Tribuna Sibiului, iulie 1970 (Anul 3, nr. 733-759)

1970-07-10 / nr. 741

Pag. 2 TRIBUNA­ SIBIULUI Anul HI, nr. 741 Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C. , 8-9 iulie 1970 (Urmare din pag. I) vegheze ca în toate sectoarele să existe condiţii optime pentru des­făşurarea activităţii pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi teh­nicii. Faptul că baza socială a o­­rînduirii noastre o constituie a­­lianţa clasei muncitoare cu ţărăni­mea presupune ca cele două clase prietene să-şi unească eforturile în vederea înfăptuirii cu succes a întregului program de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a socie­tăţii. Iată de ce se impun reglemen­tări clare privind organizarea mun­cii şi producţiei în agricultură — la fel cum se impun şi în indus­trie — întărirea ordinei şi disci­plinei; iată de ce societatea noas­tră nu poate fi indiferentă faţă de felul cum se desfăşoară lucrările în agricultură — acest sector deo­sebit de important al activităţii e­­conomice. Proiectul de lege a fost larg dez­bătut cu oamenii muncii de la sa­te. Faptul că toţi lucrătorii, coo­peratorii au salutat proiectul de lege, făcînd totodată propuneri pentru ca el să răspundă cut mai bine cerinţelor organizării activi­tăţii în agricultură, întăririi ordi­nei şi disciplinei, dovedeşte atît nivelul înalt al conştiinţei socia­liste a ţărănimii noastre, cit şi jus­teţea prevederilor cuprinse în pro­iectul de lege. Desigur, numai adoptarea legii nu va rezolva de la sine proble­ma. Este necesar ca Ministerul A­­griculturii şi Silviculturii, organele agricole, Consiliul Uniunii Naţio­nale a Cooperativelor agricole de producţie şi uniunile judeţene, conducerile întreprinderilor de stat, ale întreprinderilor de me­canizare a agriculturii şi ale coo­perativelor agricole, consiliile populare, comitetele judeţene şi organizaţiile de partid să acţioneze cu toată hotărîrea în vederea transpunerii in viaţă a prevederi­lor legii, pentru ridicarea nivelu­lui activităţii de conducere, orga­nizare şi planificare a agriculturii, pentru creşterea iniţiativei unită­ţilor agricole, a fiecărui lucrător şi­ cooperator. Este ştiut că partidul şi statul ar­ luat în ultimul timp un şir de masă.Şi pentru creşterea cointere­sării oamenilor muncii de la sate, cu aproape două luni în urmă au fost adoptate măsuri privind creş­terea preţurilor la o serie de pro­duse agricole, îndeosebi animalie­re. Aceasta demonstrează preocu­parea de a asigura, și din punct de vedere al cointeresării oame­nilor muncii, înfăptuirea progra­mului de dezvoltare a acestei im­portante ramuri a economiei na­tionale. Trebuie să îmbinăm însă in mod just cointeresarea mate­rială cu buna organizare a mun­cii, cu ordinea, cu disciplina, cu executarea lucrărilor în cele mai bune condiţiuni. Numai aşa vom putea îndeplini sarcinile mari prevăzute în următorul cincinal în domeniul agriculturii. Legea pe care o va dezbate Marea Adunare Naţională este chemată să ser­vească şi ea acestui scop. Nu există nici o îndoială că, fo­losind cu pricepere cadrul legal creat prin măsurile amintite, vom obţine o îmbunătăţire simţitoare a activităţii noastre în agricultură. Aceasta va trebui să se reflecte in creşterea mai rapidă a produc­ţiei agricole şi a veniturilor ţără­nimii, în sporirea contribuţiei a­­griculturii la creşterea avuţiei na­ţionale, la edificarea societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. In ce priveşte proiectul de lege privind gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti şi organizarea controlului financiar, el are drept scop să precizeze mai clar rolul şi răspunderea conducerilor de între­prinderi şi organizaţii socialiste in folosirea cu rezultate cit mai bune a mijloacelor materiale şi băneşti încredinţate de statul nostru socia­list. Viaţa a demonstrat că este necesar să se asigure o mai b­ună organizare a controlului asupra fo­losirii acestor mijloace şi o îndru­mare unitară a controlului finan­ciar. Problema bunei gospodăriri a mijloacelor materiale şi băneşti, creşterii eficienţei fiecărui leu cheltuit, are o importanţă capitală pentru desfăşurarea cu succes a construcţiei socialiste. De aceea, conducerile întreprinderilor, minis­terele, toţi cei cărora statul, po­porul le încredinţează sarcini de gestionare şi administrare a bunu­rilor materiale şi băneşti trebuie să simtă o înaltă răspundere, să depună toate eforturile pentru gos­podărirea lor cu rezultate optime. Este adevărat, tovarăşi, avem de­­z,uitate bune în această privinţă; mai sunt însă şi multe lipsuri. Da­că ar exista o preocupare mai sus­­, ţinută, permanentă, pentru buna gospodărire din partea tuturor ce­lor care au un anumit rol în con­ducerea economiei, am avea re­zultate mult mai bune; însuşi pro­gramul de dezvoltare a socialismu­lui ar progresa într-un ritm mai intens, s-ar putea asigura creşte­rea şi mai susţinută a veniturilor oamenilor muncii. Iată de ce tre­buie să gîndim, să reflectăm se­rios asupra importanţei bunei gos­podăriri, a cheltuirii cu maximum de eficienţă a mijloacelor pe care statul, poporul le pun la dispoziţie în vederea­­activităţii economice; iată de ce trebuie să acordăm o a­­tenţie deosebită pregătirii oameni­lor pe care îi punem să gospodă­rească aceste fonduri, să exercităm o îndrumare şi un control mai e­­fectiv. Desigur, — ca şi în alte domenii — numai măsura de îmbunătăţire a controlului nu rezolvă singură problema. Va trebui — şi măsurile pe care le avem în vedere urmă­resc acest lucru — să realizăm o mai bună pregătire a cadrelor de conducere. Ne gîndim — şi se lu­crează în acest sens la o lege — ca în viitor să nu mai fie nu­miţi în funcţii de conducere eco­nomică decit oameni care dispun de temeinice cunoştinţe, nu numai tehnice, ci şi economice, de gospo­dărire, oameni care au dovedit în practică ştiinţa de a gospodări, de a conduce cu rezultate bune ac­tivitatea economică. Deci măsurile pe care le cuprin­de proiectul de lege pe care l-am dezbătut constituie numai o latu­ră — desigur, importantă, dar to­tuşi numai o latură­­ a procesu­lui de îmbunătăţire a administră­rii şi gospodăririi mijloacelor ma­teriale şi băneşti; controlul finan­ciar nu reprezintă decit o parte a urmăririi şi evidenţei activităţii economice. Ţinînd seama de deficienţele pe care le mai avem în acest dome­niu, este necesar ca Ministerul Fi­nanţelor, celelalte ministere, con­ducerile organizaţiilor socialiste să acţioneze cu toată fermitatea pen­tru întărirea spiritului de răspun­dere în folosirea fiecărui leu. Tot­odată, se impune ca organele şi organizaţiile de partid să exercite un control mai susţinut, să îndru­me şi să organizeze mai eficient buna gospodărire şi folosire a mij­loacelor materiale şi băneşti, să atragă masele largi populare, oa­menii muncii la realizarea contro­lului, la îmbunătăţirea activităţii la fiecare loc de muncă, l Pornind -le la faptul că adevă­raţii stăpîni ai tuturor mijloace­lor ele producţie, ai tuturor bunu­rilor materiale sînt oamenii muncii, poporul, trebuie să organizăm în aşa fel activitatea incit toţi cei ce muncesc să simtă răspunderea şi să participe efectiv la buna gos­podărire şi folosire a mijloacelor materiale şi băneşti. Numai în fe­lul acesta vom putea obţine re­zultate superioare, la nivelul con­diţiilor şi posibilităţilor sporite de care dispune astăzi economia noas­tră naţională. Numai astfel activi­tatea noastră economică se va în­cheia cu rezultate tot mai bune, vom putea obţine atît o dezvolta­re în ritm susţinut a industriei şi agriculturii, cit şi creşterea intr-o măsură mai mare a nivelului d­e trai al întregului popor. TOVARĂŞI: Informarea prezentată cu privi­re la inundaţiile din primăvară v-a putut da o imagine atît asupra di­mensiunilor acestei calamităţi fă­ră precedent care s-a abătut peste ţara noastră, cit şi, mai cu seama, asupra vastei activităţi depuse pentru limitarea sau prevenirea e­­fectelor catastrofei, asupra muncii uriaşe a sute şi sute de mii d­e oameni care, zi şi noapte, nu şi-au precupeţit eforturile în lupta cu furia apelor. Trebuie să spunem că dacă inundaţiile nu au provo­cat daune şi mai mari, aceasta se datoreşte măsurilor ferme, hotări­­te, care au fost luate, eroismului de care au dat dovadă cetăţenii pa­triei noastre. Aţi ascultat aici pe primii secretari din judeţele care au avut cel mai mult de suferit fie pe urma inundaţiilor. Dar ce­ea ce au arătat aici tovarăşii nu redă decit intr-o mică măsură — şi este şi greu de altfel de redat in cu­vinte — amploarea şi gravitatea inundaţiilor din mai şi iunie. Am vizitat în perioada aceea aproape toate judeţele calamitate. Dacă nu aş fi fost la faţa locului, nu aş fi înţeles poate pe tovarăşii care dă­deau telefon din oră in oră pentru a solicita sprijin în lupta cu ape­le dezlănţuite. Intr-adevăr, tova­răşi, nu s-a exagerat cu nimic ceea ce s-a prezentat în presă —­­dimpotrivă, poate mai degrabă nu s-a reuşit să se redea la dimen­siunile ei reale această calamita­te. Trebuie să spunem că inunda­ţiile au fost de o gravitate cu to­tul deosebită şi ca, in fapt, s-a fă­­cut tot ceea ce se putea face — dle către comitetele judeţene, organi­zaţiile noastre de partid, de către toţi oamenii muncii — pentru a opri furia apelor, pentru a dimi­nua şi limita pagubele. S-a lucrat in unele locuri — îndeosebi de-a lungul Dunării — săptămini în­tregi in condiţii extrem de grele, pentru a preîntimpina noi revăr­sări- La Porţile de Fier, în doua rinduri, au fost situaţii excepţio­nal de dificile, dar întregul colec­tiv a lucrat zi şi noapte pentru a înlătura pericolul care ameninţa grav întreaga lucrare.* De-a lungul Dunării, zeci şi zeci de mii d­e oa­meni au lucrat la înălţarea digu­rilor, la astuparea imediată a fisu­rilor ce se creau în diguri. Numai astfel am putut împiedica o ca­tastrofă cu consecinţe greu de re­parat: inundarea Luncii Dunării, a bălţilor de pe Dunăre care ar fi afectat sute şi sute de mii de hec­tare, nenumărate localităţi. Iată de ce doresc, în mod deo­sebit, ca şi in cadrul plenarei, să aduc mulţumiri tuturor celor care în acele zile şi săptămini au de­pus o muncă cu adevărat eroică. Merită să subliniez că îin aceste grele împrejurări s-a demonstrat odată mai mult solidaritatea şi u­­nitatea întregului nostru popor in jurul partidului. Felul în care toţi cetăţenii patriei au răspuns chemării partidului şi guvernului pentru ajutorarea zonelor calami­tate, dovedeşte, de asemenea, o înaltă conştiinţă socialistă, încre­­derea nestrămutată în partidul nostru comunist. Se cuvine să relev în mod deo­sebit atitudinea clasei muncitoare care, şi de data aceasta, s-a aflat în primele rinduri, îndeplinindu-şi în mod strălucit rolul său de cla­să conducătoare a Societăţii socia­liste. De asemenea, trebuie să evi­denţiez atitudinea ţărănimii noas­tre, aliata de nădejde a clasei muncitoare, care de atîtea ori în istorie a înţeles să facă totul pen­tru a-şi aduce contribuţia la în­vingerea marilor greutăţi prin care a trecut poporul român. Aşa cum am mai spus şi în alte ocazii, in­telectualitatea nu a rămas mai prejos; ea a răspuns cu însufleţire chemării partidului, contribuind — alături de clasa muncitoare, de ţărănime — la refacerea şi asigu­rarea cursului normal al vieţii e­­conomice şi sociale. Iată de ce partidul şi statul nostru au apre­ciat şi apreciază rolul important pe care îl are intelectualitatea în societatea noastră — intelectuali­tatea care s-a identificat in între­gime cu cauza construcţiei socia­liste. Viaţa a demonstrat încă o dată că unirea muncitorilor, ţăra­nilor, intelectualilor, sub conduce­rea partidului, reprezintă o forţă uriaşă, capabilă să învingă orice greutăţi, să asigure înfăptuirea cu succes a sarcinilor construcţiei so­cialiste. Consider că este de datoria m­ea să subliniez şi in cadrul plenarei rolul important jucat de militarii forţelor armate, înalta, răspundere şi devotamentul cu care ei şi-au îndeplinit datoria faţă de patrie în aceste grele împrejurări. De a­­semenea, doresc să evidenţiez a­­portul însemnat al gărzilor patrio­tice, al minunatului nostru tineret, al unităţilor de pregătire militară ale acestuia. Faţă d­e amploarea fără prece­dent a inundaţiilor din acest an se impun măsuri deosebite pentru evitarea unor noi distrugeri în viitor. In primul rînd sunt nece­sare lucrări suplimentare, faţă d­e ceea ce ne gîndisem iniţial, pentru regularizarea cursurilor unor ape, pentru construirea de baraje şi di­guri. Aşa cum s-a arătat în plenară, acolo unde au existat baraje pe cursul unor ape, s-a putut evita sau diminua pericolul inundaţiilor. Va trebui, de aceea, să revedem programul de hidroamelioraţii, ţi­­nînd seama de măsurile noi ce se impun a fi luate imediat. In mo­mentul de faţă se lucrează la în­tocmirea studiilor necesare; va tre­bui să facem o mobilizare gene­rală a poporului pentru realizarea volumului de lucrări care se im­pun in această direcţie, încă din acest an este necesar să fie refă­cute şi consolidate digurile care au avut de suferit, să se ridice noi diguri pentru protejarea loca­lităţilor şi întreprinderilor. Con­siderăm că este de datoria fiecă­­rui comitet judeţean, a fiecărui comitet orăşenesc să treacă de în­dată — cu sprijinul specialiştilor — la realizarea acestor măsuri pentru ca in eventualitatea unei situaţii asemănătoare să evităm pierderile suferite in acest an. Exemplul unui şir de oraşe şi în­treprinderi a dovedit că dacă a­­vem o serie de diguri — nu prea mari — putem diminua în măsură însemnată pierderile provocate de i­­nundaţii. De aceea, organele şi orga­nizaţiile de partid trebuie să ia măsuri hotărite pentru a realiza încă din vara acestui an lucrări de protejare a localităţilor şi o­­biectivelor economice expuse. De asemenea, este necesar să organizăm mai bine activitatea Institutului meteorologic. Se pare că va trebui să-l înzestrăm mai bine, d­ar să .Vedem in acelaşi timp, mai îndeaproape cum îşi des­făşoară activitatea, pentru că n-au fost puţine cazurile când pre­vederile sale s-au confirmat... pe dos. Va trebui, de asemenea, să punem la punct sistemul de infor­mare şi avertizare, pentru că şi aici au apărut unele deficienţe care au făcut ca în timpul inun­daţiilor o serie de localităţi să fie luate prin surprindere. De aseme­nea, va trebui să se­ îmbunătăţeas­că colaborarea cu ţările vecine, in special cu acelea cu care avem viuri comune, inclusiv in dome­niul informării şi avertizării, pen­tru ca în comun să evităm pe vii­tor asemenea catastrofe. Unitatea şi hotărîrea cu care po­porul român a răspuns chemării partidului în aceste momente gre­le demonstrează încă o dată ce forţă uriaşă reprezintă un popor liber şi stăpîn pe destinele sale, care făureşte orînduirea socialistă, care munceşte pentru dezvoltarea multilaterală a patriei, pentru vic­toria socialismului şi comunismu­lui. TOVARĂŞI: La ordinea zilei avem şi pre­gătirea celei de-a 50-a aniversări a partidului. Această aniversare va trebui să prilejuiască trecerea în revistă a întregii lupte desfă­şurate de partidul nostru in sluj­ba clasei muncitoare, a poporului, a activităţii sale pentru îndeplini­rea rolului de forţă conducătoare în societatea socialistă. In condiţiile grele ale inundaţii­lor, organele şi organizaţiile parti­dului nostru s-au dovedit la înăl­ţimea rolului şi răspunderii pe ca­re Ie au faţă de popor. Comuniştii, organizaţiile şi organele de partid au stat în primele rinduri ale lup­tei cu furia apelor, nu au precu­peţit nimic pentru asigurarea re­luării cursului normal al întregii vieţi sociale. în aceste împrejurări s-a dovedit încă o dată cit de strin­­să este legătura partidului cu oa­menii muncii de la oraşe şi sate, fără deosebire de naţionalitate, cu cită încredere urmează poporul nostru partidul comunist, cu ce a­­vînt înfăptuieşte el politica sa marxist-feninistă care corespunde pe deplin intereselor şi năzuinţe­lor întregii naţiuni. Iată de ce aniversarea partidului va fi o sărbătoare a întregului po­por. La trebuie să constituie un prilej de îmbunătăţire a activită­ţii organizatorice şi politice gene­rale a partidului, a muncii tuturor organelor şi organizaţiilor de par­tid, a fiecărui comunist. întîmpi­­narea celei de-a 50-a aniversări trebuie să marcheze afirmarea şi mai puternică a rolului conducă­tor al partidului în toate sectoare­le de activitate. Organele de par­tid trebuie să îmbunătăţească con­ducerea activităţii din întreprin­deri, din instituţii, să desfăşoare o intensă muncă politică pentru în­făptuirea cu succes a sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea. Sărbătorirea a 50 de ani de la crearea partidului va avea loc în primul an al noului cincinal. De aceea ea va trebui să fie strîns le­gată de lupta pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societă­ţii, pentru perfecţionarea relaţiilor socialiste, pentru dezvoltarea şti­inţei şi culturii, adîncirea democra­ţiei socialiste, pentru făurirea so­cietăţii socialiste multilateral dez­voltate. în acelaşi timp, aniversarea cre­ării partidului trebuie să se des­făşoare sub­ semnul intensificării activităţii internaţionale a parti­dului şi statului nostru, pentru dezvoltarea colaborării şi unităţii ţării noastre cu statele socialiste, cu partidele comuniste şi muncito­reşti, pentru sporirea contribuţiei României la extinderea cooperării internaţionale, a colaborării cu toate ţările, fără deosebire de o­­­rinduire socială, la înfăptuirea securităţii şi păcii în Europa şi in întreaga lume. Partidul şi poporul nostru sunt profund conştiente că înfăptuirea cu succes a sarcinilor construcţiei socialiste în România constituie un aport de seamă la cauza gene­rală a socialismului. Totodată, prin activitatea sa internaţională România îşi aduce contribuţia la întărirea sistemului mondial socia­list, a frontului antiimperialist, la lupta popoarelor pentru pace şi progres social. Desigur, tovarăşi, punem în ac­tivitatea noastră un accent deose­bit pe rezolvarea problemelor con­struirii socialismului din ţara noas­­stră. De altfel nici nu se poate altfel in cazul unui partid de guvernă­­mint; el trebuie să dovedească că ştie să rezolve problemele practi­ce, ale construcţiei socialiste, să aplice învăţătura marxist-feninistă in situaţia concretă din ţara in care işi desfăşoară activitatea. A­­ceasta nu este nici pe departe o politică de izolare sau naţionalistă — cum încearcă cite­odată unii să spună despre partidul şi ţara noastră. Dimpotrivă a înfăptui ţelurile socialismului înseamnă a te preocupa — acolo unde trăieşti, unde munceşti, unde istoria ţi-a încredinţat sarcina de a conduce societatea — de soluţionarea in condiţiuni cit mai bune a marilor probleme ridicate de făurirea noii orinduiri. In acelaşi timp, tovarăşi, noi în­ţelegem că este necesar — şi ac­ţionăm în acest spirit — să stu­diem şi experienţa altor partide, a altor ţări socialiste şi ceea ce co­respunde condiţiilor noastre nu ne sfiim să aplicăm. Consideram drept o necesitate ca intre ţările socialiste, între partidele comuniste de guvernămînt să existe schimb­ate păreri, de informaţii, ca ele să-şi studieze reciproc experienţa în construcţia socialismului şi co­munismului. Totodată, socotim ne­cesar să extindem colaborarea şi întrajutorarea atit cu ţările socia­liste care fac parte din C.A.E.R., cit şi cu toate celelalte ţări socia­liste, în scopul dezvoltării şi in­­floririi fiecărei naţiuni socialiste şi, totodată, al întăririi întregului sistem socialist mondial. După cum aţi văzut din infor­mările prezentate plenarei, parti­dul şi guvernul ţării noastre au desfăşurat în ultimele luni o largă activitate internaţională, întreaga această activitate a fost realizată în spiritul hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului de a acţiona cu fermitate şi consecvenţă pentru dezvoltarea colaborării şi unităţii tuturor ţărilor socialiste, pentru depăşirea divergenţelor­­ existente — condiţie indispensabilă în afir­marea forţei şi influenţei socialis­mului în lume. Partidul Comunist Român a par­ticipat la aniversarea centenarului naşterii leii Lenin, iar in cursul lunii mai, o delegaţie a partidului nostru a făcu­t o vizită ln U.R.S.S. avînd convorbiri cu delegaţia Par­tidului Comunist al Uniunii Sovie­tice, cu tovarăşii L.I. Brejnev, N.V. Podgornîi, M.A. Suslov şi alţi conducători ai partidului şi statului sovietic, în cadrul discu­ţiilor de la Moscova dintre dele­gaţia partidului nostru şi delegaţia P.C.U.S., au fost abordate o serie de probleme privind relaţiile din­tre partidele şi statele noastre, cit şi un cerc larg de probleme ale situaţiei internaţionale. Aş dori să menţionez că discuţiile s-au desfă­şurat într-o atmosferă de lucru şi în urm­a lor am ajuns la conclu­zia comună de a acţiona pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor dintre partidele şi ţările noastre pe baza principiilor marxist-leni­­niste, ale internaţionalismului pro­letar, egalităţii în drepturi, res­pectului reciproc şi neamestecului în treburile interne. De asemenea, apreciem pozitiv discuţiile purta­te ulterior, la Moscova, intre dele­gaţia guvernului român condusă de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi delegaţia guvernului Uniunii Sovietice condusă de tovarăşul A. N. Kosîghin. Zilele acestea, după cum cunoaş­teţi, a avut loc vizita in România a unei delegaţii de partid şi gu­vernamentale a Uniunii Sovieti­ce, condusă de tovarăşul Kosîghin, cu care prilej a fost semnat Tra­tatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Uniunea So­vietică. Vizita delegaţiei de par­tid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice, discuţiile pe care le-am avut cu acest prilej s-au desfăşu­rat intr-o atmosferă caldă, de prie­tenie tovărăşească, au permis des­făşurarea unui rodnic schimb de păreri, au contribuit la mai buna cunoaştere, la adîncirea înţelegerii reciproce. Noul Tratat româno-sovietic semnat în aceste zile la Bucureşti, care reglementează relaţiile dintre România şi Uniunea Sovietică pe o perioadă de 20 de ani, deschide noi perspective pentru dezvoltarea în continuare a colaborării, prie­teniei şi alianţei dintre partidele şi ţările noastre. LI promovează principiile raporturilor de tip nou dintre ţările socialiste, bazate pe marxism-leninism, pe internaţiona­lism proletar, pe egalitate în drep­turi şi neamestec în treburile in­terne, pe respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, pe întra­jutorare şi avantaj reciproc. Fără îndoială că acest tratat va aduce o contribuţie de preţ la cauza cola­borării şi unităţii ţărilor socialiste, a progresului şi păcii în lume. Par­tidul şi poporul nostru vor face to­tul pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor cu Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, cu popoarele U­­niunii Sovietice, considerind că aceasta corespunde atit intereselor ţărilor şi partidelor noastre, cit şi intereselor generale ale socialis­mului şi păcii. Am avut, de asemenea, în ulti­­ma vreme o serie de convorbiri cu conducători şi delegaţii ale unor partide comuniste şi muncitoreşti şi mişcări de eliberare naţională, cu Santiago Cam­i­lo, secretarul ge­neral al P.C. din Spania, cu Geor­ges Marchais, secretar general ad­junct al P.C. Francez, Alvaro Cun­­hal, secretar general al P.C. Por­tughez, Enrico Berlinguer, secre­tar general adjunct al P.C. Italian, cu Azis Mohamed, secretar gene­ral al Partidului Comunist din Irak, cu Ruben Dario Sousa, se­cretar general al Partidului Po­porului din Panama, cu o delega­ţie a Partidului Comunist din Mexic, cu, delegaţia Partidului Co­munist Dominican, a Partidului de stingă (comuniştii) din Suedia, cu preşedintele mişcării de eliberare din Africa de sud-vest şi cu alte delegaţii. De asemenea, au avut loc nu­meroase schimburi între delegaţii de activişti ai partidului nostru şi ai partidelor comuniste din ţările socialiste şi din unele ţări capita­liste. Cu prilejul unor congrese la care au participat şi delegaţii ale partidului nostru, au fost purtate convorbiri cu un mare număr de partide. în acest cadril aş dori să mă re­fer şi la vizita făcută d­e tovară­şul Emil Bodnaraş, în fruntea li­nei delegaţii a Marii Adunări Na­ţionale şi a Consiliului de Stat in Republica Democrată Populară Coreeană şi în Republica Populară Chineză. Cu acest prilej au avut loc convorbiri importante, cu re­zultate bune. Noi dăm o deosebită apreciere rezultatelor vizitei în Re­publica Democrată Populară Co­reeană — în special discuţiilor purtate cu tovarăşul Kim­­ Ir Sen. Această vizită­­şi discuţiile au evi­denţiat dorinţa comună de a dez­volta relaţiile dintre partidele şi popoarele noastre, de a contribui la întărirea unităţii mişcării co­muniste internaţionale. De asemenea, apreciem in mod deosebit vizita delegaţiei noastre de partid şi de stat în Republica Populara Chineză, in special dis­cuţiile avute cu tovarăşii Mao Tze­­dun, Lin Biao, Ciu Ln-lai, Kan­­sen şi alţi conducători ai Partidu­lui Comunist Chinez şi ai statului chinez. Cu acest prilej s-a evidenţiat dezvoltarea relaţiilor fructuoase dintre partidele şi ţările noastre, dorinţa comună de a acţiona şi în viitor în această direcţie — ceea ce corespunde atît intereselor par­tidelor şi ţărilor noastre, cit şi cauzei generale a socialismului şi păcii în lume, întreaga noastră activitate oglin­deşte preocuparea permanentă a partidului de a contribui la depă­şirea greutăţilor din cadrul mişcă­rii comuniste şi muncitoreşti, la dezvoltarea şi întărirea solidarită­ţii internaţionale a celor ce mun­cesc, la întărirea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti, a tutu­ror forţelor antiimperialiste. Desi­gur, tovarăşi, noi sîntem con­ştienţi de faptul că întărirea uni­tăţii mişcării comuniste şi munci­toreşti se poate realiza numai pe o bază nouă, în care să fie asigu­rate pe deplin autonomia şi inde­pendenţa fiecărui partid comunist, dreptul de a-şi elabora — cores­punzător condiţiunilor concrete din ţara în care-şi desfăşoară activita­tea — linia sa politică generală. Sîntem, de asemenea, conştienţi de faptul că dezvoltarea mişcării co­muniste, a ideilor comunismului presupune o largă dezbatere libe­ră, analiza şi interpretarea ştiinţi­fică a schimbărilor survenite în lume şi — pe această temelie — dezvoltarea creatoare a învăţăturii marxist-leniniste în concordanţă, cu noile condiţii economico-socia­­le; în acest sens acţionează şi va acţiona şi în continuare Partidul Comunist Român. Toată activitatea internaţională desfăşurată de P.C.R. şi de guver­nul nostru corespunde pe deplin intereselor construcţiei socialiste în România, dezvoltării relaţiilor partidului şi statului nostru cu ţă­rile socialiste şi cu partidele co­muniste şi muncitoreşti, precum şi cauzei coeziunii ţărilor socialiste, cauzei unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a întăririi forţelor antiimperialiste. în această perioadă au avut, de asemenea, loc, un şir de întîlniri şi vizite pe linie de stat. In acest cadru se înscrie vizita preşedinte­lui Turciei în România, vizita pe care am efectuat-o în cursul lunii iunie în Franţa, vizita preşedinte­lui Zambiei şi vizita Şahinşahului Iranului în România, precum şi re­centa vizită a tovarăşului Maurer în Republica Federală a Germa­niei. Noi apreciem că aceste vizi­te, convorbirile pe care le-am a­­vut, au evidenţiat încă o dată po­sibilitatea dezvoltării colaborării dintre state în spiritul principiilor coexistenţei paşnice. România ac­ţionează consecvent pentru inten­sificarea colaborării cu toate state­le, fără deosebire de orînduire so­cială, pentru instaurarea in viaţa internaţională a unor relaţii baza­te pe principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neamestecu­lui în treburile interne şi avanta­jului reciproc. Considerăm că o importanţă lu­­­tărîtoare pentru dezvoltarea unor relaţii normale între state are res­pectarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, fără amestec din afară, lichidarea ori­căror practici şi tendinţe de domi­naţie şi dictat, abolirea forţei ca mijloc de soluţionare a probleme­lor internaţionale litigioase. Desigur, tovarăşi, dacă activita­tea internaţională a României se bucură de ecou în multe state, a­­ceasta se datoreşte faptului că po­litica sa externă corespunde situa­ţiei internaţionale de astăzi, că principiile pentru care militează ţara noastră pe arena internaţiona­lă sunt principii care se impun tot mai mult ca singurele ce pot asi­gura o colaborare rodnică, paşni­că, între toate popoarele lumii. Viaţa demonstrează continuu că problemele internaţionale nu pot fi soluţionate decit cu participarea tuturor statelor, fie ele mari sau mici, — că ţările mici şi mijlocii, desfăşurînd o politică consecven­tă de colaborare şi de pace, pot aduce, împreună cu marile puteri, o contribuţie fructuoasă la solu­ţionarea problemelor internaţio­nale. De altfel, în lumea de astăzi nu se mai pot rezolva problemele prin nesocotirea intereselor nici u­­nui popor. Evenimentele din Indo­china demonstrează cu toată cla­ritatea că atunci cind un popor — chiar mic — este hotărît să-şi a­­pere independenţa şi suveranitatea naţională, să nu admită dominaţia imperialistă, el poate face aceasta cu succes, bucurîndu-se de spriji­nul unanim al popoarelor lumii. în activitatea noastră internaţio­nală am acordat şi acordăm o a­­tenţie deosebită problemelor secu­rităţii pe continentul european, întîlnirile şi discuţiile pe care le-am avut cu conducători de partide şi de state, cu oameni po­litici şi reprezentanţi ai opiniei publice, ne-au întărit şi mai mult convingerea că sunt create condi­ţii pentru a se trece la pregătirea şi organizarea unei conferinţe a ţă­rilor europene, care să netezească drumul spre înfăptuirea securi­tăţii, spre soluţionarea treptată a problemelor acumulate pe conti­­ment. De altfel memorandumul mi­niştrilor afacerilor externe ai ţări­lor socialiste care s-au întîlnit re­cent la Budapesta, a găsit o rezo­nanţă favorabilă în rîndul tuturor popoarelor; el creează noi premise pentru trecerea la pregătirea şi organizarea conferinţei europene. Partidul şi poporul nostru şi-a manifestat şi îşi manifestă îngri­jorarea în legătură cu persistenţa în lume a unor focare de tensiune şi încordare. Am acţionat şi ac­ţionăm pentru a sprijini lupta po­porului vietnamez şi a popoarelor din Indochina, pentru a contribui la încetarea războiului din această peninsulă; trupele S.U.A. trebuie să se retragă, popoarele din aceas­tă parte a lumii trebuie lăsate să-şi rezolve singure problemele, fără nici un amestec din afară! De asemenea, acţionăm pentru soluţionarea conflictului din Orientul Apropiat pe baza rezo­luţiei Consiliului de Securitate din noiembrie 1967, pentru retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate, pentru asigurarea securităţii şi integrităţii tuturor statelor şi instaurarea păcii in a­ceastă parte a lumii. Şi in viitor, partidul şi guvernul ţării noastre vor acţiona în spiritul directivelor Congresului al X-lea al partidului, pentru dezvoltarea colaborării cu toate ţările socialis­te, pentru unitatea tuturor forţe­lor antiimperialiste, pentru dez­voltarea largă a relaţiilor cu toate ţările şi popoarele lumii, pentru pace şi securitate in lume. TOVARĂŞI, în faţa partidului şi poporului nostru stau sarcini de mare im­portanţă şi răspundere. Plenara noastră este chemată să adopte hotărîri de mare însemnătate pen­tru activitatea de viitor. Avem deplina convingere că întregul partid şi întregul popor vor ac­ţiona în strînsă unitate în jurul Comitetului Central, pentru înde­plinirea tuturor obiectivelor stabi­lite de Congresul al X-lea, pentru dezvoltarea în continuare a între­gii noastre societăţi şi ridicarea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii din patria noastră. Cred că sunteţi de acord să a­­dresăm tuturor organelor şi orga­nizaţiilor de partid, tuturor oame­nilor muncii urări de noi şi noi succese în activitatea consacrată dezvoltării economiei, ştiinţei şi culturii, înfloririi întregii ţări, fău­ririi socialismului şi comunismului în patria noastră. (Aplauze puter­nice, prelungite). Lucrările unor comisii permanente ale Marii Adunări Nationale Ieri au continuat lucrările comi­siilor permanente ale Marii Adunări Nationale în legătură cu proiectele de legi aflate pe ordinea de zi a actualei sesiuni a Marii Adunări Nationale. Comisia economico-financiară, prezidată de tovarăşul Aurel Vijoli, a examinat din însărcinarea Consi­liului de Stat, Referatul privind ni­velul şi structura stocurilor de măr­furi nealimentare din sistema Minis­terului Comerţului Interior şi modul în care fondul de marfă este dirijat către unităţile cu amănuntul, finind seama de cerinţele populaţiei şi po­sibilităţile de desfacere, referat pre­zentat de tovarăşul Nicolae Bozdog, ministrul comerţului interior. Comisia pentru politică externă, întrunită sub preşedinţia tovarăşului Mihai Dalea, a examinat din Însăr­cinarea Consiliului de Stat, şi avizat, Proiectul de decret privind ratifica­rea Acordului comercial de lungă du­rată şi a Acordului de plăţi de lungă durată dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Re­publicii Arabe Unite, precum şi pro­iectul de decret pentru ratificarea Acordului de colaborare culturală şi ştiinţifică dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Re­publicii Unite Tanzania. De asemenea, Comisia pentru­­po­litică externă a ascultat informarea ministrului afacerilor externe, Cor­neliu­ Manescu, cu privire la vizita unei delegaţii guvernamentale româ­ne într-o serie de ţări din Africa. (Agerpres)

Next