Tribuna Sibiului, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 965-990)
1971-04-22 / nr. 983
PROTECŢIA MUNCII la primul tratament terapeutic De cîteva zile municipiul Sibiu găzduieşte o manifestare a cărei importanţă o situează în fruntea acţiunilor iniţiate în ultima vreme de către Consiliul judeţean al sindicatelor în colaborare cu Direcţia judeţeană pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale. Este vorba de expoziţia deschisă în sala clubului C.F.R. Sibiu pe teme de protecţia muncii. Aceasta, dublată de un ciclu de simpozioane desfăşurate sub formă de comunicări şi o gală de filme, are un profund caracter instructiv, constituind în acelaşi timp un punct de plecare în desfăşurarea unei activităţi care să răspundă sarcinilor trasate în domeniul protecţiei muncii de către conducerea de partid şi de stat. Exponatele prezente oglindesc ultimele noutăţi în acest domeniu în ceea ce priveşte dispozitivele şi aparatura uzitată, relevarea aspectelor pozitive sau satirizarea unor deficienţe, cu exemple concrete din întreprinderile sibiene, oferindu-i astfel vizitatorului o imagine cit mai complexă. Ciclul de simpozioane desfăşurat pe ramuri industriale s-a adresat inspectorilor obşteşti din grupe şi comitete sindicale, maiştrilor, tehnicienilor, inginerilor, conducătorilor procesului de producţie şi de întreprinderi, preşedinţilor de sindicate şi personalului medical din unităţi economice, spitale, policlinici. Problemele care au format obiectul comunicărilor au fost: protecţia muncii ■i o activitate profund umană, rolul inspectorilor obşteşti în întărirea disciplinei, cunoaşterea şi respectarea normelor de tehnica securităţii muncii, precum şi o comunicare sanitară în legătură cu oboseala şi modalităţile de înlăturare a cauzelor care o generează. Filmele au evidenţiat trei aspecte: unul profesional — şi în acest sens au fost prezentate filme legate direct de specificul ramurii participante, altul social în care s-au făcut referiri la implicaţiile sociale ale accidentelor de muncă şi ultimul aspect sanitar a fost în legătură cu primul ajutor ce se dă în caz de electrocutare. Totodată s-au Marginalii la o expoziţie mai prezentat o serie de filme documentare pe tema prevenirii incendiilor. Trecind însă peste conţinutul manifestării am dori să ne oprim mai mult asupra interesului cu care a fost primită acţiunea din partea celor care sunt beneficiarii direcţi ai instruirii. Edificatoare ni se par opiniile unanime ale vizitatorilor, consemnate în cartea de impresii, cuvintele elogiind iniţiativa organizatorilor, deşi spaţiul afectat s-a dovedit necorespunzător. Şi tot unanimă e sugestia ca astfel de simpozioane să se organizeze periodic, acţiunea căpătind astfel un caracter de continuitate. Cu toate acestea, nu toate întreprinderile sibiene au manifestat acelaşi interes, lucru vizibil în participarea salariaţilor lor. Bunăoară, dacă uzina „Independenţa“ şi C.E.I.L. s-au situat în fruntea celor interesaţi, nu la fel se poate vorbi de U.P.A.S. şi unităţile din industria bunurilor de consum. Este curios cum la aceeaşi manifestare organizată anterior în municipiul Mediaş afluenţa vizitatorilor a fost mult mai mare, colectivele din întreprinderi participînd în masă, în frunte cu conducerile. Oare conducătorii unităţilor sibiene nu ştiu că a vorbi despre protecţia muncii înseamnă a vorbi despre productivitate, despre asigurarea condiţiilor de lucru? Sau încă se mai atribuie acestei activităţi caracterul formal al unei simple instruiri pe baza unor texte de norme? Astăzi, mai mult ca oricând, se pune, înainte de toate, grija pentru om, pentru viaţa şi sănătatea celor ce muncesc. Fiind o parte integrantă a procesului de producţie, protecţia muncii se dezvoltă în strînsă legătură cu el. Protecţia muncii este o activitate bazată pe un sistem de organizare cu răspunderi şi atribuţii precise, consfinţite prin lege. Tocmai de aceea se impune — şi acţiunea amintită mai sus a reuşit, — ca o asemenea activitate să capete un caracter ştiinţific, legat de cuceririle ştiinţei moderne, de progresul tehnic, de metodele noi de organizare şi conducere a procesului de producţie. Este suficient să amintim că din totalul cauzelor care au provocat accidente în cursul anului trecut, 84 la suta se datoresc indisciplinei și lipsei de organizare și supraveghere la locurile de muncă. Aşadar, majoritatea necazurilor (Continuare în pag. a II-a) V. BARBU bilocul „Mihai Viteazul“, aparţinînd de C.A.P. Ruşi, pe o suprafaţă de 212 ha, mecanizatorii Ion Grădinaru, Ion Dragotă şi Ion Vidinea lucrează din plin la semănatul porumbului cu maşini S.P.C.-6 PROLETARI DE TOATE TARILE, UNITI-VA * ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV nr. 983 Joi, 22 aprilie 1971 4 pagini 30 bani Din Expoziţia de grafică militantă, deschisă în cinstea semicentenarului partidului în clădirea Muzeului municipal din Mediaş: „Nu vrem război", de Rusu-Ciobanu Victor (xilogravură) Foto: H. BUCHFELNER ÎNTÂLNIRI ŞI DEZBATERI Astăzi, 22 aprilie a.c., la ora 15, în sala Consiliului popular municipal Mediaş, va avea loc întîlnirea membrilor Biroului Comitetului municipal de partid, ai Biroului executiv ai Frontului Unităţii Socialiste cu juriştii din municipiu. Tema „Aportul juriştilor pe linia popularizării legilor şi a legalităţii socialiste*. Tot astăzi, la ora 14, se organizează la Clubul tineretului din Mediaş, o masă rotundă cu participarea cadrelor farmaceutice din municipiu. în cadrul acesteia se va pune in dezbatere tema: »Cifre, fapte, gînduri de viitor*. Produse peste plan în cinstea zilei de 8 Mai şi a aniversării semicentenarului partidului, colectivul de muncă al fabricii „8 Mai“ din Mediaș, a dat peste plan produse în valoare de 1 386 mii lei, productivitatea muncii fiind depăşită cu 1,08 la sută. De asemenea, au fost încheiate contractele pentru întreg semestrul doi a.c., în cadrul căruia vor fi livrate 82 modele pantofi şi cisme confecţionate dintr-un nou sortiment de piele finisată bicolor. it I.A.S. MEDIAŞ Ample acţiuni pentru sporirea producţiei de fructe Datorită condiţiilor favorabile de climă şi sol, sectorul pomicol ocupă în cadrul întreprinderii noastre un foc preponderent. Livezile se întind pe o suprafaţă de 636 hectare cu 78 400 pomi, din care 58 710 pe rod. Acest fapt explică importanţa deosebită ce se acordă sectorului, atît prin organizarea fermelor specializate sau cu profil mixt, cît şi prin asigurarea bazei tehnico-materiale necesară desfăşurării activităţii de producţie la un înalt nivel agrotehnic. Intrucit sarcinile înscrise în planurile de producţie ale fermelor sunt destul de mobilizatoare — va trebui să realizăm in acest an o producţie de 3 200 tone fructe, din care 1 200 tone la export — s-au luat din timp o serie de măsuri. încă din toamnă am executat arături adînci pe întreaga suprafaţă, asigurlndu-se astfel posibilitatea acumulării unor cantităţi însemnate de apă în sol, necesară creşterii şi dezvoltării pomilor. Prin această lucrare am realizat totodată prevenirea şi combaterea rozătoarelor mici din plantaţii, precum şi a unor boli şi dăunători ce se aflau la suprafaţa solului sau la mici adincimi. În raport cu structura terenului şi producţia pe care ne-am prevăzut s-o realizăm, a fost necesar să administrăm importante cantităţi de îngrăşăminte chimice şi organice. Astfel, sub arătura adîncă de toamnă am aplicat 195 tone îngrăşăminte fosfatice, azotoase şi potasice, iar în primăvară — 208 tone îngrăşăminte chimice, revenind cste 250 kg substanţă activă la hectar. Pe lingă acestea, în primăvară, pe o suprafaţă de 142 hectare livadă, am mai administrat o cantitate de 2 518 tone îngrăşăminte organice, acţiune care continuă şi în prezent. O altă acţiune hotărîtoare pentru sporirea producţiei se referă la tăierile de formare a coroanei, de rodire şi de înlăturare a uscăturilor. În acest scop, în cadrul fermelor au fost organizate şi pregătite echipe specializate care au efectuat această lucrare înf uscat*. Conştienţi de faptul că una din posibilităţile de reducere a pagubelor produse de boli şi dăunători o constituie aplicarea la timp şi corectă a tratamentelor, specialiştii şi lucrătorii din fermele noastre au acordat acestei probleme atenţia cuvenită. De fapt, aceste tratamente se aplică la noi într-un ciclu aproape continuu, începînd din toamnă, după căderea frunzelor, şi pină în preajma maturizării fructelor. Primul stropit a fost executat în iarnă, cu Dibutox, în concentraţii de 1—2 la sută şi cu ulei horticol 5 la sută pentru combaterea păduchelui de Sao José şi a altor coccide. Pomii aflaţi în stare de repaus vegetativ suportă mai bine aplicarea unor cantităţi mari de produse chimice, iar dăunătorii sunt expuşi direct la contactul cu substanţele toxice. Tra(continuare în pag. a Ill-a) Ing. NICOLAE TOLCIU director adjunct al I.A.S. Mediaș CU ANGAJAMENTELE ÎNDEPLINITE „ Colectivul întreprinderii „Electromontaj“ Sibiu, care-şi desfăşoară activitatea pe raza a 14 judeţe, şi-a îndeplinit angajamentele luate în cinstea aniversării semicentenarului partidului. Printre obiectivele finalizate de colectivul acestei întreprinderi, în avans faţă de termenele planificate, se numără instalaţiile menite a evacua puterea ultimelor două hidroagregate puse în funcţiune la Porţile de Fier. De altfel, întreprinderea sibiană îşi aduce o contribuţie remarcabilă la electrificarea ţării, în ultimii cinci ani ea a construit circa 3 500 km de linii electrice aeriene, numeroase posturi şi staţii de transformare etc. In prezent, întreprinderea „Electromontaj“ Sibiu construieşte, în colaborare cu alte unităţi specializate din ţara, magistralele aeriene de 400 kV, Porţile de Fier — Rovinari, Rovinari — Bucureşti şi Deva — Sibiu. Numai pe şantierul Hidrocentralei de pe Lotru, cea mai mare de pe riurile interioare ale ţării, întreprinderea a construit pină in prezent 60 km de linii electrice de 110 kV şi 70 km de 20 kV, lucrări care au necesitat plantarea, în mare parte cu ajutorul telefericelor și a elicopterelor, a circa 1 500 de stilpe . In numărul de azi • Rubrica de informaţii: AZI... AZI... AZI... pag. a H-a • SIBIUL — mereu mai frumos ș mai bine gospodării pag. a IlI-a ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ pag. a IV-a Pe umerii noştri—răspunderi mari... .A venit timpul să înţelegem cu toţii că nu contează câte norme avem făcute, ci doar cită producţie obţinem. Eu asta înţeleg prin acordul global. Şi de aceea sunt de părere că-i un lucru foarte bun. Să fie avantajaţi oamenii cu adevărat harnici, adică acei care produc mai mult, nu cei ca fug după norme. Eu cred că-i drept“. Omul acesta înalt, cu privirea dreaptă, vorbea în numele său, în numele convingerilor sale. Cuvintele răsunau răspicat în sala fumurie, chiar și după ce omul se aşeză. — Bine a zis-o nea Emil, se auzi o voce din sală. Aşa este. Sunt de aceeaşi părere: acordul global e măsura cea mai bună. Brigadierul de cîmp Emil Şchiopotă primea, direct, confirmarea justeţei părerii sale. Adunarea generală a cooperatorilor din Retiş a adoptat apoi aplicarea acordului global ca formă de retribuire a muncii cooperatorilor. Asta înseamnă că brigadierul de cîmp are „cuvînt greu“ în faţa oamenilor, că se bucură de prestigiu în faţa celor pe care-i conduce... Dacă în iarnă dezbaterile din adunarea generală au „punctat“ viguros măsurile pe care oamenii au dorit să le aplice pentru a-şi îmbunătăţi activitatea, în această primăvară s-a verificat justeţea orientării lor. Ceea ce spunea atunci, în adunarea generală, comunistul Emil Şchiopotă, acum se verifică „pe viu“; oamenii au căpătat încredere în ei înşişi, lucrează mai bine, pentru că ştiu cum se va face plata fiecăruia — după cit produce... Așa se ex- PROFILURI ÎN LUMINĂ plică faptul că pină azi la Retiș culturile de primăvară au fost însămînțate pe 427 hectare din cele 554 planificate. ... Pe cîmpul întins un om verifică semănătura. Griul arată bine, „semne bune anulare“, dar iată, aici, în tarlaua aceasta, plantele sînt mai rărute. Omul îşi scoate carnetul şi notează: „Hotarul... 20 hectare grîu. De aplicat azotat 200 kg la hectar. Mîine — de organizat treaba“. Şi trece mai departe. Aici arătura e făcută bine, dar mecanizatorii s-au grăbit şi n-au „tras capetele“. Carnetul intră-n funcţiune, iari „Hotarul... 13 hectare arătură. De tras capetele. Cine a făcut lucrarea?“ Şi drumul continuă. Aici oamenii plantează cartofi. Şeful de echipă şi-a organizat bine munca. — Ai nevoie de ceva, Ioane? — Nu. Pînă-n seară gătăm. Ochiul experimentat al brigadierului a observat însă că ceva nu-i in regulă. — Mîine să sortezi mai bine cartofii, să n-avem necazuri cu mașina, Ioane. Și drumul continuă, pină seara, tîrziu, cînd trebuie făcut „planul“ pentru a doua zi. Și zilele se scurg una după alta și problemele vin şi ele la rînd, şi trebuie rezolvate. Şi comunistul Emil Şchiopotă a-nţeles că, numai rezolvind bine AZI problemele de azi totu-i în regulă. Pentru că, aşa cum spune şi el, „pe umerii noştri apasă răspunderi mari; oamenii au încredere in noi dacă sîntem harnici, cinstiţi şi ne dovedim capabili“. Nu-i aceasta oare o sinteză simplă a responsabilităţii? GH. VALEANU IN IITIPINEA GLORIOSULUI SEMICENTENAR GLORIOSUL SEMICENTENAR Sesiune ştiinţifică Cabinetul judeţean de partid, în colaborare cu Centrul de ştiinţe sociale Sibiu al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a R.S.R. şi filiala Sibiu a Societăţii de Ştiinţe Istorice din R.S.R. organizează astăzi, 22 aprilie, ora 18, in sala de conferinţe a Muzeului Brukenthal o sesiune ştiinţifică în cinstea semicentenarului Partidului Comunist Român. Profesorul dr. docent Carol Göllner va conferenţia despre „Lupta înfrăţită a muncitorilor români, germani şi maghiari din judeţul Sibiu între anii 1849—1918", profesoara Aurelia Prică va vorbi despre avintul revoluţionar al maselor şi crearea P.C.R.; aspecte ale mişcării muncitoreşti din Sibiu şi împrejurimi în anii 1918—1921. Temele: Aspecte din lupta clasei muncitoare din judeţul Sibiu sub steagul biruitor al partidului, în anii 1921—1944; Aspecte ale revoluţiei populare în judeţul Sibiu (1944—1967); Aspecte ale revoluţiei socialiste în judeţul Sibiu (1948—1966); Sibiul în anii cincinalului 1966—1970; Componente definitorii ale perspectivei 1971—1975, vor fi expuse în ordine de profesorii Gheorghe Popescu, Paul Abrudan, Ion Holhoş şi Marin Panait. A. G. • Tinerii din uzina medieşană „Automecanica“ se pot mîndri cu realizările lor frumoase în producţie şi în viaţa de organizaţie. Dintr-o discuţie purtată recent cu secretarul comitetului U.T.C., Nicolae Lepădatu, s-au desprins cîteva activităţi care au avut un larg ecou în rodul tinerilor muncitori. Astfel, nu de mult a avut loc o seară literară în care s-au citit versuri închinate partidului, în colaborare cu uzina „Tirnava“ s-a organizat un concurs pe tema „Documentele Congresului al IX-lea al U.T.C.", concurs care a scos la iveală buna pregătire a uteciştilor celor două mari întreprinderi. Olimpiada lăcătuşului — desfăşurată în cadrul aceleiaşi întreprinderi — i-a ajutat pe tinerii muncitori în ridicarea nivelului lor profesional. De asemenea, tinerii uteciţşti au efectuat peste 1 000 de ore muncă patriotică, în cadrul cărora s-a reamenajat stadionul uzinei. Pînă la 8 Mal uzina şi-a propus să dea peste plan o producţie globală în valoare de 600 000 lei şi o producţie marfă în valoare de 600 000 lei. Tinerii sunt hotărîţi să contribuie la îndeplinirea şi depăşirea acestui angajament. JEAN IONESCU rmmmvA % din sălile muzeului SINGER DIN LAREN, a fost deschisă expoziţia graficianului român Corneliu Petrescu. La vernisaj au luat parte N. W. Elsen, primarul general al oraşului, personalităţi ale vieţii cultural-artistice, precum şi membri ai Ambasadei române la Haga. In presa olandeză au apărut cronici elogioase la adresa lucrărilor graficianului român, inspirate din pictura românească veche. • MAI MULTE INCENDII AU IZBUCNIT MARŢI NOAPTEA ÎN PĂDUREA FONTAINBLEAU, de lingă Paris. In ajutorul pompierilor au intervenit poliţia şi armata. Intr-una din zonele sinistrate au fost depistate 30 de focare. Cele mai multe dintre ele au fost stinse pînă la miezul nopţii dar focul a continuat în alte zone. A fost deschisă o anchetă pentru a se stabili cauza izbucnirii simultane a incendiului de-a lungul unui front larg. • IN CAPITALA FILIPINELOR AU ÎNCEPUT lucrările celei de-a 27-a sesiuni a Comisiei economice a O.N.U. pentru Asia şi Extremul Orient (E.C.A.F.E.). La sesiune participă 400 de delegaţi, reprezentînd 29 din cele 31 de state membre sau asociate la acest organism. Alte zece state şi-au trimis observatori. Sesiunea va dura trei zile. • ADMINISTRAŢIA AMERICANA PENTRU PROBLEMELE AERONAUTICII ŞI CERCETAREA SPAŢIULUI COSMIC (N.A.S.A.) A ANUNŢAT marţi datele viitoarelor misiuni spaţiale „Mariner“ cu destinaţia planeta Marte, 7 şi respectiv 17 mai. Cele două staţii automate „Mariner“ vor furniza noi informaţii asupra astrului „vecin“ şi a celui mai adecvat loc pentru viitoarea coborîre a navei spaţiale „Viking“, care urmează a fi lansată in următorii ani. • DIN CAUZA UNOR DIFICULTĂŢI DE ORDIN TEHNIC, specialiştii de la NA.S.A. au amînat cu cel puţin 24 de ore lansarea rachetei purtătoare a unui conteiner în care se află o cantitate de 17 kg oxid de bariu. In colaborare cu specialişti vest-germani, NA.S.A. proiectase pentru marţi o experienţă care consta în crearea deasupra Americii Centrale a unui nor artificial de bariu în scopul studierii intensităţii cîmpului magnetic terestru la mari altitudini. Lansarea urma să aibă loc de la poligonul din insula Wallops (Virginia). • IN 1970, 46 LA SUTA DIN POPULAŢIA HD. GERMANE, respectiv 7,77 milioane de locuitori — cu 23 400 mai mulţi decit în 1969 — au fost cuprinşi în cimpul muncii, informează agenţia A.D.N. Dintre aceştia 3,74 milioane sunt femei. După numărul salariaţilor, pe primele locuri se situează industria (2,8 milioane), ramurile neproducătoare (1,3 milioane), agricultura (997 000) şi comerţul (858 000). TELEX •PE GLOB • TELEX • PE GLOB IN II I I S Is Is Is * I N s *s Is *s *s Is Is *N Is * IN Is Is ,s IN \s \s IN \ S