Tribuna Sibiului, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 1149-1173)
1971-11-25 / nr. 1169
In utilizarea raţională a fondului de timp SE IMPUN MĂSURI _ ____ HOTARITE, DE AMPLOARE Participam, zilele trecute, la o întănire intre tinerii fabricii „8 Mai" Mediaş şi eroul muncii socialiste Ştefan Tripşa. Era un vibrant dialog despre muncă, despre satisfacţiile ei. Printre multele reflecţii ale oaspetelui am reţinut şi una referitoare la timpul de lucru. „Timpul trebuie considerat curat şi strălucitor ca aerul şi de o energie mai mare decit a uraniului", spunea eroul muncii socialiste. Intr-adevăr, folosirea judicioasă a timpului de lucru fiind una din principalele preocupări ale colectivelor de muncă ale întreprinderilor industriale a dus şi duce la succese remarcabile in îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, la o producţie şi productivitate a moncii ridicate, la obţinerea de indicatori economico-financiari superiori. Nu ne-am propus însă sa înşiruim toate aceste succese, ci să analizăm modul în care unele întreprinderi din Mediaş folosesc timpul de lucru, ca şi unele cauze obiective sau subiective ce au determinat rezultate situate adesea sub măsura posibilităţilor. Se ştie ca pentru acest an, angajamentul colectiv la nivel de municipiu este ca indicele de utilizare a fondului de timp să se ridice la 95— 96 la suta. Analizînd situația încheiată după zece luni, se desprinde concluzia că multe dintre unități au atins sau sînt în apropierea acestei cifre. Asa, de pildă, toate întreprinderile aparţinătoare de Centrala gazului metan au un indice de utilizare a timpului de lucru de 95—97 la sută, Automecanica 96,3 la sută, Fabrica de geamuri 96,8 la sută. Bine se prezintă „Vitrometanul* şi Fabrica de şuruburi, cu 94,5 şi, respectiv, 94,6 la sută. Dar dacă la întreprinderile citate activitatea se situează la nivelul cerinţelor, în alte unităţi s-a întreprins mult prea puţin în această direcţie. Iată două dintre ele. Fabrica „8 Mai". Din situaţia prezentată de către serviciul C.N.M. reiese că pe zece luni indicele de utilizare a fondului de timp este de 92,81 la sută. Cele 7,19 procente de neutilizare sunt determinate de 19 372 ore stagnare datorate slabei aprovizionări a locurilor de muncă, de lipsa de organizare, de întreruperi accidentale etc., la care se adaugă peste 188 400 om/ore concedii medicale, 20 833 om/ore învoiri şi concedii fără plată, 3 608 om/ore absenţe nemotivate. Nu este greu de descoperit şi alte cauze ale nefolosirii judicioase a timpului de lucru. Cine nu cunoaşte faptul că cel care trebuie să vegheze la o utilizare maximă a celor 480 de minute este conducătorul direct al producţiei, adică maistrul. Or, în unele cazuri se observă un soi de ... generozitate păgubitoare în acordarea învoirilor cu sau fără motiv. Se întîmplă de asemenea — îndeosebi în schimbul II — ca cei învoiţi pentru o oră sau două să se prezinte la locul de muncă cu întirziere, timp în care maşina sau utilajul este condamnat la inactivitate. Pentru unii au devenit obişnuite absenţele periodice de la lucru. Iuliu Boronyav de pildă, are pînă acum 22 zile absenţe, unele motivate, altele nu. Pentru a-şi „motiva", însă, absenţele inventează diferite boli pentru care obţine cu destula uşurinţă certificat medical. O altă cauză a nefolosirii judicioase a timpului de lucru o constituie nerespectarea pauzelor şi întârzierile de la program. Lupta împotriva acestor carenţe trebuie dusă pe multe căi. Gazeta satirică, discutarea celor în cauză în adunările grupelor de sindicat, fotoanchetele, sunt doar cîteva mijloace ce s-au dovedit eficiente în munca (Continuare în pag. a II-a) 1. IONESCU E. SANDU Sectorul de tricotat al fabricii „7 Noiembrie“ la Mediaş Cu ocazia împlinirii a 175 de luni de la naşterea gânditorului progresist sas Stephan Ludwig Roth, Seri a avut loc la Liceul nr. 1 din Mediaş o adunare festivă închinată evenimentului. La adunare au luat parte reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă, cadre didactice, elevi. Personalitatea lui Stephan Ludwig Roth a fost evocată de Iosif Ekenreiter, secretar al Comitetului municipal Mediaş al P.C.R. Cu acelaşi prilej in faţa Liceului nr. 1 s-a dezvelit un bust al gînditorului-revoluţionar, iar liceului i s-a atribuit numele de Liceul „Stephan Ludwig Roth“, în încheierea festivităţii elevii liceului au prezentat un program de cintece şi recitări în limbile română, germană şi maghiară. *în aceeaşi zi, in prezenţa unui numeros public a avut loc, în faţa Liceului nr. 2 din Mediaş, festivitatea dezvelirii bustului revoluţionarului Axente Sever şi atribuirii numelui de „Axente Sever" liceului respectiv. La festivitate au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă, cadre didactice, elevi. Despre viaţa şi activitatea lui Axente Sever a vorbit Mihai Bîrsan, secretar al Comitetului municipal Mediaş , al P.C.R., apoi elevii liceului au susţinut un program de cintece şi poezii patria I BIBLIOTECA„ASTRA" SIBIU VIZITARE la TARA NOASTRĂ PREŞEDINTELE încheierea convorbirilor oficiale Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la sediul Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., convorbirile oficiale intre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române in Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi Gheorghe Colţ, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au participat tovarăşii Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.T., Stane Dolani, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaţ, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Cligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, Marko Vrhoneţ, şef adjunct al cabinetului preşedintelui republicii, Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, Miloş Mirovski, consilier al preşedintelui republicii pentru afacerile externe, Giuro Vucolici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, şi Murat Agovici, consilier la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situaţiei internaţionale. Părţile au constatat cu satisfacţie că punctele de vedere ale României şi Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate în aprecierea evenimentelor care au loc în viaţa internaţională. Cei doi preşedinţi au apreciat acţiunile menite să contribuie la convocarea Conferinţei în problemele securităţii europene, exprimîndu-şi convingerea că trebuie impulsionata pregătirile în vederea acestei conferinţe. In cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, problemele situaţiei din Balcani, subliniindu-se necesitatea întîlnirilor, la diverse niveluri, şi sub toate formele, între ţările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unităţii şi coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a forţelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie, cordialitate, deplină înţelegere şi încredere reciprocă. PROLETATIVI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI -VA ! CV ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV, nr. 1169 Joi, 25 noiembrie 1971 4 pagini, 30 bani în viticultura cooperatistă Cum se asigură eficienţa investiţiilor efectuate ? Pentru dezvoltarea viticulturii în cooperativele agricole de producţie, în special în acelea în care există o tradiţie şi terenuri ce se pretează acestei activităţi, statul nostru a făcut şi face în continuare eforturi materiale şi financiare deosebite, concretizate în asigurarea unui material săditor de cea mai bună calitate şi acordarea de credite pe termen lung. Ca urmare a acestui sprijin material şi financiar, a preocupărilor organelor agricole şi a unor consilii de conducere, suprafaţa ocupată cu vii a crescut de la an la an, ajungînd ca, în prezent, sectorul cooperatist al agriculturii judeţului nostru să por se de o suprafaţă totală de vii pe rod de aproape 2 000 hectare. In ultimii 9 ani suprafaţa ocupată cu vii în cooperativele agricole a crescut cu 727 hectare, ceea ce reprezintă, faţă de nivelul anului 1962, o creştere de peste 57 la sută. Pentru realizarea unei asemenea creşteri au fost mobilizate atît fondurile proprii ale cooperativelor, cît şi un volum de credite pe termen lung de peste 18 milioane lei. O analiză atentă asupra viticulturii din cooperativele agricole de producţie din judeţul nostru scoate în evidenţă faptul că rezultatele obţinute nu sunt încă pe măsura eforturilor, materiale şi financiare făcute de statul nostru pentru creşterea suprafeţelor de podgorii şi implicit a producţiei de struguri. Consiliile de conducere din cooperative, specialiştii şi celelalte organe judeţene care se ocupă de acest sector nu au făcut totul şi nu au luat măsurile ce se impuneau pentru atingerea unui nivel de dezvoltare superior celui actual. Mă refer, în special la faptul că majoritatea văilor au un număr de butuci la 5 hectar sub normal — variind între 3 000 şi 4 500 in special din cauza golurilor existente şi necompletate. Un alt aspect al acestei probleme este şi acela că 35 la sută din suprafaţa actuală ocupată cuvii pe rod sunt în declin, în timp ce 45 la sută din vii au o vechime de peste 50 de ani şi o producţie în continuă scădere. E deci necesar ca, pe baza unui plan de perspectivă, să se treacă treptat, de la an la an, la replantarea acestor terenuri ,cu viţă de vie din soiuri superioare care dau producţii mari in condiţiile pedoclimatice din judeţul nostru. Scoatem însă un relief faptul că în acele cooperative în care consiliile de conducere au avut preocupări pentru completarea golurilor şi pentru o îngrijire corespunzătoare a fondului viticol, chiar dacă acesta are o vechime de peste 50 de ani, rezultatele sunt bune. Aşa, de exemplu, deşi dispune de o suprafaţă de vii pe rod de 38 hectare viţă nobilă, 28 hectare cu vie veche de peste 50 de ani, iar 10 hectare cu vii în declin, C.A.P. Apoldu de Sus realizează producţii medii la hectar bune (4 854 kg/ha ) 1969, 2 222 kg/ha în 1970 şi 4 800 kg/ha în 1971). Acest fenomen a contribuit la sporirea veniturilor băneşti şi la ridicarea valorii unei norme convenţionale. In anul 1969 această unitate a realizat o producţie totală de struguri în valoare de 370 mii lei, iar în acest an valoarea producţiei de struguri obţinută se ridică la peste 546 mii lei, revenind la un hectar o producţie în valoare de peste 14 mii lei. Deşi are numai 14 hectare cu vie, care are o vechime de peste 50 de ani, C.A.P. Cristian a înregistrat an de an rezultate bune. In anul 1971 producţia medie realizată a fost de 4 000 kg struguri la hectar. In ultimii 3 ani C.A.P. Aciliu a realizat producţii foarte scăzute la hectar (sub 500 kg). In acest an, în baza măsurilor luate de conducerea cooperativei şi ca urmare a organizării şi retribuirii muncii pe baze de (Continuare în pag. a 11-a) NICOLAE LUPAŞ director adjunct al sucursalei judeţene a Băncii pentru agricultură şi industrie alimentară Citiţi în pagina a lll-a: tineretului • VIAŢĂ • MUNCĂ • EDUCAŢIE • RĂSPUNDERE Fotó: Fr. NSS Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea tovarăşului Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, în saloanele hotelului „Continental“. Au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Dineu oficial Ilie Verdat, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi alte persoane oficiale române. Au luat parte tovarăşii Gemal Biedici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, Duşan Gligorievici, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, şi alte persoane oficiale iugoslave. La dineu au participat, de asemenea, conducători ai organelor locale de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii ştiinţifice, culturale şi artistice din Timişoara, ziarişti români şi iugoslavi, corespondenţi ai presei străine acreditaţi în ţara noastră, numeroşi trimişi speciali ai presei şi radioteleviziunii din diferite ţări. Dineul s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de cordială. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au rostit toasturi. J Toastul tovarăşului NICHT CTMSCO Dragă tovarăşe Tito, Dragă tovarăşe Biedici, Dragi tovarăşi, îmi pare rău că timpul pe care aţi stabilit să-l petreceţi în România se apropie de sfirşit. Am însă satisfacţia să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. In primul rind, v-aţi putut întilni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Aţi putut constata că oamenii muncii din Timişoara, ca întregul nostru popor, ştiu să-şi primească bine prietenii, doresc să dezvolte relaţii de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toţi vecinii. Aţi putut vedea — desigur în treacăt — şi cite ceva din munca muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din Timişoara. Aţi avut posibilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat în legătură cu preocupările poporului nostru de construcţia socialistă constituie o realitate. De aceea, cred că, din acest punct de vedere, vizita — deşi scurtă — a fost deosebit de utilă. In al doilea rind, am discutat un cerc foarte larg de probleme. în ce priveşte relaţiile bilaterale, am constatat cu satisfacţie că ele au înregistrat o dezvoltare foarte puternică şi am ajuns la concluzia unanimă că există o bază trainică pentru ca ele să cunoască în viitorii ani un progres continuu. Este și natural să (Continuare în pag. a IV-a) (Continuare în pag. a IV-a) În unităţi industriale timişorene In cursul după-amiezii de miercuri, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, au vizitat uzina Electromotor şi întreprinderea „Industria linii“ — importante unităţi industriale timişorene. In vizita prin aceste unităţi industriale, cei doi preşedinţi au fost însoţiţi de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verde, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, de alte persoane oficiale române, de tovarăşii Gemal Biedici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, Duşan Gligorievici, de alte persoane oficiale. Timişoara, străveche urbe din cîmpia Banatului, important centru al ştiinţei, tehnicii şi culturii româneşti, a cunoscut în anii construcţiei socialiste, alături de multe alte localităţi din ţară, o puternică dezvoltare economică. Au fost construite importante uzine şi întreprinderi noi, care de la un an la altul şi-au câştigat prin produsele lor prestigiu atît in ţară cît şi peste hotare, au fost dezvoltate întreprinderile existente. In unităţile industriale timişorene se realizează astăzi o gamă foarte variată de maşini şi utilaje, produse electrice şi electrotehnice, mobilă, produse chimice, ale industriei uşoare şi alimentare. O pondere importantă în industria municipiului Timişoara o are cunoscuta Uzină Electromotor, prima unitate vizitată de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito. Conducătorii de partid şi de stat ai României şi Iugoslaviei sunt salutaţi la intrarea în întreprindere de ing. Marin Tănase, directorul uzinelor, de sute de muncitori, tehnicieni şi ingineri, care fac oaspeţilor o primire entuziastă. Se scandează „Ceauşescu-Tito“, „Ceauşescu-P.C.R.“, se ovaţionează pentru prietenia frăţească româno-iugoslavă. Oaspeţilor li se oferă buchete de flori. La intrarea în uzină, pe o mare pancartă, era înscrisă în limbile română şi sîrbă urarea „Bine aţi venit, dragi oaspeţi!“. Vizita începe în principalele sectoare ale fabricii de motoare a uzinei — sculărie, bobinaj, montaj. Construită şi dezvoltată pe vatra unor ateliere manufacturiere, Uzina Electromotor aduce astăzi o contribuţie de seamă la industrializarea socialistă a patriei. Motoarele electrice produse aici, în peste 60 de tipodimensiuni, sunt livrate în prezent în 37 de ţări. întreprinderea produce şi o gamă largă de bunuri de consum destinate populaţiei: aspiratoare, ventilatoare de masă sau de geam, radiatoare cu ventilator pentru încălzire, executate în serii anuale de sute de mii de bucăţi. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii aflaţi în halele de producţie intîmpină pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito cu bucurie în Inimi, cu multă căldură. Ei raportează cu mîndrie rezultatele dobîndite în înfăptuirea sarcinilor de plan, expresie grăitoare a entuziasmului şi hotărîrii cu care colectivul de aici, asemeni tuturor oamenilor muncii, traduce neobosit in viaţă politica marxist-leninistă a Partidului Comunist Român. Nivelul tehnic de dotare a noilor capacităţi de producţie date în exploatare, liniile tehnologice cu flux continuu automatizat, concepute şi realizate de specialiştii uzinei, fac o impresie plăcută oaspeţilor. In discuţiile dintre oaspeţi şi gazde se arată că larga acţiune de modernizare şi diversificare a fabricaţiei, extinderea acţiunii de autoutilare a contribuit la creşterea spectaculoasă a volumului producţiei şi productivităţii muncii, la ridicarea nivelului calitativ al producţiei, la sporirea eficienţei activităţii în general. în cincinalul trecut, volumul producţiei a crescut cu 66 la sută, într-un ritm mediu anual de 11,6 la sută, în ultimii ani, Electromotor Timişoara a devenit principalul furnizor de motoare electrice cu puteri cuprinse între 4 şi 37 kW. Numai în două zile, uzina realizează în prezent întreaga producţie valorică a anului 1948. Oaspeţii iugoslavi se interesează de unele aspecte ale procesului de producţie, de caracteristicile unor maşini şi utilaje, de activitatea pe care o desfăşoară comitetul oamenilor muncii din această întreprindere. Răspunzînd întrebărilor, gazdele informează despre realizările la zi ale întreprinderii. Oaspeţilor li se prezintă în continuare, în cadrul unei expoziţii organizate recent, o parte din cele circa 125 de produse de bază şi derivate ale uzinei. Se remarcă, cu acest prilej, spiritul novator al colectivului uzinei, care a conceput şi realizat aceste produse. Cu ajutorul unor machete şi grafice, se arată stadiul actual de dezvoltare şi perspectivele ce se deschid acestei uzine în anul viitor. In timpul vizitei prin halele de producţie, muncitorii aplaudă, salută cu deosebită ospitalitate pe cei doi preşedinţi. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito răspund prieteneşte urărilor de bun venit. In încheierea vizitei în această unitate, cei doi preşedinţi mulţumesc gazdelor pentru primirea făcută şi leurează noi succese în activitatea viitoare pentru realizarea măreţelor sarcini ce ie stau în faţă în, actualul plan cincinal. ... Pe străzile oraşului, în drum spre o altă importantă unitate industrială timişoreană — întreprinderea „Industria linii“, veche citadelă a mişcării muncitoreşti din ţara noastră. De-a lungul traseului, împodobit cu dra- pelele celor două ţări, cetăţenii salută cu bucurie pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito. (Continuare In pag. a IV-a) I CONFESIUNIDirectorul Chiar dacă numele lui loan Metiu nu spune prea mult celor tineri, este aproape imposibil să nu-l fi văzut, în zilele însorite, străbătînd strada Bălcescu cu ţinută dreaptă, cu privire vioaie, interesat de tot ce vede. Peste omul acesta, ca şi peste mulţi alţii ca el, au trecut anii tumultuoşi. In anii aceia el şi-a fixat un crez pe care l-a respectat şi pentru care a luptat toată viaţa. Ioan Meţiu, membru de partid din 1932, militant al mişcării muncitoreşti din ţara noastră, a fost apoi ani îndelungaţi director la uzina „Independenţa“ din Sibiu. Dorind să aflăm unele aspecte ale experienţei îndelungate acumulate de acest om, i-am făcut o vizită acasă pentru, a discuta despre metodele de conducere şi îndrumare ale directorului, despre relaţiile acestuia cu colectivul pe care-l conduce. Cît timp aţi condus această importantă uzină sibiană, acest mecanic-şef al industriei constructoare de maşini, cum se spune de obicei despre „Independenţa“? — Din 1949 pînă la ieşirea mea la pensie, adică pînă in 1966. A fost o perioadă de adinei transformări pentru „Independenţa“, perioada care a ridicat fabricuţa cu 350 de muncitori — cît avea înainte — la nivelul unei uzine cu 5 000 de salariaţi. — Tocmai pentru aceste considerente, ţinînd seamă de îndelungata experienţă dobîndită de dv. în cei 15 ani, v-am ruga să ne spuneţi ce înseamnă, de fapt, a fi director? — Dumneavoastră ştiţi aprecierea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru din iulie, ne spune interlocutorul deschizînd o broşură, aflată in raftul bibliotecii sale: „Oricît de bun specialist ar fi cineva... nu va putea fi conducător de partid şi de stat acela care nu se preocupă de ridicarea nivelului său ideologic-politic“. Când omul politic este dublat de specialist este foarte bine. Dar un specialist miop politiceşte, un om care nu cunoaşte teoria, tactica şi strategia partidului, ideologia marxist-leninistă, este un cadru incomplet şi poate influenţa în cel mai fericit caz tehnica, nicidecum , conştiinţa oamenilor. — Explicaţi-ne mai detaliat, chiar cu exemple, dacă credeţi de cuviinţă, cum poate un director , influenţa conştiinţa oamenilor din colectivul pe care îl conduce? — Azi e mult mai simplu. Construcţia socialismului oferă atîtea fapte palpabile incit un om politic — deci şi directorul — are argumente solide pentru convingerea oricui. Trebuie să ştie insă cum să acţioneze. » — Consideraţi, de pildă, că el ar putea fi şi agitator? — în primul rind agitator. In 1951 am fost pus în situaţia de a demonstra pe viu, adică lucrînd politic direct la strung, că parametrii de pînă atunci puteau , fi depăşiţi. Substratul real al acţiunii de atunci era mobilizarea tuturor angajaţilor pentru doborîrea recordurilor deţinute de strungari. Uzina „Independenţa“ a făcut pionierat — face şi azi — în multe domenii tehnice. Pentru fiecare început trebuie să învingem rutina, conservatorismul, chiar teama de nou, războindu-ne la modul cel mai concret cu astfel de mentalităţi. — Aveţi cumva în vedere primele batoze mari, primele motoare Diesel stabile, tripla cardă realizate în ţară? — Da, dar şi multe alte creaţii în premieră, îmi amintesc, nu fără nostalgie că, în momentul cînd am primit sarcina să le producem, unii (Continuare în pag. a Il-a) V. ALEXANDRU Toastul tovarăşului IOSIP BROZ TITO Dragă tovarăşe Ceauşescu, Dragă tovarăşe Maurer, Dragi tovarăşi. Vă mulţumesc in modul cel mai deosebit pentru toastul dv. Vă mulţumesc foarte mult pentru primirea atît de ospitalieră pe care ne-aţi făcut-o aici, in aceste două zile. Mulţumesc prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile întregi, şi chiar noaptea, pe străzile Timişoarei pentru a ne saluta, exprimînd cea mai grăitoare dorinţă pentru dezvoltarea unor relaţii bune, aşa cum trebuie să existe între două ţări vecine. Cred că populaţia acestui oraş nu s-a înşelat în dorinţele şi speranţele sale, pentru că noi am lucrat în spiritul lor, am în vedere, în primul rind, dezvoltarea in continuare a relaţiilor noastre de colaborare multilaterală. Pe de altă parte, populaţia acestui oraş ştie că noi nu ne-am întilnit pentru a discuta numai despre relaţiile noastre bilaterale, ci că am fost interesaţi să discutăm şi despre relaţiile internaţionale şi, desigur şi despre acele relaţii internaţionale care nu sunt bune. Dorinţa popoarelor noastre ne obligă deci să acţionăm şi mai mult, să depunem şi mai multe eforturi, să fim şi mai prezenţi pentru calmarea acelor situaţii care pot ameninţa omenirea.