Tribuna Sibiului, ianuarie 1970 (Anul 3, nr. 583-606)
1970-01-14 / nr. 591
a -1 BIBUQ I cCP SIBU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA 1 ^Nn A Sibiului ORGAN AL COMITETULUI TUDETEAN SIBIU AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR TUDETEAN I Masă rotundă la uzina „Independenţa" Sibiu I Utilizarea raţională a capacităţilor de producţie UN IMPERATIV întreruperi neplanificate şi utilaje neprogramate Se cer măsuri concrete pentru creşterea indicelui extensiv de utilizare a maşinilor Anul 1970, mai mult decit ceilalţi ani din actualul cincinal, solicită o participare dinamică şi eficientă a tuturor minţilor şi braţelor din economia naţională. El va fi nu numai un an al eforturilor convergente pentru îndeplinirea planului, ci şi un prilej de examen al capacităţii şi maturităţii colectivelor din fabrici şi uzine, al cadrelor de conducere şi al celor operative din toate unităţile de producţie. Caracterul major al sarcinilor şi obligaţia de a le realiza exclude aprioric orice evaziune de la datorie,, orice optică eronată de abordare. In cadrul unei discuţii pe care am organizat-o la uzina „Independenţa“ din Sibiu — una dintre cele mai importante uzine din judeţ prin volumul producţiei,şi pro-, fiiul ei — ne-am propus să dezbatem problema utilizării capacităţilor de producţie, să scoatem un relief rezervele nepuse sau insuficient puse în valoare. Rep.: Propun să pornim de la componenţa capacităţilor de producţie ale uzinei, de la caracterul specific al producţiei sale pentru a putea discuta pe viu şi a concluziona pe baza realităţilor concrete. Ing. N. Rădoiu, şeful serviciului organizarea producţiei: Capacităţile de producţie ale uzinei noastre se compun dintr-un număr ele 786, maşini şi utilaje, instalate în patru secţii de bază şi trei auxiliare. In anul 1969 uzina a realizat un indice extensiv de utilizare a maşinilor în secţiile de bază de 58,3%. Acest procent redus de utilizare a maşinilor se datoreşte în parte caracterului de unicat al producţiei uzinei, a cărei pondere însemnată o constituie diferitele prototipuri de maşini. Rep.: La ce coeficient de schimb se lucrează în prezent in uzină şi in ce' măsură 'este asigurată asistenţa tehnică? Virgil Domnariu, economist: Coeficientul de schimb este de 1,67 pe uzină. Pe secţii: 1,41 la secţia metalurgică, 2 la mecanică, 2,64 la mecanică uşoară, 1,68 la cazangerie, 1,66 la sculărie, 1,1 la reparaţii mecanic şef şi 1,5 la debitare., Procentual 54% din oameni lucrează în schimbul I, 28% în schimbul II, 12%în schimbul III, restul reprezentînd concediile de odihnă, absenţe, îmbolnăviri etc. Asistenţa tehnică, deficitară în anul trecut, este în prezent asigurată şi în schimburile II şi III de către tehnicieni competenţi, dar insuficienţi ca număr. Persistă un dezechilibru în această privinţă între schimburi. Astfel, din 110 mai.(Continuare în pag. a IlI-a) I. CHEREGI Fază de lucru la maşina rapidă de tricotat cu urzeală a Fabricii de tricotaje Sibiu Azi, la Sibiu, UN GRUP DE CINEAŞTI DIN R.D. GERMANĂ. La cinematograful sibian „Arta" va avea loc astă seară, începînd cu ora 18:30, un spectacol de gală cu filmul Ceaţa brună, realizat de celebrul regizor Wolfram Staudte. La spectacol participă şi un grup de cineaşti din ţara prietenă, format din Gerbert Bobling, şeful secţiei relaţii externe de la Arhiva de filme a Republicii Democrate Germane şi G. von Wroblewsky, critic de film, împreună cu regizorul român Gheorghe Vitanidis. VACCINARE ANSKPOLIOMIELITICA.. .r.,itoratul sanitar judeţean de stat anunţă că între 14 şi 17 ianuarie a. c., pe întreg teritoriul judeţului Sibiu se va desfăşura acţiunea de vaccinare antipoliomielitică cu tipul I de monovaccin. Vor fi vaccinaţi copiii născuţi între 1 noiembrie 1968 şi 1 noiembrie 1969 precum şi restanţierii anteriori, pe care-i vor anunţa circumscripţiile sanitare. In colectivităţile de copii antepreşcolari (creşe) nu vor fi primiţi copiii care nu au efectuat vaccinarea. Populaţia este rugată să acorde cea mai mare atenţie acestei acţiuni in interesul sănătăţii copiilor, „CARNAVALUL ZĂPEZII“. In zilele de 24—25 ianuarie a. c., în pitoreasca staţiune, montană Păltiniş va avea loc „Carnavalul zăpezii", organizat de Comitetul judeţean U.T.C., prin sectorul de turism, pentru toţi tinerii din judeţul Sibiu. Din programul carnavalului spicuim: concursuri de muzică uşoară şi populară, jocuri tradiţionale de iarnă, dansuri şi jocuri distractive, programe artistice, drumeţii în împrejurimile Păltinişului. Doritorii se pot adresa pentru înscrieri la Agenţia de turism pentru tineret, din Sibiu, str. Lenin nr. 55. ggf PROTECŢIA PĂSĂRILOR. In sala sa din strada General Magheru, Casa de cultură a municipiului Sibiu organizează astă-seară o interesantă conferinţă a muzeografului Dan Stănescu de la Muzeul Brukenthal, pe tema Protecţia păsărilor (cu îndrumări practice). Conferinţa, care face parte dintr-un ciclu despre protecţia naturii programat la Casa de cultură pînă la 30 martie, începe la ora 18 şi este însoţită de, prezentări de diapozitive color. 1333333333333333333333333333333333333333333333333333333 Valenţe noi ale unui vechi meşteşug In răstimpul unui scurt popas prin Civitas Mediensis, paşii ne-au purtat spre o citadelă industrială reprezentativă a oraşului de pe Tîrnavă — Fabrica de piele şi încălțăminte. Veche de mai bine de o jumătate de secol, formată iniţial dintr-o sumedenie de mici ateliere de tăbăcărie şi de confecţii, fabrica de acum, acordîndu-şi pulsul la ritmul alert al dezvoltării industriale a oraşului, a devenit ea însăşi o puternică unitate producînd o gamă foarte variată de bunuri. Pe poarta ei ies zilnic 89 000 perechi încălţăminte, la care se mai adaugă şi numeroase articole tehnice din piele şi produse de marochinărie industrială, care au făcut ca marca fabricii să fie cunoscută şi apreciată şi în străinătate. Peste 520 000 perechi de mănuşi de protecţie au luat, în 1969 drumul Occidentului. Astăzi, noi capacităţi de producţie sunt intrate în funcţiune la tă■ăria minerală şi la curele şi articole tehnice, noi clădiri şi hale s-au înălţat în locul bătrînelor ateliere de altădată. Astăzi. .. Dar dincolo de toate aceste constatări şi cifre, de numeroasele comparaţii care sunt net în favoarea prezentului, vizitînd fabrica ne-am propus să zăbovim îndelung doar în unele locuri şi secţii care deşi nu au pretenţia de a constitui „coloana vertebrală“ a întreprinderii, reprezintă totuşi ceva, poate doar prin simplul fapt că sunt singurele de acest fel din ţară. Şi iată-ne stînd de vorbă ,cu maistrul Carol Popa, şeful secţiei curele de transmisie şi articole tehnice. Secţia aceasta, împreună cu o subsecţie de marochinărie industrială au caracter de unicate pe ţară. Produsele care se lucrează aici ar putea părea unui neiniţiat simple jucării de oameni mari, în realitate insă ele sunt indispensabile industriei textile, sportului cu pedale, acţionărilor mecanice etc. ... In atelierul de curele de transmisie din piele se lucrează intens. Se nasc aici curele de toate dimensiunile şi de toate formele (simple, late, duble, rotunde, pe muchie) pentru mai mult de 200 de beneficiari din ţară. Oricît ar părea de simplă la prima vedere confecţionarea unei curele, ne-am convins că lucrurile nu stau chiar aşa şi ca în oricare alt loc de muncă este nevoie şi aici de multă atenţie şi pricepere. E deajuns să priveşti ţesătura complicată a uriaşelor curele de muchiij pentru a fi lămurit pe deplin. Aceste „curele Hercule" (cum le numesc muncitorii) îşi merită numele prin dimensiuni şi prin marea putere de transmisie punând în mişcare mori şi trenuri de laminaj. Am coborît apoi la sectorul de articole tehnice din piele pentru industria textilă. Aici este „laboratorul“ care hrăneşte toate întreprinderile textile din ţară cu piese de schimb ce vor fi „transplantate" războaielor de ţesut în locul celor care au obosit. Se produc în momentul de faţă circa 72 sortimente de manşoane filetate, pichete din piele transparentă, amortizoare de lovitură, cureluşe divizoare, garnituri din piele şi multe altele. Şi un fapt cu semnificaţii deosebite... Veche, ruginită, ascunzîndu-se parcă ruşinată de propria-i neputinţă într-un colţ al atelierului, am zărit o presă manuală cu două braţe. Pînă acum cițiva ani ea era utilajul de bază la presarea pichetelor din piele care la rîndul lor erau produsele de bază ale atelierului. Doi oameni năduşeau zilnic învîrtind la nesfîrşit de braţele metalice ale presei. Acum Ion Kadar, care a lucrat 18 ani la presatorul manual, apasă doar pe butoanele unei prese hidraulice cu matriţă care, ascultătoare, şi-a strîns fălcile enorme cu o presiune de 300 atmosfere, lăsînd să cadă apoi de două ori mai repede decit ar fi putut să o facă biata presă manuală, un pichet gata de drum. Acesta este doar un crîmpei dintr-o acţiune vastă, de largă respiraţie, căruia i se spune introducerea tehnicii moderne, capabilă să înlocuiască munca fizică a omului. Şi cînd muşchii de oţel ai maşinilor sunt stăpîniţi de oameni care în meseria lor au atins virtuozitatea, ca Ernst Weiss (lucrează de 21 ani la confecţionat manşoane filetate), Ştefan Joja, Gheorghe Anglei şi alţii, capeţi certitudinea că din secţia respectivă nu pot ieşi decit produse de cea mai bună calitate, mesageri ai unui colectiv harnic, dintr-o fabrică întinerită, lansată în marea întrecere cu timpul. EMIL DAVID FILE DE REPORTAJ 3333333333333333333333333333333333333333333333333333334 ANUL III nr. 591 Miercuri 14 ianuarie 1970 4 PAGINI 30 BANI Un nou cuptor pentru uscarea vopselei aplicate autocamioanelor produse de uzina Automecanica Medias Foto: FRED MSS Noua organizare teritorială a instituţiilor sanitare Mai aproape de cerinele populaţiei De vorbea cu dr. IOAN NICODIM, directorul Direcţiei sanitare a judeţului Sibiu Pentru a aduce la cunoştinţă publicului cititor cîteva chestiuni legate de noua organizare teritorială a instituţiilor sanitare, ne-am adresat dr. Ioan Nicodim, directorul Direcţiei sanitare judeţene. — Ce probleme credeţi că ridică noua organizare teritorială a instituţiilor sanitare? — Noua organizare se bazează pe principiul spitalului unificat, adică se unifică staţionarul cu policlinica şi terenul, atît în ceea ce priveşte circumscripţiile urbane cit şi cele rurale. Spitalul unificat presupune cel puţin 4 secţii şi, bineînţeles, cele mai importante: medicină internă, chirurgie, pediatrie, obstetrică-ginecologie. Mergînd pe acest principiu trasat ca sarcină de Directivele Comitetului Central privind îmbunătăţirea asistenţei medicale, la nivelul judeţului Sibiu s-au organizat patru asemenea spitale unificate. La spitalul de adulţi din Sibiu au fost comasate spitalul de pediatrie şi spitalul de obstetricăginecologie. Acest spital, în prezent, are 1 325 de paturi şi răspunde de întreaga asistenţă medicală la nivelul municipiului Sibiu. El este, însă, totodată, şi for metodologic pentru întregul judeţ, fiind unul dintre spitalele cele mai mari din ţară. Prin această comasare s-a realizat o concepţie unitară privind asistenţa medicală la nivelul judeţului, şi, datorită caracterului metodologic, spitalul s-a numit Spitalul unificat judeţean. Spre el se îndreaptă cele mai dificile cazuri. De remarcat că el este dotat cu aparatură specială, necesară, iar baza materială are, în acest sens, serioase posibilităţi de dezvoltare. Acestui spital i s-a afectat un teritoriu de 25 de circumscripţii rurale, în afară de cele 19 urbane şi 15 dispensare de pediatrie, şcolare. La nivelul municipiului Mediaş s-au unificat spitalele nr. 1 şi nr. 2, rezultînd, astfel, Spitalul municipal Mediaş, căruia i-au fost afectate 15 circumscripţii rurale, precum şi îndrumarea şi controlul spitalului din Dumbrăveni şi spitalului de întreprindere din Copşa Mică. Al treilea spital unificat din judeţ este cel din Agnita, unde anul trecut au funcţionat cele 4 secţii necesare şi căruia îi sunt afectate 10 circumscripţii rurale. Spitalul unificat din Cisnădie cuprinde şi el în raza sa de activitate 5 circumscripţii rurale.. (.Continuare in pag. a Ill-a) MARIN MŢA r Belgrad 13. Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Nicolae Plopeanu, transmit: La sediul guvernului federal au început, marţi dimineaţa, convorbirile, oficiale dintre preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Ion Gheorghe Maurer, şi preşedintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitra Ribicii. La convorbiri participă, din partea română, Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri," preşedintele părţii române în" Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, Grigore Bârgăoanu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, şi alte persoane oficiale. Din partea iugoslavă participă Stepan Marusici, preşedintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Duşan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo-română de colaborare economică, Anton Vratuşa, locţiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Dolje Vogelnik, preşedintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activităţii Ştiinţifice, Iso Niegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, Hasan Sinak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economce, şi alte persoane oficiale. S-a procedat la o amplă trecere în revistă a stadiului actual al relaţiilor româno-iugoslave de prietenie, colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, cele două părţi exprimindu-şi satisfacţia în legătură cu amplificarea constantă a acestor relaţii. Totodată, participanţii la convorbiri şi-au concentrat atenţia asupra evidenţierii unor noi posibilităţi de extindere a colaborării şi cooperării în diferite domenii de activitate, în interesul şi avantajul celor două ţări, al întăririi şi adîncirii prieteniei dintre popoarele român şi iugoslave. în continuare, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer şi preşedintele Vocei Executive Federale, Mitra Ribicii, au abordat principalele aspecte ale situaţiei politice internaţionale prin prisma dorinţei celor două ţări de a-şi aduce contribuţia, alături de toate statele lumii, la opera de cooperare internaţională, de promovare a păcii, la statornicirea unui climat de înţelegere şi securitate, la soluţionarea tuturor problemelor pe cale paşnică, pe baza respectării ferme a principiilor de relaţii internaţionale. La aceste convorbiri au participat Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad şi Anton Vratuşa, locţiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe şi Iso Niegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti. Vizita preşedintelui Consiliului de Miniștri Ion Gheorghe Maurer îi Iugoslavia Expoziţie de fotografii La sediul său din Piaţa Republicii dinSibiu, Casa armatei a deschis de cîteva zile o amplă expoziţie de fotografii artistice, organizată de Asociaţia fotografilor din România în colaborare cu revista „Viaţa militară“. Expoziţia, concepută pe o tematică specială, reflectă aspecte ale vieţii şi activităţii militarilor din patria noastră, concentrînd devotamentul şi dîrzenia cu care diversele categorii de ostaşi ai forţelor noastre armate se pregătesc pentru a forma scutul de nădejde al cuceririlor revoluţionare şi efortului de prosperitate al poporului. Din punct de vedere artistic, expoziţia grupează fotografii în alb-negru şi color, cele mai multe structurate pe un dinamism al imaginii foarte expresiv. Expun, printre alţii, cunoscuţi autori de fotografie artistică, prezenţi adeseori în paginile publicaţiilor noastre şi în expoziţii naţionale şi internaţionale, deţinători — unii dintre ei — a numeroase distincţii venite să încununeze o bogată activitate artistică. ' — .1—«—f