Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)

1970-09-16 / nr. 798

Anul m nr. m In faţa tainelor... abecedarului (Urmare din pag. 1) sorbi din glasul calm, sigur ?­ raid si învăţătoarei lor multe si minuna­te învăţături, multe şi frumoase de­prinderi. Acum privesc cu ochii la mămici şi par să nu înţeleagă încă exact semnificaţia unui ceremonial, .In numele elevilor clasei a IV-a vă urăm, dragi prieteni, să fiţi demni de renumele şcolii, să tr­ataţi bine şi să aveţi o purtare frumoasă­. Şi, din nou flori, flori cu înţeles de şta­fetă de la cei care au terminat pri­mul ciclu la cei ce-i încep... De azi, bobocii vor câta cu drag la cartea cu minuni, abecedarul, vor încerca să desprindă sensul slovei şi al ci­frei. Le stau în ajutor dascălii şi preţioase daruri ale partidului şi ţă­rii. Căci cele 151 de abecedare şi aritmetici de pe băncile claselor I de la Şcoala nr. 15 nu sunt decit o părticică din tezaurul pe care sute de mii de copii ai patriei II vor fo­losi gratuit şi în acest an. Cărţi, caiete, dar şi jucării îi vor aştepta în fiecare dimineaţă veghea­tă de glasul cristalin al clopoţelului. Cam­ pentru ei, pentru cei mai mici şcolari ai patriei, trecerea de la pă­puşi şi plastelină la buchile cu în­ţelesuri largi se va face treptat, in­­tr-o simbioză lină a jocului cu învă­ţătura. Lor, celor mai mici, pentru care despărţirea de mămici e încă hotărnicită de păreri de rău şi, pe alocuri, chiar de lacrimi, le-au urat dascălii, părinţii, multe succese în noua viata, în viata de elev. Asociem urărilor lor pe ale noas­tre. Să creşteţi mari, sa învăţaţi bi­ne, să deveniţi buni slujitori ai pa­triei. Şi, să nu uitaţi o clipă ci zi­lele dragi ale bucuriei vă sînt ve­gheate părinteşte de partid, căruia, miine, cinci veţi înţelege mai multe şi voi, îi veţi cînta­ .Mulţumim din inimă partidului", aşa cum a făcut-o, ieri, cu voci sprintare, cristaline, grupul compact al purtătorilor cra­vatelor roşii din şcoala voastră... Atunci, sintem­ siguri, veţi pricepe sensurile adinei ale cu­vîntului dato­rie, un cuvînt nou cu multe, fru­moase, dar şi gr­ele, rezonanţe. In bătrinul Civitas Me­ ra în toate satele şi oraşele patriei noastre socialiste şi la Mediaş prima zi de şcoală a fost aşteptată cu ne­răbdare. Cu mult înainte de ora­ş, de pe toate străzile, elevi şi eleve cu ghiozdane şi flori, se îndreptau vo­ioşi spre şcolile apropiate din cartie­re. Totul părea nou, pentru că atunci cind toţi aceşti tineri se aflau încă în tabere la munte sau la mare, în dru­meţii, admirînd frumuseţile naturii şi locurile istorice, la şcolile lor meşterii zidari şi zugravi munceau de zor la re­paraţii, la construirea de noi clase. Toate acestea numai pentru ca cei peste­­ 4 000 de elevi ai şcolilor generale, ai liceelor, şcolilor profesionale, ca şi prichindeii grădiniţelor să aibă create toate condiţiile pentru învăţătură. Pentru cei peste 1 700 elevi din Gura Cimpului, de pildă, a fost dat în fo­losinţă noul local cu săli de clase spaţioase şi mobilier nou. Asigurarea spaţiului de cazare pen­tru elevii şcolii profesionale „Vitro­­metan“ este încă o dovadă a grijii ce o poartă partidul şi statul nostru co­piilor oamenilor muncii. In scurt timp, ei se vor muta în noul cămin din incinta şcolii. Bucuroşi şi plini de recunoştinţă sunt şi elevii care vor învăţa la Şcoala generală nr. 6, şcoală care în lune mai a fost greu lovită de furia apelor. Acum, localul este complet refăcut, clasele parchetate, zugrăvite iar băn­cile aliniate, îşi aşteaptă stăpînii. In curtea acestei şcoli am întîlnit azi aceeaşi atmosferă sărbătorească spe­cifică primei zile de şcoală. Deodată peste rîsetele şi voia bună se aşterne liniştea. Orînduiţi pe clase, în frunte cu diriguiţii, elevii formea­ză un careu. La deschiderea noului an şcolar, pe Ungă părinţi, aici au venit şi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Ne aflăm la Liceul nr. 1 unde, în anul şcolar trecut, după cum arăta prof. Vasile Barna, directorul liceului, s-au obţinut bune rezultate la învăţă­tură. Astfel, un număr de 33­5 de e­­levi au obţinut premii şi menţiuni, avînd media generală de la 9 in sus. Dacă mai amintim succesele obţinute de absolvenţii şcolii generale la admi­terea in licee şi şcoli post-generale, pe acelea ale absolvenţilor liceului la institute şi facultăţi, cit şi rezultatele obţinute la numeroase concursuri şco­lare, olimpiade, competiţii sportive ş. a., putem conchide că întregul co­lectiv de profesori şi elevi este animat de hotărî­rea de a continua şi ridica pe treaptă nouă îndelungata tradiţie a acestui liceu. In cuvîntul său tov. Costică Porime, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul Media­şului, a trecut în revistă succesele obţinute pe linia dezvoltării învăţă­­mîntului de stat. „Mai mult ca oricînd, a arătat vorbitorul, trebuie apreciat faptul că în municipiul Mediaş, greu lovit de apele din primăvară, afectîmd bogăţiile sale acumulate în­ ani mulţi s-a muncit în aşa fel incit toate insti­tuţiile de învăţămînt se bucură de condiţii mai bune de activitate. Nu­mai suplimentările de fonduri pentru reparaţii, zugrăvit şi vopsit, depăşesc suma de 700 000 lei“. Festivitatea deschiderii a luat sfîrşit, în ordine elevii se îndreaptă spre să­lile de clasă. Pe băncile frumos ali­niate, ei aşteaptă manualele şcolare acordate gratuit, un dar de preţ oferit de partidul şi statul nostru. E. SANDU . TRIBUNA’ STITULUT Deschiderea noului an şcolar Prima oră de clasă Prestigiul unui liceu de profil Popasul nostru l-am hotărit la Li­ceul economic din mai multe motive. •Şcoala este o creaţie de dată relativ recentă, reuşind, cu toate acestea, să-şi creeze un prestigiu sigur, să capteze orientarea absolvenţilor şcoli­lor generale.­­ Aşa se explică abunden­ţa elevilor care se hotărăsc să stu­dieze la această instituţie şcolară cu profil, care are înscrişi peste 800 de elevi la cursurile de zi şi serale, în cei patru ani de studiu. Numărul mare al elevilor care s-au orientat spre această nouă formă de învăţă­­mînt ridică, în viaţa şcolii, problema repartizării cit mai chibzuite a spa­ţiului, deocamdată puţin restrîns, a folosirii intensive şi judicioase a să­lilor de clasă şi a celorlalte spaţii a­­ferente, înfiinţat în anul 1906, din iniţiativa legării cit mai strînse a şcolii de ne­cesităţile şi pretenţiile de calificare ale sferei productive din complexul activităţii sociale, Liceul economic din Sibiu a dat, la încheierea precedentu­lui an de studii, prima promoţie com­pletă de absolvenţi. Este de remarcat faptul că se manifestă o grijă deose­bită pentru soarta absolvenţilor, cei care nu urmează în continuare şcola­rizarea în învăţămlntul superior sau în forme post-liceale, fiind repartizaţi în cîmpul muncii, calificaţi în mese­riile pentru care s-au pregătit — con­tabili, merceologi, statisticieni. Şi începutul acestui nou an şcolar a dovedit o matură chibzuinţă a ab­solvenţilor şcolilor generale, ajutaţi în orientare de către cadrele didactice respective, de a studia cu­ mai mulţi în licee, cu profil practic. La admite­rea în Liceul economic s-au prezentat aproape 300 de candidaţi, dintre care 108 au devenit elevi ai celor trei clase paralele ale anului I.­­ După cum ne informează prof. C. Pilot, directorul liceului, necesarul de cadre didactice de specialitate este complet acoperit, existînd toate pre­misele profesionale ale unei exigente activităţi. Dacă se are în vedere şi urgenţa lucrărilor de extindere (trei labora­toare, o sală pentru maşini), liceul va avea toate condiţiile pentru o perfec­tă şcolarizare, la nivelul exigenţelor actuale ale învăţămîntului din ţara noastr­ă, în funcţie de imperativele progresului social. Pe acest conside­rent, în şcoală se pune accent pe pre­gătirea practică, prin materii adecva­te: stenodactilografie, calcul cu maşini de calcul, avîndu-se legături perma­nente cu unităţi productive din oraş („Balanţa“, Direcţia de statistică, în­treprinderi comerciale) pentru prac­tica în producţie a elevilor şi pentru continua informare a cadrelor didac­tice. Ţinem să subliniem, în cadrul rîn­­­­durilor festive care se cer la acest eveniment şcolar sărbătoresc, faptul că Liceul economic din Sibiu se în­scrie în traiectoria continuităţii li­ceelor comerciale mai vechi din Sibiu. In cinstea aniversării a o jumătate de veac de la crearea P.C.R., colec­tivul de cadre didactice al liceului este decis să depună eforturi susţinu­te pentru ridicarea calitativă a pro­cesului instructiv-educativ, pentru o pregătire cît mai bună a absolvenţilor, la nivelul exigenţelor mereu sporite ale societății. T. P. Şcolile din Agnita in haine noi Cele 5 şcoli generale din raza admi­nistrativă a oraşului Agnita au întîm­­pinat noul an şcolar în haină nouă, oferind elevilor şi dascălilor lor cele mai bune condiţii pentru desfăşurarea procesului de învăţămînt. Vizitînd Şcoala generală nr. 2, a cărei clădire primitoare respiră acum lumină, cu­răţenie, ne reamintim zilele dramati­ce ale inundaţiei de la sfîrşitul lunii mai. Copiii priveau neputincioşi spec­tacolul înfiorător al apei devastînd clasele, năruind pereţii, distrugînd spaţiile verzi ale şcolii lor dragi. Clă­direa a fost supusă reparaţiilor ca­pitale, s-au efectuat numeroase lucrări în valoare de zeci de mii de lei: ten­cuieli şi zugrăveli, interioare şi exte­rioare, parchetarea a 7 încăperi, lu­crări de canalizare ş. a. Un ajutor substanţial s-a primit din partea pă­rinţilor care au reparat mobilierul, acoperişul şcolii, au confecţionat apa­rate şi unelte. Şi la celelalte şcoli s-a muncit in­tens în perioada vacanţei. La Şcoala generală nr. 3, cel mai nou edificiu şcolar al oraşului, stăruie o atmosferă deosebit de sărbătorească. La­ Ieri dimineaţă, străziie oraşului de pe malurile Hîrtibaciului au fost i­­nundate de peste cei 2 000 de elevi. Mulţi dintre ei purtători ai cravate­lor roşii, liceeni cu braţele încărcate de flori, şcolari voioşi cu prospeţimea zilelor de vacanţă în obraji şi pri­viri. La Casa orăşenească de cultură unde a avut­­loc deschiderea festivă a noului an şcolar pentru elevii liceului din localitate au fost de faţă repre­zentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, cadre didactice, reprezen­tanţi ai Ministerului Invăţămîntului. Cuvîntul de deschidere a revenit pro­fesoarei Angela Nicula care a subli­niat cu acest prilej completarea nu­mărului de cadre didactice cu tineri din noua promoţie de absolvenţi ai facultăţilor, care au fost repartizaţi în oraşul Agnita. Tov. Gheorghe Len­­ghen, secretar al Comitetului orăşe­nesc Agnita al P.C.R. a transmis din partea organului de partid un căldu­ros imbold elevilor şi profesorilor pentru a dobîndi în acest an de în­văţămînt noi succese în munca in­­structiv-educativă. MARIUS TERCHILA La Cisnădie Din Cisnădie, corespondentul nostru Ilie Andrei ne-a transmis telefonici „Ieri dimineaţă oraşul de la poale­le Măgurii a cunoscut atmosfera săr­bătorească a deschiderii unui nou an de învăţămînt. Semnificativ pentru şcolile cisnădiene care şi-au deschis porţile în acesta an este numărul mare de clase noi şi dotări cu care au fost înzestrate. La Centrul profesional şi tehnic s-a dat în folosinţă un nou grup şcolar cu 16 clase şi alte cinci săli special amenajate, pentru labora­toare de chimie, tehnologie, desen tehnic şi bibliotecă. In plus, a fost amenajat un club pentru elevi şi se află în lucru un complex sportiv care va fi dotat cu pistă de alergări, tere­nuri de volei, baschet, handbal. Spaţiul de cazare în cămine s-a mă­rit de asemenea pentru încă 130 elevi. Faţă de anul trecut acest important centru de învăţămînt şi-a­­mărit ca­pacitatea cu încă trei clase pentru şcoala profesională, două pentru li­ceul textil (însumînd 180 elevi)“. în faţa noii clădiri a Liceului „Octavian Goga“ Un avion al companiei aeriene române TAROM, plecat în după­amiaza zilei de 14 septembrie în cursă regulată pe ruta Bucureşti— Budapesta— Praga, a fost deturnat cu 12 minute înaintea aterizării la Praga şi silit să se îndrepte spre München. Această acţiune piraterească a fost săvîrşită de un grup de pa­sageri unguri, îmbarcaţi la Buda­pesta, care, sub ameninţarea ar­melor, au silit echipajul să zboare deasupra teritoriului Austriei şi R.F. a Germaniei şi să aterizeze pe aeroportul Riem din München. Deşi propria lor viaţă era în pe­ COMPANIEI TAROM­ ricol, membrii echipajului româ­nesc au acţionat cu calm, au pre­venit panica în rîndul pasagerilor şi au asigurat securitatea zborului, ţinînd permanent legătura cu punctele de dirijare a navigaţiei din Austria şi R.F. a Germaniei. Autorii acţiunii piratereşti sînt trei bărbaţi însoţiţi de o femeie şi doi copii. La aterizarea la München a avionului, la faţa locului au so­sit autorităţile vest-germane. Po­liţia din Mü­nchen a dezarmat şi arestat imediat grupul persoane­lor din R.P. Ungară care au aten­tat la securitatea pasagerilor şi a echipajului avionului românesc, în prezent au loc cercetări, ur­m­înd a fi aplicate prevederile le­gilor în vigoare. Pe aeroportul Riem, după un control menit să asigure securi­tatea zborului avionului, cei 78 de pasageri şi 5 membri ai echipa­jului s-au reîmbarcat şi au conti­nuat, în cursul nopţii, călătoria la Praga, unde au aterizat în bune condiţii. Ulterior, avionul TAROM a e­­fectuat cursa regulată spre Bucu­reşti, cu pasageri îmbarcaţi la Pra­ga şi Budapesta. Organele de stat româneşti au luat măsurile corespunzătoare pen­tru desfăşurarea zborurilor, atât pe liniile interne, cît şi pe rutele in­ternaţionale, în cele mai bune con­diţii de siguranţă. (Agerpres) : WJWUWJWWhl^WAW.1 Comisia culturală în sprijinul producţiei La Iniţiativa comitetului sindi­catului Uzinelor textile din Cisnă­die, comisia culturală, împreună cu comitetul de secţie de la secţia covoare şi responsabilii culturali din grupele sindicale, au între­prins o serie de acţiuni menite să ajute procesul de producţie. Prima acţiune a fost aceea a folosirii timpului de lucru. Pe a­­cest considerent a luat ţiinţă o brigadă artistică de agitaţie din schimbul condus de maistrul de schimb , Kurt Fleischer care şi-a axat programul intitulat „Ediţie specială“ tocmai pe lipsurile re­marcabile în sectoarele de pro­ducţie. În programul prezentat după şedinţa de grupă sindicală luna­ră au fost criticaţi cei care lipsesc nemotivat şi trag chiulul. Comisia culturală a mai acţionat şi prin intermediul fotografierii, evident a celor plimbăreţi, a celor care în timpul lucrului merg după cumpărături, a maşinilor care stag­nează şi a altor aspecte. Toate acestea au fost afişate la locuri vizibile. S-a mai iniţiat acţiunea „Cei vizaţi să răspundă!“ Este vorba de cei criticaţi, de obligati­vitatea lor de a răspunde la cri­­ticite aduse, In acest sens au fost înregistrate pe bandă de magneto­fon declaraţiile lor, angajamentul că nu vor mai comite asemenea abateri. ILIE ANDREI Spectacol coral " Formaţia coralii a Casei orăşeneşti de cultură din Agnita s-a reîntors recent de la Suceava unde, sâmbă­­tă a susţinut un spectacol apreciat de publicul sucevean în cadrul fes­tivalului „Ciprian Porumbescu". Din program au făcut parte, între altele suita corală „Bucuria muncii* de Gh. Şoima şi „Steagul nostru" de G. Po­rumbescu. La întoarcere, cei 100 de membri ai formaţiei corale au avut prilejul să viziteze oraşele Sighişoa­ra şi Tg. Mureş, să admire frumu­seţile depresiunii Domnelor, giganti­ca construcţie a Bicazului. Recuperarea deşeurilor metalice In bătălia ce se duce în ţara noas­tră pe linia economisirii metalelor, se înscrie şi acţiunea de recuperare şi expediere pe adresa oţelăriilor pa­triei a deşeurilor metalice. Cu simţ de răspundere a muncii şi munceşte în această direcţie şi personalul com­partimentului mecanic șef de la Com­binatul textil Cisnădie. Din eviden­țele existente aici rezultă că, de la începutul anului au fost recuperate și predate peste 290 tone metale. Pe ogoarele judeţului C.A.P. Şelimbăr. După cum ne infor­mează contabila Susa­­na Schwartz, coopera­torii din brigăzile de cimp din satele Şe­­limbăr şi Mohu şi-au mobilizat forţele la transportul tinurilor. Peste treizeci de ate­laje au fost antrenate in această­­ acţiune, punîndu-se la adăpost încă 25 tone fîn de lucerna, otavă etc. 's- I.A.S. Dealul Ocnei. Lucrătorii fermelor a­­cestei unităţi au des­făşurat o activitate intensă la pregătirea terenului în vederea însămînţărilor. Ingi­nerul Valeriu Sasu, directorul întreprin­derii, ne relatează că mecanizatorii din fer­mele nr. 2, condusă de ing. Teodor Flentea, 6, condusă de tehni­cianul Nicolae Văr­­gatu, 10, condusă de tehnicianul Teofil Ka­dar, au efectuat ară­turi pe 18 hectare şi discuiri pe 70 hectare. In aceste acţiuni au fost angrenate 14 trac­toare şi 6 grape cu discuri. Hotelul „CENTRAL“ îşi aşteaptă oaspeţii In apropierea complexului meş­teşugăresc şi a Casei de cultură a sindicatelor din Mediaş, se înal­ţă o nouă clădire impunătoare, noul hotel, dat recent în folosin­ţă. Despre importanţa acestuia în viaţa oraşului de pe Tîrnavă nu mai este cazul să insistăm. Amin­­im doar­ că felul în care s-a con­struit, modul cum este dotat, pre­cum şi confortul pe care îl asi­gură pot satisface pînă şi cele mai rafinate gusturi ale oricărui oaspete. Hotelul dispune de un bar de zi, o braserie şi un restaurant, cu o capacitate de­ 200 locuri. Bu­cătari renumiţi şi ospătari pricepuţi oferă oaspeţilor mîncările şi bău­turile preferate, asigurînd tot­odată , o deservire civilizată, promptă. Aici lucre­ază peste 100 de persoane, începînd de la re­cepţionen pînă la cameriste şi personalul de serviciu. De menţionat că la recepţie se vorbesc mai multe limbi printre care germana, franceza, engleza, spaniola, maghiara. La construirea hotelului s-a a­­vut în vedere asigurarea tuturor condiţiilor de confort. Amintim doar cîteva: bucătăria, braseria şi restaurantul dispun de instalaţii de aer condiţionat, există coman­dă automată pentru iluminatul de siguranţă, camere frigorifice, ca­mere de ventilaţie, precum şi multe altele. De altfel, clădirea cu cele cinci nivele ale sale, cu con­fortul ce îl oferă, se încadrează armonios în noua arhitectură a acestei părţi a municipiului, pe de o parte, iar pe de altă parte răspunde unor stringente necesităţi de cazare a oaspeţilor din ţară şi de peste hotare care vizitează frumosul Civitas Mediensis. Mai amintim şi faptul că, acum, prin darea în folosinţă a noului o­­biectiv, capacitatea hotelieră a Me­diaşului se triplează. B. SANDU Activităţi edilitar-gos­podăreşti La Tălmaciu In prezent, locuitorii comunei, în frunte cu deputaţii desfăşoară o bo­gată activitate de Înfrumuseţare şi gospodărire a localităţii. Principalele lucrări efectuate în ultima vreme au avut ca obiectiv construcţia de po­duri, podeţe, trotuare. Se asfaltează acum strada principală. Pînă în prezent s-au dat în folosin­ță 5 154 m­p trotuare, 132 poduri și podețe din beton, spații verzi și o serie de alte amenajări necesare co­munei. La Boiţa Un număr mare de cetăţeni parti­cipă la lucrările de amenajare a unui şipol, pentru îmbunătăţirea aprovi­zionării cu apă. Acelaşi interes se dovedesc şi faţă de lucrările ce se prestează la baia comunală. Tot în această localitate, prin gri­ja Comitetului judeţean de cultura şi artă s-a amenajat şi se va deschide curând , în cadrul festivalului „Cihi­­nium“ un muzeu al satului. s Din nou despre ritmicitate Nici după această primă d cadă din luna septembrie­­ putem consemna o bună ritm citate în realizarea planul... . producţiei marfă, la nivelul ju-­­­deţului. Apare o prea mare­­ disproporţie între modul de în-­­ deplinire a sarcinilor de plan­­ de către unele întreprinderi,­­ prezentîndu-se cu mari rănit- 1 neri, în urmă şi majoritatea­­ unităţilor industriale care se­­ străduiesc să rezolve proble- i mele de aprovizionare, de pro- ' ducţie ritmică, de finalizare a­­­­ produselor. Ca urmare, la ni­­­­­­velul judeţului din planul lu- * ' nar al producţiei marfă indus- \ 1 trială a fost realizat doar 30,7 l ^ la sută. Unităţile care au tras­­ , înapoi rezultatele globale sunt: L 1 uzina „Balanţa" 11 la sută, „In- l \ dependenţa" 22,8 la sută, „Re- / , cord" 17 la sută, „Tîrnava" Me- I ' diaş 22,5 la sută, „8 Mai" Me- l \ diaş 26,6 la sută, FIFA 24,5 la / I sută, „Vitrometan" Mediaş 27,8 \ ' la sută, „Sticla" Avrig 28,5 la \ t sută, Combinatul de industrie i’ i alimentară 22,2 la sută şi al- ' 1 tele. După cum se observă, cele i \ mai multe unităţi, aîe căror * I realizări sunt mult sub nivelul \ ' mediu aparţin municipiului Si­ t - biu. De altfel, la nivelul muni- ’ l cipiului Sibiu realizările primei t . decade se ridică numai la 27,6­­­1 la sută. Sunt repetate la infi- ' ţ nit aceleaşi neajunsuri, aceleaşi i , justificări, în special de către l­a uzinele „Balanţa", „Indepen-­­ t denţa", întreprinderile „Re- 1 , cord", MACO, AMET etc. ţ Este timpul ca fiecare cor­i- l­­­tet de direcţie să trateze cu­­ l mai multă responsabilitate a- \ a­ceste probleme ale realizării i­S ritmice a planului, deoarece ne 7 ^ apropiem de sfîrşitul anului şi ţ , industria judeţului nostru nu se î 1 prezintă favorabil din punctul r i de vedere al îndeplinirii anga- j­a­jamentelor. t Pag. » La Tălmăcel Dală fiind apropierea perioadei opti­me pentru activitatea cu­ltural-educa­­tivă ce se desfăşoară la ţară. In a­­cest sat, prin participarea largă a cetăţenilor se lucrează intens la ter­minarea anexelor noului cămin cul­tural. La Ocna Sibiului Prin grija Consiliului popular oră­şenesc s-au luat măsuri pentru repa­rarea cabinelor de baie la lacul Ho­rea şi pentru mărirea plajei existe­n­­te. Tot la Ocna, la staţiune, recent au­ fost instalate duşuri cu apă caldă la două vile, mărindu-se astfel gradul de contort al acestora.

Next