Tribuna Sibiului, martie 1973 (Anul 6, nr. 1559-1585)

1973-03-21 / nr. 1576

1973— AN HOTĂRÎTOR PENTRU ÎNDEPLINIREA CINCINALULUI ÎN PATRU ANI $1 JUMĂTATE La §.Emailul roşu** Mediaş Preocupări pentru realizarea ritmică a planului de producţie Realizarea planului pe acest an la nivelul sarcinilor maximale presupune Întreprinderea unor asemenea masuri incît efortul colectivelor de muncă să se materializeze in producerea de cit mai multe bunuri materiale. Sigur ca multe dintre măsuri se referă la materializarea unor obiective de ordin tehnic si organizatoric care să influențeze pozitiv îndeplinirea integrală a indicatorilor economici şi financiari. Una dintre căile cu ajutorul căreia se poate obţine o producţie şi productivitate a muncii ridicată este asigurarea condiţiilor pentru obţinerea unei ritmicităţi constante pe tot parcursul desfăşurării procesului tehnologic. în acest sens, colectivul uzinei„Emailul roşu“ Mediaş, conştient fiind că sarcinile ce le are sunt sporite faţă de realizările anului precedent, a reuşit ca pe primele două luni încheiate, cumulat să realizeze o bună ritmicitate pe decade (33 la sută decada 1, 34 la sută decada a II-a) ceea ce demonstrează valabilitatea acţiunilor întreprinse în această direcţie. Faptul că in acest an producţia a demarat mai bine, că s-a reuşit ca, decadal, la nivel de uzină, să se lucreze ritmic, nu este întimplător. — Dacă în anul trecut am avut perioada cînd realizările decadale erauinconstante — ne spune Vaier Vlasin, secretarul comitetului de partid — aceasta s-a datorat unor cauze, printre care unele de ordin subiectiv. Pentru ca în acest an cînd avem de realizat o producţie sporită, să ne încadrăm in sarcinile maximale ale planului, au fost luate măsuri din timp. Astfel, au fost întreprinse analize la nivelul fiecărei secţii privind realizarea hotăririi conferinţei de partid pe uzină cu ocazia cărora s-au reliefat o serie de probleme ce trebuiau rezolvate. S-a putut ajunge astfel ca pregătirea fabricaţiei pentru acest an sa fie bine făcută, aprovizionarea cu materii prime şi materiale de asemenea, S.D.V.urile executate la nivelul cerinţelor procesului de fabricaţie. La înregistrarea unei ritmicităţi bune a producţiei au contribuit deopotrivă , a........tătari de :L. K.Lalinei. Da pildă, dacă la scăderea procentului decadal de îndeplinire a planului a contribuit uneori şi programarea nejudicioasă a producţiei, acum, în mare parte, aceasta a fost rezolvată. Ea se face mai bine gîndit, cu mai mare eficienţă. Printre masurile luate mai pot fi amintite asigurarea asistenţei tehnice, în toate cele trei schimburi din cadrul secţiilor de bază, buna întreţinere a (Continuare tn paq. a Ill-a) Ii. SANDU Z.XXXWXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXJXXXXVXXXXXXXXXXiXXXXXX'.XXWXXXXXXXVV.XXXXXXXXXVXXXWXXXXXX' ,NXXVXXXXXXXXX\XX\\X\X\\XXXXXXX\XXX\\XXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXXXX\\\\\\XX\\\X\X\\XXX\\X\\\\\XXXXXXXXXXXXX\X; 2 Í SIMBOLUL înaltelor afirmări 1 u Angajamentul formulat cu hotărîre la Conferinţa municipală de partid Mediaş de a îndeplini sarcinile cincinalului actual în patru ani şi jumătate capătă contur în cifre şi fapte convingătoare şi generează optimism. Oglinda acestor preocupări o cosstituie noua ediţie de panouri vi- I trine, expusă în parcul din centrul jgj oraşului, realizată din iniţiativa coilmisiei de propagandă a Comitetului municipal de partid. Deosebit de ^ sugestivă, această expoziţie este ex- prera concentrată a angajamentelor şi colectivelor de muncă din cele mai importante unităţi productive. Graficele indici ritmurile de creştere a producţiei globale şi productivităţii muncii, de sporire a volumului exportului, preocupările pentru economisirea materialelor şi combustibilului, folosirea eficientă a utilajelor, realizarea calităţii produselor etc. Din graficele expuse rezultă că se va realiza, peste plan, în cursul acestui cincinal, o producţie globală in valoare de 78,5 milioane lei la uzina „Tîrnava“, de 625 milioane lei la „Automecanica“, de 105 milioane .Vitrometan“, de 65,8 mii lei la ilioane Ici la Fabrica de mobilă. Doi, asemenea s® vor mai realiza, din maateriale economisite, 15 000 perechi: încălţăminte anual — se angajează cei de la ,,8 Mai"; ne vom preocupa de autoutilaje, obţinind în această acţiune o valoare de 1,6 milioane lei . Uzina mecanică gaz metan; vom crește productivitatea muncii cu 50 la sută — hotărirea colectivului de la „Salcottserv“. La rubrica fruntaşilor in întrecerea socialistă întilnim pe Silvia Ognean, Ana Avram, Aurora Cheşcheş de la uzina „TîrnaVa“, Ioan Bustan, Constantin Ţarcă, de la Uzina mecanică gaz metan, Ono Dorr, Teodor Paduraru, Francisc Teglaş de la „Vitrometan“ şi pe mulţi alţii, de mai multe ori evidenţiaţi, pe pieptul cărora strălucesc; însemnele hărniciei, sporindu-le dem- nitatea în ochii întregului public medieşan, constituind exemple con- 4 vingătoare pentru generaţiile tinere care se perindă în momente de răgaz prin faţa acestor tablouri. Această coloană de vitrine este, în acelaşi timp, o carte de vizită a municipiului nostru oferită vizitatorilor care poposesc cîteva minute în frumosul parc din centru, un mijlocde educaţie în cultul ? muncii pentru toţi cetăţenii, de cu- ^ noaştere a preocupărilor locale, a ^ perspectivei dezvoltării economice a ^ municipiului nostru, cu efect în ^ orientarea profesională şi integrarea socială a tinerilor. ILIE OLARU în judeţ Pe agenda de lucru a consiliilor populare Aşa după cum s-a stabilit în recenta sesiune a Consiliului popular al judeţului Sibiu, in perioada care urmează Comisia judeţeană de demografie va întreprinde, cu sprijinul consiliilor populare subordonate, o analiză amplă privind unele aspecte în legătură cu măsurile ce se impun în vederea îmbunătăţirii structurii forţei de muncă, pe sexe şi vîrste, din municipii, oraşe şi comuni din judeţul nostru, concluziileurmînd a fi prezentate într-o viitoare sesiune din ultima parte a anului în curs, în atenţia Comisiei judeţene de demografie vor sta, în acelaşi timp, propunerile necesare elaborării unui program de educare a populaţiei în sensul integrării în muncă şi dăruirii sociale, al respectului faţă de normele de convieţuire socială. Este una din numeroasele probleme înscrise pe agenda de lucru a comitetelor executive ale consiliilor populare, la care îşi vor aduce contribuţia cadrele de specialişti ce compun Comisia judeţeană de demografie, recent constituită. Produse noi la AMET în gama de produse executate la AMET, se vor introduce altele noi, de largă utilitate, ca: minere cu hildufi ornamentale, din alamă pentru uşi, un nou tip de presă de cartofi, îmbunătăţit ca rezistenţă şi greutate, saboţi cu pene pentru autocamioane. Pentru export se produce o nouă garnitură de mobilă pentru tineret, în ţară . Producţia de mobilă a anului 1973 va fi realizată in peste 400 de modele, din care mai bine de o sută dintre ele vor fi livrate „în premieră“ magazinelor de specialitate din ţară. Larga acţiune de diversificare a producţiei în acest sector vizează satisfacerea preferinţelor manifestate de cumpărători care solicită un mobilier rezistent, multifuncţional şi cu o linie arhitectonică modernă. Printre „noutăţile“ pregătite de colectivele de muncă ale celor 20 de combinate de industrializare a lemnului din ţară figurează, de pildă, sufrageria Narcisa, camerele de tineret Ghiocei, Felicia şi Orion, birourile Adrian şi Răzvan, biblioteca Nicoleta, holul Păltiniş, fotoliul-pat Tudor, precum şi bucătăriile Nadina, Albatros şi Ialotka. De asemenea, vor fi furnizate comerţului completele Living şi Napoca, ■ la fabrica de maşini casnice „23 August“ din Satu Mare a fost realizat primul lot dintr-un nou produs. Este vorba de maşina de gătit electrică, cu 3 ochiuri, (avînd o putere de 1 200 W, 800 W şi, respectiv, 200 W), cuptor şi grătar. Noul produs, construit pe modelul maşinilor de gătit cu gaze, va fi livrat pieţei în cursul acestei luni, urmînd ca pîna la sfîrşitul anului să fie realizate peste 4 000 de bucăţi. Colectivul sătmărean a pregătit alte trei tipuri de maşini de gătit cu gaze, cu 4 şi 5 ochiuri, precum şi un model mai mic cu 2 ochiuri, care urmează a fi asimilate în producţia de serie pînă la sfîrşitul primului semestru. (Agerpres) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! *A»5 una «JjaW'-Tu 1,3fBîţfV rffÎT» fTT''ffl 55wsö$&»8S?8§»8«««8$888«»88888888«^ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Cadru din Expoziţia permanentă de mobilă din str. Octombrie roşu din Sibiu Text şi foto: FRED NSS ! Anul VI nr. 1576 Miercuri 21 martie 1973 4 pagini 30 Bani Festivalul primăverii După recent încheiata decadă a cărţii pentru tineret, care a prilejuit o însemnată ofensivă culturală prin carte, în rîndul organizaţiilor de tineret din judeţul nostru, Comitetul judeţean Sibiu al Uniunii Tineretului Comunist organizează, începînd de astăzi, o decadă a culturii pentru tineret, sub genericul „Festivalul primăverii“. Suprapusă primei săptămâni de■ primăvară, deocamdată însemnată numai pe calendar, nu şi în parcurile şi in crîngurile judeţului, decada are în vedere organizarea unei suite de acţiuni cultural-educative în principalele localităţi, în scopul de a impulsiona participarea tineretului la viaţa culturală, de a intensifica activităţile menita educării masei largi a tineretului. Inaugurarea oficială a decadei este programată pentru astăzi, la ora 17, la Casa de cultură a tineretului din Sibiu, prin Tribuna tinerelor talente, organizată cu concursul elevilor Liceului de muzică şi artă plastică. Tot azi, la Mediaş, în localul Casei de cultură a sindicatelor se organizează, începînd de la ora H0, o dezbatere pe marginea piesei. „Femeia fericită“, de Cornelia Leu, un subiect cu adîncă rezonanţă în viaţa contemporană a patriei noastre. O zi a cărţii şi a artelor plastice, ziua de mîine programează trei manifestări importante, toate trei concomitent, la ora 17, dar în oraşe diferite. Astfel, la Sibiu, în sala de expoziţii a Casei de cultură a tineretului are loc vernisajul expoziţiei de artă plastică „Tineretul şi arta“, realizată cu concursul elevilor de la Liceul de muzică şi artă plastică, la Clubul tineretului din Agnita o întîlnire a publicului cu scriitori sibieni, în ambianţa unei expoziţii cu tema „Cartea scriitorilor sibieni în librării“, iar la Mediaş, o întîlnire a poetului George Popa cu cititorii, şi o expoziţie sugestivă intitulată: „Un poet, o carte“. Mai departe se prevăd întăniri cu muzica uşoară (medalion Aura Urziceanu), cu muzica populară („Cint şi joc pe Hîrtibaci“), cu cântecul patriotic („Să cîntăm tinereţea“) şi cu muzica simfonică („Seară de concert“), o spectaculoasă paradă a modei, vizite în muzee de istorie şi de artă, dezbateri pe teme de artă etc. Dar, despre toate, desfăşurat, în numerele noastre viitoare. Deocapidată, să întîmpinăm cu un omagiu acest festival de primăvară al tineretului sibian dorindu-i să-și dobîndească o cunună de flori. 2 4 ore2 4 de ore 3 ore2 4 ore B ■ • Coloana diverselor ® Film — Nunta de piatră • Dialog cotidian • La dispoziţia dvs. pag. a Il-a • 125 de ani de la apariţia „Manifestului Comunist“ ® Din poşta de ieri ® Buletinul protecţiei plantelor pag. a Ill-a ® Să cunoaştem şi să respectăm legile ţării — NOUL COD AL MUNCII • Viaţa internaţională pag. a IV-a • 24 de ore, ® 24'de ore '® 24'de ore , 24 de ore o foto informaţia zilei De citeva zile, în imobilul din str. Lili Paneth nr. 4 din Sibiu a fost deschisă o grădiniţă de copii cu orar redus (orei* 7—12,30). încăperi spaţioase, cu multă lumină, găzduiesc deocamdată două grupe cu copii de vîrste diferite (mici şi mijlocii). Pe lingă mobili»«*! nou, grădinița a fost dotată cu un bogat material didactic, jucâriî In fotografie: educatoarea Victoria Mărgineanu, directoarea grădiniţei, cu una din grupe, în timpul jocurilor libere, MM ' N Y.W.J ■ ri ■■ ..' ,$'■ ›, - -v,@; v • — . . Foto si text s FRISO MOSS In lumina hotărîrii penare din februarie~ martie a C. C. ai P. C. R. Atribuţiile consiliilor intercooperatiste cresc în complexitate D'U'Oţie cu instruxul PFTRI FRANCK preşedintele coesilînlii în.fexnoppratist Razna Analiza, atentă a problemelor complexe care confruntă actuala etapă de dezvoltare a agriculturii cooperatiste atestă o creştere a roluluiconsiliilor intercooperatiste în profilarea producţiei şi specializarea unităţilor, în organizarea ştiinţifică a muncii şi a producţiei în cooperativele agricole. Plenara din februarie1—martie a.c. a. C.C. al P.C.R. a stabilit, prin I hotarîrea cu privire la îmbunătăţirea, organizării şi retribuirii muncii în agricultură, noi măsuri privind sarcinile actuale de retribuire a muncii în acord global în cooperativele agricole şi atribuţiile complexe ale consiliilor intercooperatiste. „Consiliul intercooperatist va urmări ca dezvoltarea şi modernizarea curentă şi de perspectivă a agriculturii din unităţi, profilarea şi specializarea cooperativelor agricole de producţie să se încadreze intr-un plan corelat cu acţiunile legate de gospodărirea şi sistematizarea teritorială, dezvoltarea complexă a localităţilor precum şi cu procesul de urbanizare a acestora“, arată Hotărîrea plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la îmbunătăţirea organizării şi retribuirii muncii in agricultură. Din cei trei ani de la înfiinţare,, consiliile intercooperatiste au reuşit, în bună măsură, să orienteze producţia agricolă din unităţi în direcţia profilării şi specializării cooperativelor agricole, afirma inginerul Petru Franciu, preşedintele consiliului intercooperatist Bazna. Dar n-am făcut încă tot ce trebuia. De exemplu, în zonanoastră avem încă o serie de greutăţi în ceea ce priveşte materializarea hotărîrilor adoptate. — Am dori citeva date, pe probleme ... — Prima problemă: dezvoltarea producţiei animaliere. Am orientat producţia la Boian şi Blăjel spre creşterea vacilor pentru lapte, la Veit şi Bazna — îngrăşătorii de tineret taurin. Pînă acum este bine. Dar iată şi greutăţile: în acest an, la Blăjel trebuie să construim două grajduri pentru a adăposti efectivele. Ar fi bine să se înfiinţeze un post de constructor la C.A.P. Blăjel, care sa coordoneze mai bine acţiunea. Aceeaşi problemă ridică şi Boianul, unde zootehnia va investi în acest an 500000 lei pentru modernizări şi noi construcţii. Bazna şi Velţul şi-au propri modernizări la adăposturi, pentru a livra cîte 500 tăuraşi îngrăşaţi fiecare __ — In această ordine de idei, « preconizează consiliul intercooperatist pentru introducerea tehnologiilor moderne de lucru în zootehnie? (continuar« Fn pag. a IV-a») Discuție consemnată de GH. GRĂDINARI!* Peste hotare , Helsinki 20 (Agerpres). Corespondenţă de la Dumitru Tinu:iu oraşul finlandez Turku a fost inaugurată, marţi, expoziţia „Personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti“, organizata sub auspiciile Asociaţiei de prietenie Finlanda- România, a municipalităţii oraşului Turku şi a ambasadei române. Expoziţia înmănunchează numeroase fotografii, portrete, facsimile prezentând, succint, momente de deosebită semnificaţie în dezvoltarea ştiinţei, artei şi literaturii româneşti. Premierul libanez, Saeb Salam, care întreprinde o vizită oficială în Algeria, a avut o primă rundă de convorbiri cu preşedintele Houari Boumediene şi cu alte oficialităţi algeriene. într-o declaraţie făcută presei, şeful guvernului libanez a arătat că acestea au permis abordarea unor probleme privind, în special, relaţiile bilaterale şi situaţia din lumea arabă. El a menţionat, de asemenea, că preşedintele Boumediene a acceptat invitaţia, transmisă în numele preşedintelui Suleiman Frangieh, de a efectua o vizită oficiala in Liban. Viscolul declanşat vinerea trecută în provincia canadiană Ontario continuă să se facă simţit cu toată puterea. Datorită forţei vîntului, pe lacurile St. Clair, Erie, Huron şi Ontario se formează valuri înalte de cîţiva metri, care, împinse de curenţi, au inundat locuinţele şi drumurile de pe mal. Numai in localitatea Windsor, a fost necesară evacuarea a circa 3 000 de persoane, în acelaşi timp, circulaţia rutieră şi feroviară se desfăşoară anevoios pe toate traseele. Datorită vizibilităţii reduse s-au înregistrat accidente. La închiderea ediţiei , Belgrad 20 (Agerpres). Cea de-a 9-a ediţie a tradiţionalului turneu internaţional feminin de şah de la Belgrad s-a încheiat cu victoria reprezentantei României, Alexandra Nicolau, care a terminat concursul rezinvirsţia, realizând un procentaj remarcabil, 9 puncte de 11 posibile. În ultima, rundă, maestra româncă a remizat cu șahista maghiară Suzana Veroczi. Clasamentul fisal: 1. Alexandra Nicolau (România) 9 puncte; 2—4 Katia Jovanovici (Iugoslavia), Veroczi (Bagaria), Sui (U.R.S.S.) 7 puncte. De la începutul acestui an, șahul românesc a cunoscut o puternică afirmare pa plan internaţional. Marele maestru Fiorin Gheorghiu a câştigat turneul de la Orense şi s-a clasat pe locul trei în concursul de la Malaga. Theodor Ghieţescu a ieşit învingător în turneul maeştrilor internaţionali la „Festivalul şahist* din Olanda, Elisabeta Polihroniade s-a situat printre fruntaşele turneului zonal de la Wijk an Zee, obţinând calificarea în turneul interzonal al campionatului mondial, iar acum Alexandra Nicolau (calificată, la rîndul său, în turneul interzonal), câştigă cu un avans de două puncte importantul turneu de la Belgrad, unde au fost prezente șahiste valoroase din U.R.S.S., Iugoslavia, Ungaria, Polonia, Bulgaria, R.F. a Germaniei, Agerpres)