Tribuna Sibiului, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 1149-1173)
1971-11-26 / nr. 1170
ntreprinderile industriae din judeţ raportează: Mîine, 27 noiembrie, planul producţiei pe 11 luni va fi realizat! Colectivele de muncă din unitaţile economice ale judeţulu nostru, animate de amplul program de măsuri elaborat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R privind ridicarea nivelului politico-ideologic şi de educare a tuturor oamenilor muncii, şi-au concentrat eforturile în direcţia realizării, înainte de termen, a sarcinilor de plan pe cele 11 luni Acestea vor f realizate, aşa cum arătăm în titlu, mîine, 27 noiembrie. Frumosul rezultat, înscris cu majuscule pe panoul succeselor de prestigiu ale oamenilor muncii din industria judeţului Sibiu marchează nu numai înţelegerea de către aceştia a măreţelor sarcini ce le revin, ci, în acelaşi timp, hotărârea de a mobiliza in continuare toate rezervele de care dispun pentru terminarea în bune condiţiuni a primului an din actualul cincinal. Printre unităţile fruntaşe, care au avut un rol hotărîtor In atingerea acestui avans valoros, se situează: Uzina mecanică gaz metan Mediaş, U.M.M.N. Copşa Mică, „Independenţa” Sibiu, Uzina mecanică Sibiu, „Automecanica“ Mediaş, fabrica .,Steaua-săpun Sibiu, „Garbosin" Copşa Mică, Fabrica de geamuri Mediaş, „libertatea“ Sibiu, „Steaua roşie“, „7 Noiembrie", „Drapelul roşu“, „Dumbrava“, „13 Decembrie", „Flamura roşie“ din Sibiu, precum şi „Tirnava“, „8 Mai“, „Vitrometan“, „Emailul roşu“ din Mediaş, Uzinele textile, „11 Iunie“, Mătasea roşie“ din Cîsnădie, Fabrica de tricotaje şi cea de încălţăminte-pielărie din Agnita, „Firul roşu“ Tălmaciu, „Sticla“ Avrag, Topitoria de în de la Cîrţa şi Dumbrăveni, „Victoria“, Uzina de reparaţii, I.M.C.C., întreprinderea poligrafică din Sibiu şi altele. Pînă la sfîrşitul lunii se estimează realizarea unei producţii suplimentare în valoare de ISO milioane lei, care se va concretiza în obţinerea unor însemnate cantităţi de: oţel — 69 tone, oţel aliat — 121 tone, ţesături textile 160,5 mii mp, încălţăminte insumînd 1421 mii lei, prefabricate din beton armat —• 2 237 mc, materiale plastice şi răşini sintetice — 17,2 tone, maşini-unelte pentru «şchierea metalelor în valoare de 854 mii lei, cherestea de răşinoase — 120 mc, mobilă 1 932 mii Iei, tricotaje — 56,9 mii bucăți etc. 116 HOTICA...ASTRA* SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA 1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV,nr. 11701 Vineri, 26 noiembrie 1971 4 pagini, 30 bani Urmărirea parametrilor funcţionali cu ajutorul aparatelor înregistratoare în laboratorul sectorului de cercetare al Centralei industriale de gaz metan Mediaş Departe de a fi o s/mp/ă te/mn/că de lucru. Eşalonarea optimă a sarcinilor de plan pe 1072 constituie, înainte de toate, o cerinţă obiectivă i In paralel cu desfăşurarea unei rodnice activităţi de amplificare a succeselor pe care le-au obţinut in lunile care au trecut pe linia realizării sarcinilor de plan, pentru îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor luate în cadrul adunărilor generale, colectivele de muncă din unităţile economice ale judeţului nostru au declanşat un amplu program de acţiuni care urmăreşte crearea unor condiţii optime de desfăşurare a activităţii economice pe întregul an 1972. Acest lucru este posibil ca urmare a înfăptuirii măsurilor de perfecţionare a conducerii şi planificării economiei, stabilite de Conferinţa Naţională a P.C.R. din decembrie 1967, a noilor legislaţii adoptate în ultimii ani cu privire la contracte, investiţii, comerţ exterior etc. Traducerea lor în fapt este puternic susţinută de recentele documente de partid, care vizează ridicarea nivelului politico-ideologic al oamenilor muncii. In acest context, care este stadiul de pregătire a producţiei anului viitor? S-a întreprins totul pentru ca cel de-al doilea an al “cincinalului să demareze aşa cum se cuvine? Sunt întrebări al căror răspuns l-am căutat investigînd diversele domenii de activitate din cadrul unei întreprinderi. Deosebit de important este modul în care se face defalcarea sarcinilor planului anului viitor, pe trimestre, luni şi decade, deoarece de această operaţiune depinde ritmicitatea producţiei, lucru ce se reflectă pozitiv asupra proceselor de muncă, financiare, de circulaţie a mărfurilor, asupra eficienţei întregii activităţi economice. Este motivul care pledează serios pentru o defalcare fundamentată pe analize, înlăturînd mecanicismul sau aşazisele „tehnici de lucru“, avându-se în permanenţă în vedere folosirea cit mai deplină a capacităţilor de producţie existente şi a celor ce vor intra în funcţiune în perioada respectivă, utilizarea cit mai raţională a forţei de muncă şi a fondului de timp disponibil, în principiu: ritmicitate în realitate: salturi! Pare de-a dreptul paradoxal că factori de răspundere din unele întreprinderi industriale, deşi înţeleg pînă în cele mai mici detalii însemnătatea desfăşurării unei activităţi ritmice, admit totuşi „mici“ dereglări ale procesului de producţie, care nu facaltceva decît să creeze salturi serioase, greu de trecut. Edificator în acest sens este felul în care a fost realizată producţia globală în 1970— 1971, cînd se observă că în primele trimestre nixelul realizărilor se situează cu 2—3 procente sub cota matematică a perioadelor respective, în timp ce în ultimul pătrar se înregistrează realizări ce depăşesc cu mult pe cele precedente. Fireşte, ar fi cel mai bine ca în toate trimestrele să se realizeze cîte 25 la sută din planul anual, începînd chiar cu primul trimestru. Faptul că nu se intîmplă așa, nu înseamnă altceva decît că modul în care au fost stabilite aceste sarcini pe trimestre nu a fost întotdeauna cel corespunzător. Desigur, in final, sarcinile anuale sunt realizate, dar in ce fel, este lesne de înţeles. Toate acestea cer un efort suplimentar în ultimul trimestru. De altfel, nu sunt prea greu de imaginat eforturile ce le fac întreprinderile — în această situaţie — pentru ca planul anual să fie îndeplinit. Extinzînd această analiză asupra modului in care sînt defalcate şi îndeplinite sarcinile de plan pe anul în curs la cîteva unităţi economice din judeţ, reies următoarele: atît la U.P.A.S., Uzina mecanică, Î.R.U.M cit şi la „Tîrnava“ Mediaş, „Emailul roşu“ Mediaş şi F.I.P. Agnita, nivelul realizărilor primului trimestru variază între 22,1—22,9 la sută, ceea ce a determinat în trimestrele următoare nerealizarea, în proporţia necesară, a sarcinilor de plan, afectîndu-se astfel serios, ritmicitatea. Or, în aceasta situaţie, cine nu-şi dă seama de greutăţile pe care trebuie să le depăşească întreprinderile amintite în scurtul interval de timp care ne mai desparte de finele anului. Pentru ca anul să fie încheiat cu „brio“ acestea trebuie să-şi suplimenteze eforturile, ştiut fiind faptul că, la rîndul lor, neritmicitatea ce o întreţin dereglează circulaţia materialelor şi produselor din economie, aprovizionarea unor întreprinderi care folosesc produsele realizate de cătreacestea, sau livrările către fondul pieţii şi export. Nu rare sînt cazurile cînd sfîrşitul lunii sau trimestrului coincide cu un „asalt“ în producţie, în care oamenii şi utilajele sunt solicitate la maxi (Continuare în pag.a III-a) BARBU „rOn mg, & mied atenţie... Suntem obişnuiţi — şi e bine — să purtăm un respect deosebit unor profesii (medic, farmacist, profesor etc.) care, în împrejurări deosebite, ori ne redau viaţa, ori ne ajută să dăm societăţii, prin fiii noştri, oameni de nădejde. E bine — repetăm — să purtăm respect acestor oameni. Unii dintre moi şi-au făcut un obicei de a însoţi acest gest de gratitudine de „o mică atenţie“. Obiceiul acesta, al micii atenţii, — la început simbolice — a luat in cursul vremii un chip, o înfăţişare, de-a dreptul mercantile. De la gestul simbolic al micii atenţii — o floare nevinovată — unii doctori au ajuns să pretindă şi să primească „atenţii“ în plocoane şi bani, pe care legea ie numeşte „infracţiune penală“. Sînt, din fericire, puţini aceşti urmaşi infideli ai jurămîntuîui lui Hipocrat. Dar mai sînt! Nu o dată, cînd sînt surprinşi asupra faptelor, aceşti oameni se „explică“ astfel: „Eu n-am cerut. Omul a vrut să-şi arate recunoştinţa. Puteam să-l jignesc?“ Ceea ce nu spun aceşti oameni este faptul că ei sunt cei care determină, în mod calculat, un fel şi chip, această „recunoştinţă“. Cei mai grosolani — şi sînt şi din aceştia — comercializează „recunoştinţa" ca-n talcioc: „dacă-mi dai atîta, te fac bine'; sau „dacă-mi dai atîta, copilul ia examenul“; sau „se aranjează angajarea, dar te costă atîta“. Există însă, trebuie să recunoaştem, şi un revers al „recunoştinţei“. Sînt oameni care nu fac un pas mai mare, în viaţă fără a arata că ei ştiu să se poarte. Dacă au odrasla la şcoală, şi mai şi şchioapătă la învăţătură, — „atenţiile“ se ţin lanţ. „Vă rog, o ________ mică atenţie — e lucrată de mine" (ori de soţul meu, formula diferă) — aşa se netezeşte drumul cadoului spre mina celor „slabi de înger“. Cu aceeaşi formulă sau alta, se netezeşte şi calea spre favoritism şi alte surate de-ale lui, spre inechitate. Ce e de făcut? Maladia „atenţiilor“ nu se poate eradica peste noapte. Dar recentele documente de partid — adevărate norme de purificare morală a societăţii — ne indică soluţia soluţiilor: noi toţi, în calitate de membri ai colectivităţii, să fim mai atenţi la astfel de „atenţii“, să nu mai admitem ca ele să ne infesteze climatul nostru de cinste şi muncă cinstită. E o soluţie — fireşte nu unica, fiindcă astfel de „maladii“ se tratează şi pe calea represivă a legii, — şi merita să acţionăm în spiritul ei. CAMIL PRUTEANU reflex cotidian DIN SUMAR: • DIN ACTUALITATEA COTIDIANĂ • SPORT • Rubrica de informaţii AZI... AZI... • Publicitate • Sa demarăm din vreme sporturile sezonului alb ! • Noutăţi utilitare pag. a 2-a • Căminul cultural şi educaţia tineretului pag. a 3-a • VIAŢA INTERNAŢIONALĂ pag. a 4-a în preluarea producţiei de legume ; 1. Se cer eforturi conjugate pentru prevenirea Ca urmare a măsurilor întreprinse pe plan judeţean, în organizarea producerii legumelor ;*au făcut paşi importanţi pe linia îmbunătăţirii tehnologiilor de lucru, a sporirii suprafeţelor de terenuri ocupate cu legume. Dovada incontestabilă a creşterii conştiinţei oamenilor muncii din agricultura este abnegaţia şi perseverenţa cu care multe colective de lucrători de pe ogoare au muncit pentru materializarea propriilor lor hotărîri în privinţa sporirii suprafeţelor cultivate cu legume şi a creşterii producţiilor medii ce se obţin. Bineînţeles, în această acţiune de:mare■ responsabilitate socială au fost angajate toate forţele organelor agricole judeţene, ale unităţilor agricole socialiste, iar rezultatele... Despre rezultatele pot spune două lucruri. Primul — că acţiunea de îmbunătăţire a activităţii în legumicultura s-a concretizat în sporirea suprafeţelor ocupate cu legume, în obţinerea unor producţii bune in majoritatea fermelor specializate. Al doilea — că organul judeţean care tutelează acţiunea nu a dovedit totdeauna capacitatea de a rezolva problemele de mai mare complexitate ale producerii şi valorificării superioare a legumelor. Să ne explicam, în primăvară, alături de celelalte organe judeţene care au depus eforturi evidente pentru organizarea muncii şi a producţiei în legumicultura, a fost şi întreprinderea judeţeană pentru producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor. S-a solicitat consiliilor de conducere, cooperatorilor să-şi intensifice activitatea pentru redresarea situaţiei privind asigurarea populaţiei cu legume în cantităţi cît mai mari şi de calitate , superioară. Unul din argumentele folosite în această acţiune a fost, desigur, şi eficienţa economică a legumiculturii. Cum mai apar azi însă în faţa cooperatorilor acei lucrători ai I.J.P.U.L.F. care în primăvară vorbeau de eficienţă economică, iar acum, in toamnă, refuză să preia producţia de legume obţinută, aducînd prejudicii materiale şi morale deosebit de grave cooperativelor agricole, întregii activităţi din agricultura cooperatistă? De exemplu, în acest an, la C.A.P. Brateiu s-a cultivat cu legume o suprafaţă de 90 hectare. Producţiile obţinute sînt meritorii. Dar valorificarea acestor produse este cu totul necorespunzătoare. în vară, producţia de pe cca 4 hectare mazăre a fost aproape compromisă, ca urmare a nepreluării la timpul potrivit. A(Continuare în pag. a III-a) GH. GRĂDINARI! Comunicat comun româno-iugoslav la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, a făcut o vizită de prietenie în Republica Socialistă România în zilele de 23 şi 24 noiembrie 1971. Înalţii oaspeţi au vizitat cu acest prilej municipiul Timişoara, întreprinderile industriale „Electromotor" şi Industria linii" şi s-au întreţinut prieteneşte cu muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestor întreprinderi. Oamenii muncii din oraşul Timişoara au făcut o călduroasă primire înalţilor oaspeţi — expresie vie a sentimentelor de prietenie şi stimă reciprocă ce caracterizează relaţiile româno-iugoslave, în timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timişoara între secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Urnii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au participat. Din partea română, tovarăşii: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Panl Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române in Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.S.F. Iugoslavia, şi Gheorghe Colţ, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă, tovarăşii: Genial Bîedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării Republicii Socialiste Serbia, membru al Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Mirko Tepavaţ, secretarul federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Iso Njegovan, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Socialistă România, Marko Vrhoneţ, şeful ad-interim al Cabinetului preşedintelui republicii, Miloş Melovski, consilierul preşedintelui republicii pentru probleme de politică externă, Giuro Vukolici, director in Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, Murat Agovici, consilier in Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. In cadrul convorbirilor, desfăşurate într-o atmosferă prietenească, cordială, de deplină înţelegere şi încredere reciprocă, cei doi preşedinţi au efectuat un schimb de păreri privind promovarea în continuare a prieteniei şi colaborării dintre Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia, problemele actuale ale relaţiilor internaţionale, precum şi problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Ei s-au informat asupra realizărilor, succeselor şi dezvoltării viitoare ale celor două ţări şi au avut un schimb de păreri cu privire la experienţa României şi Iugoslaviei in opera de construire a socialismului. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au evidenţiat cu deosebită satisfacţie că prietenia tradiţională româno-iugoslavă, întemeiată pe legăturile istorice dintre popoarele celor două ţări şi pe lupta lor pentru independenţă naţională şi progres social, cunoaşte astăzi, in condiţiile construirii societăţii socialiste în România şi Iugoslavia, o înflorire continuă, multilaterală. Ei au apreciat că în perioada care a trecut de la intîlnirea de la Brdo- Kranj din 3—4 noiembrie 1970, colaborarea bilaterală între Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, între Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia s-a amplificat şi s-a îmbogăţit în conţinut, au devenit tot mai intense şi mai fructuoase întilnirile şi schimburile de păreri dintre reprezentanţii partidelor şi guvernelor, ai instituţiilor, organelor şi organizaţiilor de partid şi de stat, obşteşti şi economice. Această colaborare, care reprezintă o afirmare elocventă a deplinei egalităţi în drepturi a două ţări socialiste suverane şi a bunei vecinătăţi, se caracterizează printr-un înalt grad de înţelegere, încredere şi stimă reciprocă. In colaborarea dintre cele două ţări au fost obţinute rezultate importante în domeniile politic, economic, cultural, tehnico-ştiinţific, al transporturilor, consular şi în zona de frontieră, al agriculturii şi economiei apelor, turismului, sănătăţii ş.a. Au fost încheiate noi acorduri, convenţii şi alte înţelegeri bilaterale. De asemenea, s-au înregistrat progrese însemnate în dezvoltarea colaborării directe între organizaţii de masă şi obşteşti, între organe locale de partid şi de stat. Cei doi preşedinţi au recomandat extinderea acestor forme de colaborare menite să contribuie la o mai bună cunoaştere şi apropiere reciprocă. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au dat o deosebit (Continuare în pag. a.-IV-a) Multisecularul municipiu de pe Tîrnava trăieşte, astăzi, o nouă tinereţe. Mărturiilor arhitectonice ale secolelor trecute li se adaugă, mereu mai impozante prin ţinută edilitară , noi edificii, răspuns contemporan marcat de modern, funcţional şi estetic urban ■ Buenos Aires. In cadrul „16-milor" de finală ale turneului internaţional de tenis de la Buenos Aires, ultimul concurs pentru „Marele premiu — F.I.L.T." jucătorul român Ilie Năstase l-a învins cu 3—6, 7—6, 6—3, 6—0 pe cehoslovacul Milan Holecek. S-au desfăşurat şi primele partide din optimi. Cunoscutul tenisman american Stan Smith, prezent la acest turneu pentru a-şi apăra poziţia de lider în clasamentul „Marelui premiu—F.I.L.T." l-a întîlnit pe argentinianul Ricardo Aubone pe care l-a întrecut cu 6—2, 6—0, 6—1. Alte rezultate: Gulyas (Ungaria — German (S.U.A.) 2—6, 6—2, 6—0, 6— 2; Roberto Aubone (Argentina) — Lynch (Argentina) 4—6, 0—6, 7— 5, 6—3, 7—5; Richey (S.U.A,) — Vilas (Argentina) 3—6, 6—4, 4—6, 7—6, 6—2; Froehling (S.UA.) — Pinto Bravo (Chile) 8—6, 7—5, 7—5; Leschly (Danemarca) — Graebner (S.U.A.).6—1, 6—3, 1—6, 6—1. .Ilie Năstase va disputa astăzi partida din optimile de finală. ■ Moscova. — Aparatura franceză instalată la bordul staţiei interplanetare sovietice „Mars-3“, lansată în luna mai a.c., funcţionează în condiţii deosebit de bune, — relatează agenţia TASS. Această aparatură pentru studierea structurii radiaţiei radiosolare, executată potrivit programului sovieto-francez de colaborare în cercetarea spaţiului cosmic în scopuri paşnice, intră în funcţiune, zilnic, la aceeaşi oră, în cadrul experimentului „Stereo“, pus la punct de specialiştii Observatorului francez de la Meudon. ■ Roma. — Valul de frig care s-a abătut asupra Italiei în ultimele zile s-a deplasat din nordul ţării spre sud. In unele zone din Toscana stratul de zăpadă a atins 30 cm. Marea continuă să fie agitată în Golful Napoli, iar insulele Capri și Ischia sunt de trei zile izolate de continent. In regiunea Napoli, rafalele de vînt au atins viteza de 100 kilometri pe oră. Ninsoarea continuă să cadă deasupra Vezuviului, iar frigul s-a abătut şi asupra Sardiniei. Meteorologii prevăd noi căderi de zăpadă în nordul şi centrul Italiei şi o înăsprire a vremii in sud, ■ Washington. Un cutremur de pămînt de intensitate ridicată s-a produs miercuri in apropierea coastei vestice a Insulei Amchitica. Agenţia Reuter precizează că este a treia mişcare seismică majoră, survenită în această zonă după experienţa nucleară subterană efectuată de S.U.A. la 6 noiembrie.