nei judicioase gospodăriri a fondu­rilor alocate, precum şi a depăşirii producţiilor, la ferma respectivă s-a reuşit o reducere a preţului de cost planificat cu 500 lei per tona de fructe. în această toamnă am reluat ci­clul lucrărilor în vederea creării u­­nei baze solide viitoarei producţii de fructe. Pînă în prezent s-au fertilizat cu îngrăşăminte naturale şi chimice peste 200 hectare livezi, iar arăturile de toamnă au fost e­­xecutate pe întreaga suprafaţă. Este în curs de terminare stropitul întîi, completarea golurilor şi lega­tul contra rozătoarelor. Lucrătorii noştri, în frunte cu şefii de ferme, sînt hotărîţi să aplice cele mai bu­ne măsuri pentru ca şi în 1970 să realizăm o producţie cît mai bună de fructe. US 8 HAJ mm FABRICĂ C şi MNCĂLŢĂM ----------^Adduce.: ■Îmcaltam’inte mm piele PENTRU COpii Şi FEMEI cSsmulate pentru femei­­încălţăminte, cu fete textile în MODELE şi CULORI VARIATE PENTRU TOATE­­TOANELE Regionala de căi ferate Braşov ANUNŢĂ: La data de 5 decembrie 1969 se va ţine la Grupul şco­lar C.F.R. Braşov concursul de admitere la Şcoala Gr. I M. acari, frînari, manevranţi şi la Şcoala Gr. II M. C. conductori bilete, magazineri. Durata şcolii Gr. I. M. este de 3 luni. Durata şcolii Gr. II M. C. este de 6 luni. Condiţii de admitere: Pentru Şc. Gr. I M.: — studii: 4—8 clase elementare, — vîrsta: 20—40 ani, — stagiul militar satisfăcut. Pentru Şc. Gr. II M. C.: — studii: Şcoala generală de 7 sau 8 ani, — vîrsta: 20—40 ani, — stagiul militar satisfăcut. Pe timpul şcolii elevii primesc o bursă de 700 lei, cei din afara cadrelor C.F.R. sau cîştigul mediu pe ulti­mele 3 luni cei din cadrele C.F.R., rechizite şi manuale, cazare gratuită în limita locurilor, masa la cantină contra cost, transportul gratuit pe C.F.R. la examenul de admitere şi o dată pe lună la domiciliu. Informaţii suplimentare se primesc de la se­cretariatul Grupului şcolar C.F.R. Braşov, str. Karl Marx nr. 32, telefon C.F.R. 560, şi la staţiile de cale ferată« atr.amnMiw'wiBwnaian——aggra——————m Muzeul Brukenthal ANGAJEAZĂ DE URGENȚĂ, TEMPORAR SAU DEFINITIV, cadre cu pregătire superioară în specialitatea: istorie, istoria artei, filologie. Informaţii la telefon 1 15­45. I. R. V. A. Braşov, depozitul 6 Sibiu ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ: p­remizier pentru achiziţii de sticle şi borcane, la unităţile noastre fixe. Informaţii la telefon nr.­ 2­24. 88.

Next