Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)
1970-09-16 / nr. 798
Anul m nr. m In faţa tainelor... abecedarului (Urmare din pag. 1) sorbi din glasul calm, sigur ? raid si învăţătoarei lor multe si minunate învăţături, multe şi frumoase deprinderi. Acum privesc cu ochii la mămici şi par să nu înţeleagă încă exact semnificaţia unui ceremonial, .In numele elevilor clasei a IV-a vă urăm, dragi prieteni, să fiţi demni de renumele şcolii, să trataţi bine şi să aveţi o purtare frumoasă. Şi, din nou flori, flori cu înţeles de ştafetă de la cei care au terminat primul ciclu la cei ce-i încep... De azi, bobocii vor câta cu drag la cartea cu minuni, abecedarul, vor încerca să desprindă sensul slovei şi al cifrei. Le stau în ajutor dascălii şi preţioase daruri ale partidului şi ţării. Căci cele 151 de abecedare şi aritmetici de pe băncile claselor I de la Şcoala nr. 15 nu sunt decit o părticică din tezaurul pe care sute de mii de copii ai patriei II vor folosi gratuit şi în acest an. Cărţi, caiete, dar şi jucării îi vor aştepta în fiecare dimineaţă vegheată de glasul cristalin al clopoţelului. Cam pentru ei, pentru cei mai mici şcolari ai patriei, trecerea de la păpuşi şi plastelină la buchile cu înţelesuri largi se va face treptat, intr-o simbioză lină a jocului cu învăţătura. Lor, celor mai mici, pentru care despărţirea de mămici e încă hotărnicită de păreri de rău şi, pe alocuri, chiar de lacrimi, le-au urat dascălii, părinţii, multe succese în noua viata, în viata de elev. Asociem urărilor lor pe ale noastre. Să creşteţi mari, sa învăţaţi bine, să deveniţi buni slujitori ai patriei. Şi, să nu uitaţi o clipă ci zilele dragi ale bucuriei vă sînt vegheate părinteşte de partid, căruia, miine, cinci veţi înţelege mai multe şi voi, îi veţi cînta .Mulţumim din inimă partidului", aşa cum a făcut-o, ieri, cu voci sprintare, cristaline, grupul compact al purtătorilor cravatelor roşii din şcoala voastră... Atunci, sintem siguri, veţi pricepe sensurile adinei ale cuvîntului datorie, un cuvînt nou cu multe, frumoase, dar şi grele, rezonanţe. In bătrinul Civitas Me ra în toate satele şi oraşele patriei noastre socialiste şi la Mediaş prima zi de şcoală a fost aşteptată cu nerăbdare. Cu mult înainte de oraş, de pe toate străzile, elevi şi eleve cu ghiozdane şi flori, se îndreptau voioşi spre şcolile apropiate din cartiere. Totul părea nou, pentru că atunci cind toţi aceşti tineri se aflau încă în tabere la munte sau la mare, în drumeţii, admirînd frumuseţile naturii şi locurile istorice, la şcolile lor meşterii zidari şi zugravi munceau de zor la reparaţii, la construirea de noi clase. Toate acestea numai pentru ca cei peste 4 000 de elevi ai şcolilor generale, ai liceelor, şcolilor profesionale, ca şi prichindeii grădiniţelor să aibă create toate condiţiile pentru învăţătură. Pentru cei peste 1 700 elevi din Gura Cimpului, de pildă, a fost dat în folosinţă noul local cu săli de clase spaţioase şi mobilier nou. Asigurarea spaţiului de cazare pentru elevii şcolii profesionale „Vitrometan“ este încă o dovadă a grijii ce o poartă partidul şi statul nostru copiilor oamenilor muncii. In scurt timp, ei se vor muta în noul cămin din incinta şcolii. Bucuroşi şi plini de recunoştinţă sunt şi elevii care vor învăţa la Şcoala generală nr. 6, şcoală care în lune mai a fost greu lovită de furia apelor. Acum, localul este complet refăcut, clasele parchetate, zugrăvite iar băncile aliniate, îşi aşteaptă stăpînii. In curtea acestei şcoli am întîlnit azi aceeaşi atmosferă sărbătorească specifică primei zile de şcoală. Deodată peste rîsetele şi voia bună se aşterne liniştea. Orînduiţi pe clase, în frunte cu diriguiţii, elevii formează un careu. La deschiderea noului an şcolar, pe Ungă părinţi, aici au venit şi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Ne aflăm la Liceul nr. 1 unde, în anul şcolar trecut, după cum arăta prof. Vasile Barna, directorul liceului, s-au obţinut bune rezultate la învăţătură. Astfel, un număr de 335 de elevi au obţinut premii şi menţiuni, avînd media generală de la 9 in sus. Dacă mai amintim succesele obţinute de absolvenţii şcolii generale la admiterea in licee şi şcoli post-generale, pe acelea ale absolvenţilor liceului la institute şi facultăţi, cit şi rezultatele obţinute la numeroase concursuri şcolare, olimpiade, competiţii sportive ş. a., putem conchide că întregul colectiv de profesori şi elevi este animat de hotărîrea de a continua şi ridica pe treaptă nouă îndelungata tradiţie a acestui liceu. In cuvîntul său tov. Costică Porime, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul Mediaşului, a trecut în revistă succesele obţinute pe linia dezvoltării învăţămîntului de stat. „Mai mult ca oricînd, a arătat vorbitorul, trebuie apreciat faptul că în municipiul Mediaş, greu lovit de apele din primăvară, afectîmd bogăţiile sale acumulate în ani mulţi s-a muncit în aşa fel incit toate instituţiile de învăţămînt se bucură de condiţii mai bune de activitate. Numai suplimentările de fonduri pentru reparaţii, zugrăvit şi vopsit, depăşesc suma de 700 000 lei“. Festivitatea deschiderii a luat sfîrşit, în ordine elevii se îndreaptă spre sălile de clasă. Pe băncile frumos aliniate, ei aşteaptă manualele şcolare acordate gratuit, un dar de preţ oferit de partidul şi statul nostru. E. SANDU . TRIBUNA’ STITULUT Deschiderea noului an şcolar Prima oră de clasă Prestigiul unui liceu de profil Popasul nostru l-am hotărit la Liceul economic din mai multe motive. •Şcoala este o creaţie de dată relativ recentă, reuşind, cu toate acestea, să-şi creeze un prestigiu sigur, să capteze orientarea absolvenţilor şcolilor generale. Aşa se explică abundenţa elevilor care se hotărăsc să studieze la această instituţie şcolară cu profil, care are înscrişi peste 800 de elevi la cursurile de zi şi serale, în cei patru ani de studiu. Numărul mare al elevilor care s-au orientat spre această nouă formă de învăţămînt ridică, în viaţa şcolii, problema repartizării cit mai chibzuite a spaţiului, deocamdată puţin restrîns, a folosirii intensive şi judicioase a sălilor de clasă şi a celorlalte spaţii aferente, înfiinţat în anul 1906, din iniţiativa legării cit mai strînse a şcolii de necesităţile şi pretenţiile de calificare ale sferei productive din complexul activităţii sociale, Liceul economic din Sibiu a dat, la încheierea precedentului an de studii, prima promoţie completă de absolvenţi. Este de remarcat faptul că se manifestă o grijă deosebită pentru soarta absolvenţilor, cei care nu urmează în continuare şcolarizarea în învăţămlntul superior sau în forme post-liceale, fiind repartizaţi în cîmpul muncii, calificaţi în meseriile pentru care s-au pregătit — contabili, merceologi, statisticieni. Şi începutul acestui nou an şcolar a dovedit o matură chibzuinţă a absolvenţilor şcolilor generale, ajutaţi în orientare de către cadrele didactice respective, de a studia cu mai mulţi în licee, cu profil practic. La admiterea în Liceul economic s-au prezentat aproape 300 de candidaţi, dintre care 108 au devenit elevi ai celor trei clase paralele ale anului I. După cum ne informează prof. C. Pilot, directorul liceului, necesarul de cadre didactice de specialitate este complet acoperit, existînd toate premisele profesionale ale unei exigente activităţi. Dacă se are în vedere şi urgenţa lucrărilor de extindere (trei laboratoare, o sală pentru maşini), liceul va avea toate condiţiile pentru o perfectă şcolarizare, la nivelul exigenţelor actuale ale învăţămîntului din ţara noastră, în funcţie de imperativele progresului social. Pe acest considerent, în şcoală se pune accent pe pregătirea practică, prin materii adecvate: stenodactilografie, calcul cu maşini de calcul, avîndu-se legături permanente cu unităţi productive din oraş („Balanţa“, Direcţia de statistică, întreprinderi comerciale) pentru practica în producţie a elevilor şi pentru continua informare a cadrelor didactice. Ţinem să subliniem, în cadrul rîndurilor festive care se cer la acest eveniment şcolar sărbătoresc, faptul că Liceul economic din Sibiu se înscrie în traiectoria continuităţii liceelor comerciale mai vechi din Sibiu. In cinstea aniversării a o jumătate de veac de la crearea P.C.R., colectivul de cadre didactice al liceului este decis să depună eforturi susţinute pentru ridicarea calitativă a procesului instructiv-educativ, pentru o pregătire cît mai bună a absolvenţilor, la nivelul exigenţelor mereu sporite ale societății. T. P. Şcolile din Agnita in haine noi Cele 5 şcoli generale din raza administrativă a oraşului Agnita au întîmpinat noul an şcolar în haină nouă, oferind elevilor şi dascălilor lor cele mai bune condiţii pentru desfăşurarea procesului de învăţămînt. Vizitînd Şcoala generală nr. 2, a cărei clădire primitoare respiră acum lumină, curăţenie, ne reamintim zilele dramatice ale inundaţiei de la sfîrşitul lunii mai. Copiii priveau neputincioşi spectacolul înfiorător al apei devastînd clasele, năruind pereţii, distrugînd spaţiile verzi ale şcolii lor dragi. Clădirea a fost supusă reparaţiilor capitale, s-au efectuat numeroase lucrări în valoare de zeci de mii de lei: tencuieli şi zugrăveli, interioare şi exterioare, parchetarea a 7 încăperi, lucrări de canalizare ş. a. Un ajutor substanţial s-a primit din partea părinţilor care au reparat mobilierul, acoperişul şcolii, au confecţionat aparate şi unelte. Şi la celelalte şcoli s-a muncit intens în perioada vacanţei. La Şcoala generală nr. 3, cel mai nou edificiu şcolar al oraşului, stăruie o atmosferă deosebit de sărbătorească. La Ieri dimineaţă, străziie oraşului de pe malurile Hîrtibaciului au fost inundate de peste cei 2 000 de elevi. Mulţi dintre ei purtători ai cravatelor roşii, liceeni cu braţele încărcate de flori, şcolari voioşi cu prospeţimea zilelor de vacanţă în obraji şi priviri. La Casa orăşenească de cultură unde a avutloc deschiderea festivă a noului an şcolar pentru elevii liceului din localitate au fost de faţă reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, cadre didactice, reprezentanţi ai Ministerului Invăţămîntului. Cuvîntul de deschidere a revenit profesoarei Angela Nicula care a subliniat cu acest prilej completarea numărului de cadre didactice cu tineri din noua promoţie de absolvenţi ai facultăţilor, care au fost repartizaţi în oraşul Agnita. Tov. Gheorghe Lenghen, secretar al Comitetului orăşenesc Agnita al P.C.R. a transmis din partea organului de partid un călduros imbold elevilor şi profesorilor pentru a dobîndi în acest an de învăţămînt noi succese în munca instructiv-educativă. MARIUS TERCHILA La Cisnădie Din Cisnădie, corespondentul nostru Ilie Andrei ne-a transmis telefonici „Ieri dimineaţă oraşul de la poalele Măgurii a cunoscut atmosfera sărbătorească a deschiderii unui nou an de învăţămînt. Semnificativ pentru şcolile cisnădiene care şi-au deschis porţile în acesta an este numărul mare de clase noi şi dotări cu care au fost înzestrate. La Centrul profesional şi tehnic s-a dat în folosinţă un nou grup şcolar cu 16 clase şi alte cinci săli special amenajate, pentru laboratoare de chimie, tehnologie, desen tehnic şi bibliotecă. In plus, a fost amenajat un club pentru elevi şi se află în lucru un complex sportiv care va fi dotat cu pistă de alergări, terenuri de volei, baschet, handbal. Spaţiul de cazare în cămine s-a mărit de asemenea pentru încă 130 elevi. Faţă de anul trecut acest important centru de învăţămînt şi-amărit capacitatea cu încă trei clase pentru şcoala profesională, două pentru liceul textil (însumînd 180 elevi)“. în faţa noii clădiri a Liceului „Octavian Goga“ Un avion al companiei aeriene române TAROM, plecat în dupăamiaza zilei de 14 septembrie în cursă regulată pe ruta Bucureşti— Budapesta— Praga, a fost deturnat cu 12 minute înaintea aterizării la Praga şi silit să se îndrepte spre München. Această acţiune piraterească a fost săvîrşită de un grup de pasageri unguri, îmbarcaţi la Budapesta, care, sub ameninţarea armelor, au silit echipajul să zboare deasupra teritoriului Austriei şi R.F. a Germaniei şi să aterizeze pe aeroportul Riem din München. Deşi propria lor viaţă era în pe COMPANIEI TAROM ricol, membrii echipajului românesc au acţionat cu calm, au prevenit panica în rîndul pasagerilor şi au asigurat securitatea zborului, ţinînd permanent legătura cu punctele de dirijare a navigaţiei din Austria şi R.F. a Germaniei. Autorii acţiunii piratereşti sînt trei bărbaţi însoţiţi de o femeie şi doi copii. La aterizarea la München a avionului, la faţa locului au sosit autorităţile vest-germane. Poliţia din München a dezarmat şi arestat imediat grupul persoanelor din R.P. Ungară care au atentat la securitatea pasagerilor şi a echipajului avionului românesc, în prezent au loc cercetări, urmînd a fi aplicate prevederile legilor în vigoare. Pe aeroportul Riem, după un control menit să asigure securitatea zborului avionului, cei 78 de pasageri şi 5 membri ai echipajului s-au reîmbarcat şi au continuat, în cursul nopţii, călătoria la Praga, unde au aterizat în bune condiţii. Ulterior, avionul TAROM a efectuat cursa regulată spre Bucureşti, cu pasageri îmbarcaţi la Praga şi Budapesta. Organele de stat româneşti au luat măsurile corespunzătoare pentru desfăşurarea zborurilor, atât pe liniile interne, cît şi pe rutele internaţionale, în cele mai bune condiţii de siguranţă. (Agerpres) : WJWUWJWWhl^WAW.1 Comisia culturală în sprijinul producţiei La Iniţiativa comitetului sindicatului Uzinelor textile din Cisnădie, comisia culturală, împreună cu comitetul de secţie de la secţia covoare şi responsabilii culturali din grupele sindicale, au întreprins o serie de acţiuni menite să ajute procesul de producţie. Prima acţiune a fost aceea a folosirii timpului de lucru. Pe acest considerent a luat ţiinţă o brigadă artistică de agitaţie din schimbul condus de maistrul de schimb , Kurt Fleischer care şi-a axat programul intitulat „Ediţie specială“ tocmai pe lipsurile remarcabile în sectoarele de producţie. În programul prezentat după şedinţa de grupă sindicală lunară au fost criticaţi cei care lipsesc nemotivat şi trag chiulul. Comisia culturală a mai acţionat şi prin intermediul fotografierii, evident a celor plimbăreţi, a celor care în timpul lucrului merg după cumpărături, a maşinilor care stagnează şi a altor aspecte. Toate acestea au fost afişate la locuri vizibile. S-a mai iniţiat acţiunea „Cei vizaţi să răspundă!“ Este vorba de cei criticaţi, de obligativitatea lor de a răspunde la criticite aduse, In acest sens au fost înregistrate pe bandă de magnetofon declaraţiile lor, angajamentul că nu vor mai comite asemenea abateri. ILIE ANDREI Spectacol coral " Formaţia coralii a Casei orăşeneşti de cultură din Agnita s-a reîntors recent de la Suceava unde, sâmbătă a susţinut un spectacol apreciat de publicul sucevean în cadrul festivalului „Ciprian Porumbescu". Din program au făcut parte, între altele suita corală „Bucuria muncii* de Gh. Şoima şi „Steagul nostru" de G. Porumbescu. La întoarcere, cei 100 de membri ai formaţiei corale au avut prilejul să viziteze oraşele Sighişoara şi Tg. Mureş, să admire frumuseţile depresiunii Domnelor, gigantica construcţie a Bicazului. Recuperarea deşeurilor metalice In bătălia ce se duce în ţara noastră pe linia economisirii metalelor, se înscrie şi acţiunea de recuperare şi expediere pe adresa oţelăriilor patriei a deşeurilor metalice. Cu simţ de răspundere a muncii şi munceşte în această direcţie şi personalul compartimentului mecanic șef de la Combinatul textil Cisnădie. Din evidențele existente aici rezultă că, de la începutul anului au fost recuperate și predate peste 290 tone metale. Pe ogoarele judeţului C.A.P. Şelimbăr. După cum ne informează contabila Susana Schwartz, cooperatorii din brigăzile de cimp din satele Şelimbăr şi Mohu şi-au mobilizat forţele la transportul tinurilor. Peste treizeci de atelaje au fost antrenate in această acţiune, punîndu-se la adăpost încă 25 tone fîn de lucerna, otavă etc. 's- I.A.S. Dealul Ocnei. Lucrătorii fermelor acestei unităţi au desfăşurat o activitate intensă la pregătirea terenului în vederea însămînţărilor. Inginerul Valeriu Sasu, directorul întreprinderii, ne relatează că mecanizatorii din fermele nr. 2, condusă de ing. Teodor Flentea, 6, condusă de tehnicianul Nicolae Vărgatu, 10, condusă de tehnicianul Teofil Kadar, au efectuat arături pe 18 hectare şi discuiri pe 70 hectare. In aceste acţiuni au fost angrenate 14 tractoare şi 6 grape cu discuri. Hotelul „CENTRAL“ îşi aşteaptă oaspeţii In apropierea complexului meşteşugăresc şi a Casei de cultură a sindicatelor din Mediaş, se înalţă o nouă clădire impunătoare, noul hotel, dat recent în folosinţă. Despre importanţa acestuia în viaţa oraşului de pe Tîrnavă nu mai este cazul să insistăm. Aminim doar că felul în care s-a construit, modul cum este dotat, precum şi confortul pe care îl asigură pot satisface pînă şi cele mai rafinate gusturi ale oricărui oaspete. Hotelul dispune de un bar de zi, o braserie şi un restaurant, cu o capacitate de 200 locuri. Bucătari renumiţi şi ospătari pricepuţi oferă oaspeţilor mîncările şi băuturile preferate, asigurînd totodată , o deservire civilizată, promptă. Aici lucrează peste 100 de persoane, începînd de la recepţionen pînă la cameriste şi personalul de serviciu. De menţionat că la recepţie se vorbesc mai multe limbi printre care germana, franceza, engleza, spaniola, maghiara. La construirea hotelului s-a avut în vedere asigurarea tuturor condiţiilor de confort. Amintim doar cîteva: bucătăria, braseria şi restaurantul dispun de instalaţii de aer condiţionat, există comandă automată pentru iluminatul de siguranţă, camere frigorifice, camere de ventilaţie, precum şi multe altele. De altfel, clădirea cu cele cinci nivele ale sale, cu confortul ce îl oferă, se încadrează armonios în noua arhitectură a acestei părţi a municipiului, pe de o parte, iar pe de altă parte răspunde unor stringente necesităţi de cazare a oaspeţilor din ţară şi de peste hotare care vizitează frumosul Civitas Mediensis. Mai amintim şi faptul că, acum, prin darea în folosinţă a noului obiectiv, capacitatea hotelieră a Mediaşului se triplează. B. SANDU Activităţi edilitar-gospodăreşti La Tălmaciu In prezent, locuitorii comunei, în frunte cu deputaţii desfăşoară o bogată activitate de Înfrumuseţare şi gospodărire a localităţii. Principalele lucrări efectuate în ultima vreme au avut ca obiectiv construcţia de poduri, podeţe, trotuare. Se asfaltează acum strada principală. Pînă în prezent s-au dat în folosință 5 154 mp trotuare, 132 poduri și podețe din beton, spații verzi și o serie de alte amenajări necesare comunei. La Boiţa Un număr mare de cetăţeni participă la lucrările de amenajare a unui şipol, pentru îmbunătăţirea aprovizionării cu apă. Acelaşi interes se dovedesc şi faţă de lucrările ce se prestează la baia comunală. Tot în această localitate, prin grija Comitetului judeţean de cultura şi artă s-a amenajat şi se va deschide curând , în cadrul festivalului „Cihinium“ un muzeu al satului. s Din nou despre ritmicitate Nici după această primă d cadă din luna septembrie putem consemna o bună ritm citate în realizarea planul... . producţiei marfă, la nivelul ju-deţului. Apare o prea mare disproporţie între modul de în- deplinire a sarcinilor de plan de către unele întreprinderi, prezentîndu-se cu mari rănit- 1 neri, în urmă şi majoritatea unităţilor industriale care se străduiesc să rezolve proble- i mele de aprovizionare, de pro- ' ducţie ritmică, de finalizare a produselor. Ca urmare, la nivelul judeţului din planul lu- * ' nar al producţiei marfă indus- \ 1 trială a fost realizat doar 30,7 l ^ la sută. Unităţile care au tras , înapoi rezultatele globale sunt: L 1 uzina „Balanţa" 11 la sută, „In- l \ dependenţa" 22,8 la sută, „Re- / , cord" 17 la sută, „Tîrnava" Me- I ' diaş 22,5 la sută, „8 Mai" Me- l \ diaş 26,6 la sută, FIFA 24,5 la / I sută, „Vitrometan" Mediaş 27,8 \ ' la sută, „Sticla" Avrig 28,5 la \ t sută, Combinatul de industrie i’ i alimentară 22,2 la sută şi al- ' 1 tele. După cum se observă, cele i \ mai multe unităţi, aîe căror * I realizări sunt mult sub nivelul \ ' mediu aparţin municipiului Si t - biu. De altfel, la nivelul muni- ’ l cipiului Sibiu realizările primei t . decade se ridică numai la 27,61 la sută. Sunt repetate la infi- ' ţ nit aceleaşi neajunsuri, aceleaşi i , justificări, în special de către la uzinele „Balanţa", „Indepen- t denţa", întreprinderile „Re- 1 , cord", MACO, AMET etc. ţ Este timpul ca fiecare cori- ltet de direcţie să trateze cu l mai multă responsabilitate a- \ aceste probleme ale realizării iS ritmice a planului, deoarece ne 7 ^ apropiem de sfîrşitul anului şi ţ , industria judeţului nostru nu se î 1 prezintă favorabil din punctul r i de vedere al îndeplinirii anga- jajamentelor. t Pag. » La Tălmăcel Dală fiind apropierea perioadei optime pentru activitatea cultural-educativă ce se desfăşoară la ţară. In acest sat, prin participarea largă a cetăţenilor se lucrează intens la terminarea anexelor noului cămin cultural. La Ocna Sibiului Prin grija Consiliului popular orăşenesc s-au luat măsuri pentru repararea cabinelor de baie la lacul Horea şi pentru mărirea plajei existente. Tot la Ocna, la staţiune, recent au fost instalate duşuri cu apă caldă la două vile, mărindu-se astfel gradul de contort al acestora.