Tribuna Sibiului, noiembrie 1970 (Anul 3, nr. 838-862)
1970-11-22 / nr. 856
In Balşul De la aeroport, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi membri ai delegaţiei, se îndreaptă spre oraşul Balş, unde a fost construită una din cele mai tinere unităţi industriale ale ţării, Fabrica de osii şi boghiuri. Şi aici, ca pretutindeni pe cuprinsul patriei, semnul înnoirilor este evident. „Ridicarea la putere" a acestui oraş, rod al politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor ţării, a dus nemijlocit la schimbarea înfăţişării Balşului — aşezarea modestă de odinioară de pe malurile Olteţului — unde nu exista decit o simpla turnătorie de plite pentru sobele de gătit. Blocurile de locuinţe, clădirea liceului cu l6 săli de clasă, casa de cultură, spitalul, conferă oraşului atributele urbanisticii moderne. în acelaşi timp, construcţia uzinei a condus la schimbarea structurii populaţiei. Numeroşi localnici pregătiţi în prealabil, încă din vremea cînd topografii abia schiţau contururile viitoarei unităţi industriale, la întreprinderi din ţară ca „Progresul"—Brăila, Uzinele metalurgice Reşiţa, Uzinele de vagoane din Arad, F.M.U.A.B. şi altele, au devenit muncitori cu o bună calificare. Directorul uzinei, inginerul Teodor Iercan, informează pe oaspeţi că în prima etapă uzina va produce osii si roti monolit pentru vagoane, iar în etapa a doua şi boghiuri, în această lună urmează să fie pusă in funcţiune linia de prelucrare la cald a osiilor. De altfel, în perioada probelor tehnologice au şi fost livrate beneficiarilor peste 2 000 de osii simple. Conducătorii de partid şi de stat vizitează halele unde se află linia de forjare a osiilor. Se parcurge, pe fluxul de producţie, drumul pe care îl face lingoul de oţel, cu diametrul de aproape jumătate de metru, pînă la produsul finit — roata. Procesul tehnologic este complet mecanizat şi automatizat, făcînd să dispară din nomenclatorul de profesii tradiţionala activitate a forforului manual, a omului care manipula barele incandescente de metal cu eforturi uriaşe. De la panourile de comandă, „forjorii" conduc acum toate operaţiunile. Multe din utilajele moderne cu care este dotată uzina poartă marca de fabrică a unor unităţi industriale româneşti. Astfel, F.M.U.A.B. a furnizat strungurile Carusel, U.M. Timişoara — podurile rulante, „Electroputere"—Craiova — transformatoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de preocupările privind extinderea uzinei, de stadiul construcţiei turnătoriei şi oţelăriei. Secretarul general al partidului dă indicaţii ca proiectanţii să manifeste o înaltă responsabilitate în folosirea judicioasă a terenului, pentru a se evita scoaterea din circuit industrial ul agricol a unor suprafeţe prea mari. In acelaşi timp, cere să se întocmească studii pentru ca la Balş să fie concentrată producţia turnătoriei şi oţelăriei in aşa fel incit acestea să fie în măsura să deservească, şi alte fabrici şi uzine din judeţele învecinate. „în acest fel, arată tovarăşul Ceauşescu, va creşte rentabilitatea şi se va ajunge la o specializare potrivit cerinţelor şi exigenţelor sporite impuse de dezvoltarea economiei naţionale în perspectiva viitorului cincinal", în timpul vizitei, directorul uzinei informează pe oaspeţi despre preocupările privind creşterea calificării muncitorilor. Tovarăşul Ceauşescu arată că aici procesul tehnologic este modern şi ca atare se impun cunoştinţe temeinice din partea fiecărui muncitor, pentru a fi capabil să mînuiască maşinile şi utilajele cu performanţe tehnice superioare. La ieşirea din uzină, un mare număr de muncitori, ingineri şi tehnicieni fac tovarăşului Ceauşescu o călduroasă manifestare de dragoste şi stimă. Secretarul general al partidului adresîndu-se celor prezenţi, spune: — Sînteţi la început de drum. Trebuie să depuneţi toate eforturile pentru ca uzina să inceapă neintirziat producţia la parametrii proiectaţi. Vă doresc succes. — Vă asigurăm că vom îndeplini cu cinste această sarcină, tovarăşe Ceauşescu, este răspunsul dat. în drum spre Slatina, conducătorii de partid şi de stat se opresc la marginea unei tarlale, pe care se văd grămezi de sfeclă. Cooperatorii de la Leoteşti lucrează de zor la strîngerea şi transportul acesteia. Tovarăşul Ceauşescu se apropie de ţăranii cooperatori care îl întîmpină cu bucurie. — Să trăiţi, tovarăşe Ceauşescu. Bine aţi venit la noi! Conducătorul partidului şi statului stă de vorbă , cu cei aflaţi la muncă, pe cîmp, se interesează de calitatea recoltei, de munca, preocupările oamenilor, îl întreabă apoi pe brigadierul Nicolae Cojocaru care este producţia la hectar. — în jur de 27 000 de kg. — Este bine, dar e în interesul dumneavoastră ca viitoarea recoltă să fie şi mai bună. Pentru aceasta, este necesar insă ca lucrul să fie organizat în aşa fel îneît să nu se producă nici o întîrziere în tot timpul campaniei agricole, să fie respectată densitatea aşa cum prevede agrotehnica, să se extindă mecanizarea. — Aşa vom face, îl asigură ţăranii cooperatori care s-au strîns roată în jur, fiecare dorind să fie cit mai aproape să-i strîngă mina. Slatina pe drumul unei dezvoltări impetuoase La Slatina, oraşul reşedinţă al judeţului Olt, mii de locuitori, întîmpină cu entuziasm pe oaspeţi. Se scandează „P.C.R. — Ceauşescu", lozincă de o deosebită semnificaţie, care atestă încă şi încă o dată faptul că poporul nostru, făuritor al societăţii socialiste multilateral dezvoltate, vede în partidul comunist exponentul fidel al aspiraţiilor sale, iar în persoana secretarului general pe cel mai iubit fiu, care, în fruntea I BIBLIOTECA,, ASTRA"! SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! ORGAN AI COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul III, nr. 856 Duminică, 22 noiembrie 1970 4 pagini 50 bani Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în judeţul Olt Avionul cu care a călătorit de la Comitetului judeţean Dolj al Parti-Sofia spre patrie delegaţia de partidului Comunist Român, preşedintele şi guvernamentală a Republicii So Consiliului popular judeţean, reprecialiste România, condusă de tovarăzentanţi ai organelor locale de partid şui Nicolae Ceauşescu, care a făcut o şi de stat. Numeroşi cetăţeni ai vizită oficială în ţara vecină şi prieten Craiovei, aflînd vestea sosirii însă, a făcut o escală, datorită condi- oraşul lor a tovarăşului Nicolae fiilor atmosferice nefavorabile din Ceauşescu, au ţinut să fie prezenţi Bucureşti, pe aeroportul din Craiova, pe aeroport pentru a-l saluta cu depîn întîmpinarea conducătorului sebită căldură şi dragoste, pentru partidului şi statului nostru, a tova a-şi exprima şi cu acest prilej, răşilor Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, la profundul ataşament faţă de politica sile Patilineţ, Corneliu Mănescu, internă şi externă a partidului şi Vasile Vlad, membri ai delega statului, pusă in slujba intereselor trei, au venit tovarăşul Con- fundamentale ale poporului român, stantin Băbălău, prim-secretar al a cauzei socialismului şi păcii, partidului şi statului, conduce patria noastră pe drumul progresului şi civilizaţiei. Următoarea etapă a vizitei este moderna cetate a metalului alb. Oaspeţii sunt întîmpinaţi de directorul uzinei, inginerul Ion Buda, de cadre de conducere, de numeroşi muncitori. Asistăm şi aici la aceeaşi emoţionantă primire. Uzina se află în plin proces de dezvoltare. Sunt în construcţie două noi hale de electroliză, care vor spori cu 50 000 tone aluminiu pe an producţia actuală. Spre deosebire de celelalte 4 hale de electroliză care au fiecare 176 tuve de cîte 63 kiloamperi, noile construcţii vor dispune, în final, de cite 124 cuve avînd 83 kiloamperi, ceea ce face ca pe un spaţiu restrîns să se concentreze o capacitate sporită de producţie, în operaţiile de deservire a cuvelor vor fi folosite utilaje şi agregate din cele mai moderne, care vor spori gradul de mecanizare şi automatizare a procesului tehnologic de obţinere a aluminiului. In timpul vizitării halelor de electroliză, a turnătoriei şi a fabricii de anozi, tovarăşul Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat se interesează de modul în care este organizat procesul de fabricaţie, apreciind eforturile harnicului colectiv. La fabrica de electrozi, ca şi la electroliză, remarcînd faptul că luminozitatea halelor nu este la nivelul corespunzător, tovarăşul Ceauşescu dă indicaţii să se ia măsuri urgente pentru rezolvarea problemei, folosindu-se în acest scop masele plastice. Vizitind şantierul noilor hale de electroliză, tovarăşul Ceauşescu întreabă cind va produce prima hală, subliniind necesitatea scurtării termenului de execuţie, in aşa fel incit investiţia să fie realizată înainte de termen. în discuţiile avute cu Mihai Coş- tea, şeful sectorului reparaţii capitale de la cuve-electroliză, cu inginerul Lucian Cereş de la fabrica de anozi, secretarul general se interesează de măsurile privind creşterea calificării . Este necesar să fie organizate cursuri săptămînale, la care să fie antrenat întregul colectiv. Numai pe această cale se va îmbunătăţi calitatea, va creşte productivitatea muncii, vor fi înlăturate stagnările datorate defecţiunilor la maşini. Tot pe platforma industrială a Slatinei, în vecinătatea Uzinei de aluminiu, conducătorii de partid şi de stat vizitează o altă importantă întreprindere — Fabrica de produse cărbunoase, intrată recent în probe tehnologice. Noua unitate este unică în felul ei, întrucît în ţară nu mai există o întreprindere similară nici ca proporţii, nici ca dotare tehnică şi nici ca varietate de produse. Amplasarea ei în apropierea Uzinei de aluminiu a fost determinată de faptul că unul din marii consumatori ai noilor produse cărbunoase, va fi tocmai Uzina de aluminiu. în cadrul viitoarei unităţi se vor realiza electrozi siderurgici grafitaţi pentru cuptoarele electrice, electrozi clorosodici grafitaţi ce se vor folosi la electroliza clorurii de sodiu, blocuri şi plăci catodice pentru industria aluminiului. Ca materie primă se valorifică reziduurile de cocs de petrol din rafinării şi de cocs metalurgic, antracitul şi smoala. La sosirea în întreprindere, conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi călduros de un mare număr de muncitori, tehnicieni şi ingineri. Însoţiţi de directorul adjunct al întreprinderii, Aurică Marga, oaspeţii vizitează principalele sectoare. Un prim popas la linia de cocs petrol calcinat , care în aceste zile a primit materie primă în flux continuu în urma rezultatelor bune obţinute în probele tehnologice. Această modernă instalaţie de calcinare, cu o capacitate anuală de 50 000 tone , şi realizat primele cantităţi de produse de antracit. Pînă la sfîrşitul acestei luni, un alt obiectiv important — cuptorul de coacere continuă — îa care se fac ultimele finisări va intra în probe tehnologice. Se cuvine relevat faptul că întregul echipament tehnologic al acestei unităţi, concepută de Institutul de proiectări metalurgice din Bucureşti, se remarcă printr-un înalt grad de mecanizare şi automatizare. Prin intrarea în funcţiune în cursul acestui an a noii fabrici de produse cărbunoase, se asigură realizarea în ţară a tuturor sortimentelor de produse cărbunoase necesare economiei naţionale. In discuţiile dintre oaspeţi şi gazde, se subliniază importanţa executării ritmice şi integrale a volumului de investiţii prevăzut pentru acest an, necesitatea luării tuturor măsurilor de către Comitetul orăşenesc de partid, de conducerea uzinei pentru ca unităţile intrate în producţie să atingă în timpul cel mai scurt parametrii proiectaţi. Există toate condiţiile, ca această modernă unitate să intre cit mai grabnic în circuitul economiei naţionale. Ultimul obiectiv industrial vizitat de oaspeţi în zona industrială a Slatinei care îşi măreşte puterea economică de la un an la altul este Uzina de prelucrare a aluminiului în bare, ţevi, table, benzi şi folii. Aici se vizitează principalele sectoare prevăzute a intra în producţie în cursul acestui an şi care în prezent se află în probe tehnologice. In secţia de ţevi pentru irigaţie, conducătorii de partid şi de stat asistă la elaborarea primelor produse care se desfăşoară cu succes. Oaspeţii sunt informaţi că această unitate este prevăzută a se dezvolta în trei etape, urmînd ca producţia ei finală să fie de 35 000 tone anual. întreprinderea este dotată la nivelul tehnicii celei mai înaintate. Un exemplu în această direcţie îl constituie puternicele piese de 2 500—3 600 de tone, care chiar în timpul vizitei secretarului general al partidului erau supuse probelor tehnologice. Directorul întreprinderii, ing. Ion Filip, informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu despre stadiul lucrărilor de mofttaj şi în celelalte sectoare aflate, de asemenea, în pragul intrării în funcţiune — turnătoria de aluminiu, secţia sculărie, staţia de 110/6 kV şi secţia extrudare, care este cel mai mare obiectiv. Înainte de a părăsi această întreprindere, conducătorilor de partid şi de stat li se arată în vecinătate şantierul unei alte unităţi industriale a cărei construcţie a început de curînd. Este vorba de Fabrica de cabluri electrice de forţă. Prin prelucrarea superioară a aluminiului primar şi a aliajelor furnizate de Uzina de aluminiu din localitate, în această întreprindere se vor fabrica într-o gamă variată cabluri electrice pentru instalaţii industriale, conductori de înaltă şi joasă tensiune. Intre oaspeţi şi gazde are loc o discuţie privind buna organizare e activităţii noilor întreprinderi industriale cu profil asemănător şi care cooperează între ele. Secretarul general al partidului recomandă să se aibă în vedere eliminarea oricăror paralelisme, găsirea celor mai bune metode de conducere şi de îndrumare a acestor unităţi, indicînd ca noua unitate să depindă de Uzina de prelucrare a aluminiului, sub conducerea directorului, acesteia. După vizitarea principalelor unităţi industriale ale judeţului Olt, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat s-au îndreptat spre noua construcţie a spitalului judeţean, aflată în prezent în curs de finisare. Spitalul este amplasat în mijlocul cartierelor muncito iSon Mnaara îa ana. a lî-a. DELEGAŢIA DE PARTIDĂ GUVERNAMENTALĂ, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, ŞI-A ÎNCHEIAT VIZITĂ IN REPUBLICĂ POPULARĂ BULGARIA Trimisul special Agerpres, I. Ionescu, transmite: Mii de locuitori ai Sofiei au venit, sîmbătă dimineaţa, la aeroportul din capitala Bulgariei pentru a saluta la plecare delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria. Clădirea aerogării era împodobită cu mari drapele româneşti şi bulgare. Portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu era încadrat de portretele tovarăşilor Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov. Pentru a-şi lua rămas bun de la oaspeţii români, la aeroport au venit tovarăşii Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Todor Pavlov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Ivan Popov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Comitetului de Stat pentru Ştiinţă şi Progres Tehnic, Stanko Todorov, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Anghel Tanev, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Venelin Kotev, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Petar Tancev, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Vladimir Bonev, Rova Koritarova, Gheorghi Bokov, membri ai Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Sava Ganovski, preşedintele Biroului Adunării Populare, Dancio Dimitrov, prim-vicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Kulişev, vicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Mincio Mincev, secretar al Prezidiului Adunării Populare, Anghel Todorov, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Sofia al Partidului Comunist Bulgar, Gheorghi Stoilov, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului popular orăşenesc Sofia, membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, ai Prezidiului Adunării Populare şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, ziarişti bulgari şi străini. De la reşedinţa guvernamentală Vrania, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi membrii delegaţiei române au fost conduşi de tovarăşii Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghi Traikov, preşedintele Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Boris Velcev, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al P.C Bulgar, Lîcezar Avramov, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al P.C Bulgar, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ivan Başev, ministrul afacerilor externe, Konstantin Tellalov, şeful secţiei de politică externă şi relaţii internaţionale a CC al P.C.R., Spas Gospodov, ambasadorul Bulgariei la Bucureşti. La sosirea pe aeroport, garda militară a trupelor garnizoanei Sofia prezintă raportul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Bulgaria. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov, trece în revistă garda de onoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu 41 membrii delegaţiei române îşi iau rămas bun de la persoanele oficiale bulgare venite să-l conducă. Şeful statului nostru salută, apoi, pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Sofia, precum şi pe membrii Ambasadei române. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde apoi prieteneşte miilor de locuitori ai Sofiei, care îl aclamă îndelung, flutură steguleţe româneşti şi bulgare. Răsună, urale, se scandează „Vecina drujba” („Prietenie veşnică"). Este ora 9:00 dimineaţa. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu îşi ia rămas bun de la tovarăşii Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov. Conducătorii celor două ţări îşi string călduros mîinile, se îmbrăţişează. Conducătorii bulgari salută cordial pe tovarăşii Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Vasile Patilineţ, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegaţiei române. Pionieri oferă oaspeţilor români buchete de fiori. De pe scara avionului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu salută din nou, prieteneşte, pe cei veniţi să-l conducă la aeroport, întreaga desfăşurare a vizitei, manifestările care le-a prilejuit şi al căror moment culminant l-a constituit semnarea noului Tratat de prietenie, colaborare şi asistentă mutuală româno-bulgar, întîlnirile şi discuţiile dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov, dintre membrii celor două delegaţii, întîlnirile oaspeţilor români cu oameni şi muncii din Sofia, Botevgrad. Vraţa reprezintă o contribuţie remarcabilă la continua dezvoltare a prieteniei frăţeşti şi colaborării dintre partidele şi statele noastre, în interesul ambelor popoare, al unităţii ţărilor socialiste, al cauzei păcii şi progresului. Sosirea în Capitala Sîmbătă după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusa de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al O.G. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniştri, Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Cornel Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., şi Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România la Sofia. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Ion Stănescu, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti. Au fost de faţă Borislav Konstantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interira al Ambasadei R.P. Bulgaria la Bucureşti şi membri ai ambasadei. Numeroşi cetăţeni ai Capitalei au venit la aeroport pentru a adresa tovarăşului Nicolae Ceauşescu urarea de bun venit. Ei aplaudau, ovaţionau, scandau îndelung „Ceauşescu- T.C.R.1", exprimîndu-şi sentimentele de dragoste şi stimă faţă de conducătorul partidului şi statului nostru, deplina satisfacţie faţă de rezultatele deosebit de fructuoase ale vizitei oficiale în R.P. Bulgaria a delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noastre. Secretarul general al partidului a răspuns ovaţiilor mulţimii, a strîns mîinile a numeroşi cetăţeni. (Agerpres) COMUNICAT cu privire la vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România in Republica Populară Bulgaria La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Prezidiului Adunării Populare şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Populare Bulgaria, o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria, între 18 şi 21 noiembrie 1970. In timpul vizitei a fost semnat noul Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria. Delegaţia a vizitat oraşele Botevgrad şi Vraţa, Combinatul chimic Vraţa, s-a întîlnit cu numeroşi oameni ai muncii şi cu reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, luînd cunoştinţă de realizările poporului bulgar în construirea socialismului, de preocupările Partidului Comunist Bulgar privind dezvoltarea în continuare a economiei, ştiinţei şi culturii, ridicarea nivelului de viaţă al poporului, pentru asigurarea progresului multilateral al societăţii socialiste. înalţilor oaspeţi li s-a rezervat pretutindeni o primire cordială, expresie a prieteniei frăţeşti tradiţionale dintre popoarele român şi bulgar, între delegaţiile de partid şi guvernamentale ale celor două ţări au avut loc convorbiri, la care au participat. Din partea română: Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şeful secţiei Relaţii Externe a C.C. al P.C.R., Nicolae Blejan, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România la Sofia. Din partea bulgară: Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Traikov, preşedintele Prezidiului Adunării Populare, Boris Veleev, membru al Biroului Politic, secretar al CC. al P.C. Bulgar, Lîcezar Avramov, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ivan Başev, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ministrul afacerilor externe, Konstantin Tekalov, membru supleant al C.C. al P.C. Bulgar, şeful secţiei de politică externă şi relaţii internaţionale a C.C. al P.C. Bulgar, Spas Gospodov, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P. Bulgaria la Bucureşti. La convorbiri au participat, de asemenea, consilieri şi experţi ai celor două delegaţii, în cursul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie şi înţelegere reciprocă, delegaţiile s-au informat asupra stadiului construcţiei socialiste în cele două ţări. Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria a luat cunoştinţă de rezultatele obţinute de poporul român în edificarea socialismului, de activitatea desfăşurată în prezent de oamenii muncii din România, sub conducerea Partidului Comunist Român, pentru creşterea în ritm susţinut a economiei naţionale, ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al poporului, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Delegaţiile au făcut, de asemenea, un larg schimb de păreri cu privire la relaţiile dintre cele două ţări şi partide, precum şi la principalele probleme ale situaţiei internaţionale actuale, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti.