Tribuna Sibiului, ianuarie 1970 (Anul 3, nr. 583-606)

1970-01-13 / nr. 590 (nr. 591)

riilMI WIW MIIWI IUI— Recenta lege a investiţiilor a creat premisele unei judicioase fo­losiri a fondurilor de investiţii, ur­mărind în special creşterea eficien­ţei economice a fiecărei lucrări, scurtarea termenelor de execuţie, simplificarea operaţiunilor de avi­zare, de finanţare etc. Datorită noii forme de organi­zare a industriei, în centrale şi combinate s-a lărgit competenţa a­­cestora în relaţiile cu unităţile de construcţii, beneficiarii fiind direct interesaţi in întocmirea unor gra­fice coordonatoare pentru fiecare obiectiv în parte, în scurtarea ter­menelor de execuţie a construc­ţiilor, corelarea acestora cu ter­menele de sosire şi montare a uti­lajelor. Avîndu-se în vedere volumul mereu sporit al investiţiilor, care in general depăşeşte posibilităţile unităţilor de construcţii, conduce­rea superioară de partid a dat in­dicaţia de a se extinde executarea lucrărilor în regie proprie. Aceas­ta, în special la unităţile benefi­ciare de investiţii care au organi­zate servicii de investiţii sau îşi pot asigura un nucleu de forţă de muncă şi utilaje necesare execu­tării anumitor lucrări. S-a mers pe ideea realizării unor lucrări mai mărunte, din­ acţiuni, în special pe montajul de utilaje. Anul acesta, în judeţul nostru volumul investiţiilor sporeşte cu circa 500 milioane lei faţă de anul trecut. Cunoscându-se, din expe­rienţa anilor trecuţi, faptul că u­­nităţile specializate, de construc­ţii nu au putut face faţă întotdea­una cerinţelor locale, s-a urmărit mobilizarea tuturor posibilităţilor de execuţie în regie proprie a unor lucrări mai mărunte, dar de mare importanţă pentru sporirea volu­mului producţiei, a utilizării in­tegrale a suprafeţelor de producţie existente, sau lărgirea acestora. „In urma unor acţiuni întreprin­se de sucursala Sibiu a Băncii de Investiţii — ne informează directo­rul adjunct, Anatole Balaban — la nivelul combinatelor şi între­prinderilor s-au depistat posibili­tăţile de realizare a unor inves­tiţii în regie proprie de aproxima­tiv 50 milioane lei. Unele între­prinderi, care au solicitat majora­rea planului de investiţii s-au o­­bligat ca în cazul aprobării acestor majorări să le exidente -tot - -în-, re­­gie. Uzina mecanică Mîrşa, de exemplu, are posibilitatea să rea­lizeze în regie proprie lucrări ce se ridică la circa 4 milioane lei“. (Continuare în pag a 111-a) ION CREŢU I Lucrările de investiţii in regie proprie — CONCORDANȚĂ CU CRITERIUL EFI­­CHIEI ECONOMICE Carenţe în organizarea şi desfăşurarea învăţă­­mtntului agrozootehnic Unul din mijloacele de răspîn­­dire a cunoştinţelor de specialit­­tate în masa largă a oamenilor muncii din agricultură îl consti­tuie învăţămîntul agrozootehnic, organizat în întreprinderile agri­cole de stat, în întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii şi în­ cooperativele agricole de pro­ducţie, pe profile, potrivit speci­ficului activităţii din fiecare uni­tate. Deschiderea cursurilor a fost prevăzută pentru perioada 1—10 decembrie a.c. Din datele Direcţiei agricole judeţene reiese că aceste cursuri au început bucurîndu-se de o activă participare a cursanţi­lor dornici de a afla tot ceea ce este nou şi înaintat în domeniul lucrării pămintului şi al creşterii animalelor. In cooperativele agri­cole de producţie din Miercurea Sibiului, Hosman, Marpod, Noiştat, Stejerişul, Armeni, Brateiu şi din alte localităţi, au fost deja par­curse între 4—6 lecţii cu o tema­tică corespunzătoare condiţiilor specifice de producţie, expunerile şi discuţiile organizate fiind la ni­velul actualelor cerinţe. Nu vom insista însă asupra a­­cestor aspecte, cu toate că ele ar merita să fie mai mult reliefate. Tema pe care ne-am propus-o vi­zează unele deficienţe în organiza­rea şi desfăşurarea învăţămîntului agrozootehnic, carenţe pentru în­lăturarea cărora trebuie canalizat tot efortul factorilor de răspun­dere. O primă constatare se referă la faptul că, deşi a trecut o perioadă destul de lungă de la data sta­bilită pentru deschiderea cursuri­lor, în 10 ianuarie, conform si­tuaţiei operative, mai existau uni­tăţi în care nu s-a ţinut nici o ex­punere. Astfel, la cultura plante­­lor de cîmp şi creşterea animalelor ţi şi-au deschis cursurile cercu­­iriîe din cooperativele agricole de producţie Presaca şi Gusu con­­tinse de inginerul agronom A­­îexandru Rusu şi medicul veteri­nar Gheorghe Dunăreanu. Este e­­l­­ident că în aceste unităţi atît consiliile­ de conducere, cit şi rsc­torii poartă întreaga răspundere pentru amînarea nejustificată a deschiderii învăţămîntului agro­zootehnic de masă. (Continuare in pag a IlI-a) P. BADEA PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R.­­1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul III nr. 590 Marţi, 13 ianuarie 1970 4 pagini 30 bani Mergind pe linia îmbunătăţirii continue a calităţii produ­selor şi a introducerii de noi sortimente cu parametri tot mai eficienţi, colectivul fabricii „Dumbrava“ din cadrul Combinatului textil Cisnădie va pune în fabricaţie în aceste zile un nou articol­ din volvatir cu contracţie redusă. Acest produs va fi livrat fabricilor de confecţii din judeţ şi din ţară. în trimestrul I al anului în curs, fabrica „13 Decembrie“ din Sibiu participă cu produse de marochinărie şi încălţă­minte la tîrgurile internaţionale de la Paris, Tripoli, Utrecht — Olanda, Göteborg — Suedia, Frankfurt pe Main şi Bruxelles. Fabrica sibiană va prezenta în cadrul acestor tîrguri peste 50 articole de marochinărie şi modele noi de încălţăminte. Cooperativa de consum „Tîrnava“ din Mediaş, a înfiinţat un atelier de sticlărie şi obiecte decorative. Atelierul dotat cu tehnică, instalaţii şi spaţii de producţie adecvate, se află în prezent în probe tehnologice, urmînd să înceapă producţia de bibelouri folclorice şi etnografice din sticlă, coşuleţe din sticlă şi alte obiecte de ornament interior. în centrul industrial Tălmaciu a luat fiinţă un atelier de croitorie pentru femei, încadrat cu personal calificat, ma­şini de cusut şi mobilier. Atelierul execută rochiţe, taioare, paltoane, pardesie, fuste la comandă, din materialul clientului, precum şi din cupoane şi sol­duri de stofe achiziţionate de la fabricile textile din judeţ. Cooperativa de consum din Alăm­or a înfiinţat o brutărie cu o capacitate de 1,5 tone pîine zilnic. Dotată cu malaxoa­­re moderne, cuptoare cu încălzire pe bază de combustibil lichid, brutăria produce pîine intermediară şi asigură diferite prestaţii de albituri și specialități pentru populație. La sfirşitul săptăminii trecu­te, la Şcoala generală nr. 9 din Sibiu şi-a desfăşurat şedinţa de lucru cenaclul literar al şcolii Alături de membrii cenaclului, au participat ca invitaţi cadre didactice de la şcolile generale din Tulcea şi scriitorii Maria Boca şi Ladmiss Andreescu. Despre activitatea acestui ce­naclu literar ne-a vorbit îndru­­mătoarea lui, profesoara Stelu­ţa Posteucă: „Avind o activitate destul de bogată, cenaclul a sărbătorit in toamna anului 1969 10 ani de existenţă. Urmărim ca prin for­mele de muncă folosite: schim­buri­ de experienţă cu alte ce­nacluri literare (Gura Riului, Șc. generală nr. 8), transmisii la staţia de radioficare a şcolii. O reuşită manifestare literară corespondenţe cu publicaţiile pentru copii şi tineret, să ofe­rim micilor începători intr-are scrisului un cîmp larg de mani­festare a posibilităţilor literare. în numerele revistei literare a cenaclului „Primii paşi“ se-n­­scriu nume ca Loredana Pilof (preşedinta cenaclului), Adriana Boştea, Anca ■Droc, Teodora Ciuchină cu izbutire încercări literare, poezie şi proză. De au­rind, micuţa elevă în clasa a II-a, Teodora Ciuchină, a avut o mare bucurie şi satisfacţie: ultimul număr al revistei pen­tru copii „Luminiţa“ i-a publi­cat poezia „Ecoul". Sunt con­vinsă — ne-a stins in încheiere profesoara Steluţa Posteucă — că cenaclul nostru literar este o pepinieră pentru dezvoltarea şi cultivarea tinerelor talente literare“. Cenaclul literar, această for­mă de manifestare a unor do­­rinţi şi înclinaţii ce se cer scoa­se la iveală, trebuie să intre şi în atenţia celorlalte şcoli, ase­menea activităţi puţind oferi un cadru propice creşterii tinere­lor talente. Impunătoarea faţadă a noului grup social al Uzinei de piese auto din Sibiu, dar anul trecut în folosinţă Realizarea planului la achiziţii A participa, într-o mă­sură tot mai mare, la for­marea fondului central agroalimentar este o înal­tă datorie cetăţenească, un act de patriotism iz­­vorît din conştiinţa că progresul şi bunăstarea poporului depind de apor­tul fiecărui om al muncii. Şi harnica noastră ţără­nime a înţeles acest lu­cru. In anul care a tre­cut, numai în judeţul Si­biu au fost asigurate im­portante achiziţii pentm reîntregirea aprovizionării populaţiei cu produse a­­groalimentare. „Planul valoric •—• ne spunea to­varăşul Oprea Ihora, vi­cepreşedinte la Uniunea judeţeană a cooperative­lor de consum , a fost nu numai realizat, ci şi depăşit. In loc de 7 401 000 lei cit ne-am planificat, am realizat 10 919 000 lei. Deci pla­nul a fost realizat în pro­porţie de 147 la sută. Dar să exemplificăm pe sor­timente de produse. La miere de albine ne-am planificat să achiziţionăm 40 tone. Ei bine, am rea­lizat 69 tone. La melci, în joc de 10 tone­ ci­ ne-am propus iniţial, am achiziţionat o cantitate de 53 tone. Rezultate bune am obţinut şi la achiziţio­nări de păsări, iepuri de casă, plante medicinale din zona spontană şi la alte sortimente“. Cele spuse de tovarăşul Ihora sunt juste. Da, in­tr-adevăr, s-au obţinut în 1969 rezultate mulţumi­toare. Dar nu-i mai pu­ţin adevărat că au fost în­ete. Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum ne-a asigurat însă că pla­nul va fi realizat şi depă­şit. In acest sens au fost luate şi se vor lua încă mai multe măsuri. Astfel, se preconizează ca în a­­cest an să se acorde un sprijin mai substanţial producătorilor în vederea creşterii producţiei şi, mai ales, îmbunătăţirii calită­ţ.J.C.C pentru obţinerea bazelor melifere corespun­zătoare şi a mijloacelor de transport pentru depla­sarea familiilor de albine la stupăritul pastoral. Vor fi luate măsuri şi pentru realizarea planului la a­­chiziţionare de plante me­dicinale. In acest scop vor fi antrenaţi un mare număr de culegători, se vor organiza acţiuni ca dacă ne gîndim că în plan, la produsul ouă, pe luna ianuarie e prevăzut a se achiziţiona 500 000 bucăţi şi că , în prima de­cadă s-au achiziţionat a­­bia 43 000, ne dăm sea­ma că e extrem de puţin. Situaţia este asemănătoa­re şi la celelalte produse. Ca să nu mai vorbim de faptul că la produsul „came“ nu s-a realizat nimic. Este necesar ca Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum I.V.A.C.O.O.P.­­ul să se ocupe mai intens de realizarea achiziţiilor. Conducerile cooperativelor de asemenea. Sâ se folo­sească, în toate localită­ţile, materialele de recla­mă, de popularizare a avantajelor producătorilor. Şi, fără îndoială, o muncă politică de infor­mare, de popularizare a acestor avantaje nu va în­­tîrzia să-şi arate roadele. Dacă preşedintele, conta­bilul cooperativei, gestio­narii chiar, achizitorii vor ajuta şi prin exemplul lor personal, rezultatele ob­ținute în fiecare decadă cu siguranță că vor fi al­tele. AL. SOMEȘANU 1333333333333333333333333333333333333333333333333383­ 33 O ÎNALTĂ DATORIE CIVICĂ registrate şi rămîneri în urmă la o serie de produ­se. Restanţe mari au fost la produsele ouă şi mac. Or, dacă se ducea o mun­că politică mai intensă, dacă efortul lucrătorilor U.J.C.C. s-ar fi înzecit, cu siguranţă că şi la aces­te produse rezultatele ar fi fost altele. Pentru anul 1970 sar­cinile de plan au crescut. Vor fi achiziţionate :ouă, păsări, carne de vită şi de porc, lapte de vacă, mie­re de albine, iepuri de ca­să, poc plante medici­nale din flora spontană ţii produselor achiziţiona­te. Se vor pune la dispo­ziţia contractanţilor pui de o zi, care vor fi pri­miţi de la staţiile de in­cubaţie, iepuri de casă, de mare productivitate precum şi furajele con­centrate necesare acesto­ra. In localităţile cu un număr mare de crescători de iepuri cum sunt: Cris­tian, Tălmaciu, Slimnic, Axente Sever, Dumbră­veni, Agnita, Cisnădie, se vor organiza asociaţii ale Crescătorilor de iepuri. De asemenea, agricultorii vor fi sprijiniţi de către sprijinul U.T.C.-ului şi pionierilor. Deoarece prima decadă a lunii ianuarie a trecut, ne-am adresat tovarăşului Aurel Tudor, director la I.V.A.C.O.O.P. Sibiu­, pen­tru a ne relata primele rezultate obţinute în 1970. Am aflat astfel că au fost deja achiziţionate 43 000 ouă, 1,3 tone pă­sări, 0,1 tone iepuri de casă, 0,4 tone pene, 21,7 tone fin, 7,6 tone deşeuri metal şi 1,2 tone deşeuri hîrtie. Este adevărat că sun­tem­ la început de an. Dar 3333333333333333333333333333333333333333333333333333335 Vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri Ion Gheorghe Maurer in Iugoslavia Belgrad 12.­­ Trimişii speciali Ager­pres, N. Ionescu şi N. Plo­­peanu, transmit: Preşedintele Con­siliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a sosit luni dimineaţa la Belgrad, la invitaţia preşedintelui Vecei Executive Federale, Mitra Ribici­i. Premierul român este însoţit în vizita pe care o întreprinde în R.S.F. Iugoslavia de Emil Drăgă­­nescu, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno­­iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Nicolae Ecobescu, ad­junct al ministrului afacerilor ex­terne, Grigore Bîrgăoanu, vicepre­şedinte al Comisiei guvernamenta­le de colaborare şi cooperare eco­nomică şi tehnică, Ion Morega, ad­junct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Ion Mi­­ncu, adjunct al ministrului mine­lor, de consilieri şi experţi. Pe peronul gării Dunav din Bel­grad­­— împodobit cu drapelele de stat ale celor două ţări — oas­peţii români au fost salutaţi de Mitia Ribicici, preşedintele Vecei Executive Federale.­­Stepan Maru­­şici, preşedintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Duşan Gligorievici, membru al Vecei Executive Fede­rale, preşedintele părţii iugoslave in Comisia mixtă româno-iugosla­­vă de colaborare economică, Anton Vratuşa, locţiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Branko Pesici, preşedintele Skups­­tinei oraşului Belgrad, Aleksandar Rakocevici, vicepreşedinte al Ve­cei Executive a R.S. Serbia, Dolje Vogelnik, preşedintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Acti­vităţii Ştiinţifice, Hasan Şiliak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice. Ambasadorul României la Bel­grad, Vasile Şandru, şi ambasado­rul Iugoslaviei la Bucureşti, Iso Njegovan, au însoţit pe preşedinte­le Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, de la intrarea pe teritoriul Iugoslaviei a trenu­lui cu care au călătorit înalţii oas­peţi români. Pe peron erau, de asemenea, prezenţi membri ai ambasadei ro­mâne şi ai agenţiei economice, zi­arişti iugoslavi şi străini. (Continuare în pag. a IV-a) De la Ministerul învăţămîntului Ministerul învăţămîntului a a­­dus noi reglementări în modul de desfăşurare a examenelor studen­ţeşti. Conform regulamentului de activitate profesională studenţii vor putea susţine — între 1 şi 24 februarie — probele parţiale care nu se vor mai cere la examenul final. Notele de promovare acor­date la aceste probe vor fi trecute în carnetul de student cu menţiu­ne „parţial“ şi în catalogul provi­zoriu. Acei care vor dori să-şi îm­bunătăţească notele obţinute la susţinerea probelor parţiale, se vor putea prezenta şi în vara , numai cu aprobarea decanului — pentru verificare la întreaga ma­terie. Opţiunile pentru probele parţi­ale se vor depune pînă la 15 ia­nuarie 1970. Conform aceloraşi reglementări, examenele prevăzute pentru sesi­unea de iarnă la cursurile de zi şi serale, cu excepţia ultimului an de studiu, vor fi programate nu­mai între 1 şi 17 februarie. (Agerpres) „ŞOIMII“ Printre sensurile pe care le putem citi în dreptul acestui cuvînt in Dicţionarul limbii ro­mâne moderne îl aflăm şi pe următorul: „Om curajos, viteaz, mîndru, semeţ“. Iată dar o no­ţiune plină de conţinut în sen­sul etic al cuvântului. Şi nu ştiu prin ce legătură, gîndul ne alunecă la componenţii lotului care rotunjesc echipa de fotbal a Clubului sportiv muncitoresc Sibiu aflată azi în fruntea seri­ei a II-a a diviziei naţionale secunde. Aceşti modeşti dar cu­rajoşi, mîndri, semeţi, viteji — da, da, viteji! — flăcăi au iz­butit, bine în­drumaţi, temei­nic antrenaţi, să aducă în Sibiu, pentru popasul de iarnă al campionatului, flamura pe care o pot fîlfîi în văzduh numai cei mai buni, cei mai buni din grupa lor! Şi tot gîndul ne-a împins pe cei mai vîrstnici din­tre noi înapoi, în timp — ire­mediabil sentimentali — la niş­te nume pe care tinereţea noas­tră de suporteri fără condiţii ai fotbalului nu le poate uita: Ghiuriţan, Răşinaru, Ilie Oană, Drăgan, Vîjdea şi foarte tînărul pe atunci Apolzan. Aceştia, şi alţi cîţiva ca ei, formau echipa de fotbal Şoimii care, la acea vreme, spunea ceva în fotbalul românesc, spunea mult în fot­balul sibian unde activau, la o treaptă mai jos, cluburile S.G.S., E.N.S. şi vechiul Club sportiv muncitoresc, acesta din urmă, cu mijloacele şi în con­diţiile de atunci, adunînd sub steagul lui cele mai ridicate e­­lemente muncitoreşti. Spuneau mult vechii Şoimi. Spun mult şi azi „şoimii“ C.S.M.S.-ului, demni urmaşi ai celor de a­­tunci. Şi, firesc, ca o continu­are a ceea ce a fost bun atunci, ne gîndim că acest polisportiv club de azi care este C.S.M.S. ar fi potrivit să se numească simplu şi cuprinzător „Şoimii“, Clubul sportiv „Şoimii“ Şi­­... Ar fi o fericită subliniere a tradiţiei sportive, o continui­tate in socialism a ceea ce a fost atunci bun. Deci, în loc de C.S.M.S., „Şoimii“! Mai sim­plu şi mai avîntat. Un aspect fundamental — am îndrăzni să spunem — al pro­păşirii sportului sibian, al fot­balului cu precădere, socotim că ar fi o întărire a spiritului de echipă, măsură venită din afara cercului spre centrul său, cen­tru în care se situează azi echi­pa de fotbal despre care ne o­­cupăm aici. Sibiul este un vechi şi frumos burg, cu tradi­ţiile lui, cu pre­zentul lui soci­alist, cu viitorul lui luminos. Ne mîndrim — fă­ră să facem patriotism local — cu trecutul nostru cultural plin de strălucire, cu viaţa noastră intelectuală prezentă, („Cibini­­um“, universitate populară, ca­se de cultură, cluburi, biblio­teci). In ţară şi peste hotare ştim bine ce înseamnă muzeul Brukenthal. Ne cinsteşte de un secol „Astra“ cu activitatea şi cu biblioteca ei. Avem un tea­tru de elevată ţinută artistică, o filarmonică aşa cum nu sunt multe în ţară. Oraşul nostru cu împrejurimile lui formează un punct turistic de primă mări­me. Viaţa economică a cetăţii pulsează în ritmurile moderne impuse de ştiinţa şi tehnica veacului. Mari unităţi industri­ale ne onorează cu „marca fa­bricii“ lor sibiene, în ţară şi peste hotare. (Continuare în pag. a 6-a) HENRY SELBING artist emerit, directorul Filar­monicii de stat din Sibiu LADMISS ANDREESCU scriitor AVRAM BESOIU actor la Teatrul de stat din Sibiu­­­NICOLAE ROMAN revizor tehnic la I.T.S. open

Next