Tribuna Sibiului, martie 1974 (Anul 7, nr. 1869-1895)

1974-03-01 / nr. 1869

Pagina 2 Continuarea lucrărilor Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste Festivitatea inminarii unor inalte distincţii ale Republicii Socialiste România unui mare număr de cadre şi lucrători fruntaşi din agricultură (Urmare din pag. I) tori din I.A.S. Jidvei această înaltă distincţie este un imbold în munca noastră viitoare. Vom depune efor­turi sporite, toată capacitatea noas­tră de muncă în vederea transpu­nerii în viaţă a hotărîrilor Confe­rinţei pe ţară a cadrelor de condu­cere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste, preţioasele dumnea­voastră indicaţii privind dezvoltarea şi modernizarea agriculturii, aducîn­­du-ne în felul acesta contribuţia la făurirea societăţii socialiste multila­teral dezvoltate în patria noastră. Vă rog să-mi permiteţi ca din par­tea celor ce au cinstea să fie dis­tinși astăzi, cu ocazia acestei mari aniversări a agriculturii noastre so­cialiste, a spus în cuvântul său An­gelo Miculescu ministrul agricul­turii, industriei alimentare și ape­lor, să vă adresez dumneavoastră, tovarăşe secretar general, condu­cerii de partid şi de stat, mulţumiri din toată inima pentru aprecierea dată muncii noastre, tuturor, celor ce au lucrat pentru a îndeplini sar­cinile date agriculturii. Considerăm aceasta, însă, şi ca o obligaţie spo­rită a noastră de a munci cu mai multă perseverenţă pentru îndrepta­rea lipsurilor, pentru folosirea mai bună a mijloacelor puse la dispo­ziţia agriculturii, pentru a valorifica potenţialul ei real spre a obţine re­colte ridicate în condiţii economice superioare. Vă asigurăm, tovarăşe secretar general, din partea condu­cerii ministerului agriculturii, a tu­turor cadrelor care lucrează în a­­ceasta, a tuturor specialiştilor şi lu­crătorilor din agricultură, că nu vom precupeţi nimic pentru realizarea acestor sarcini de cinste puse de partid şi de stat în faţa noastră, într-o atmosferă de puternic en­tuziasm, întîmpinat cu vii şi înde­­lungi aplauze, a luat cuvîntul tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Asistenţa în picioare aclamă, ova­ţionează cu putere. Miile de participanţi, exprimîn­­du-şi dragostea neţărmurită faţă de conducătorul iubit al partidului şi poporului nostru scandează îndelung sub imensa cupolă: „Ceauşescu- P.C.R.“. ★ Joi la amiază, în cadrul unei fes­tivităţi care a avut loc în sala de marmură a pavilionului expoziţional, tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepre­şedinte al Consiliului de Stat, a în­­mînat „Ordinul Muncii" cl. a II-a şi Ordinul „Meritul agricol" cl. a II-a unui număr de 159 de cadre de con­ducere şi lucrători din unităţile a­­gricole de stat şi cooperatiste, con­ferite pentru contribuţia adusă la înfăptuirea politicii partidului şi sta­tului de dezvoltare şi modernizare a agriculturii socialiste în patria noas­tră, în numele celor decoraţi, , Vasile Dobre, preşedintele C.A.P. Comloşu- Mic, judeţul Timiş, şi Dionisie Benko, directorul I.A.S. Oradea, au mulţu­mit călduros conducerii partidului şi statului, subliniind că acordarea acestor înalte distincţii reprezintă recunoaşterea străduinţelor depuse de colectivele în rîndul cărora lu­crează pentru sporirea producţiei a­­gricole şi totodată un nou imbold pentru dezvoltarea în continuare a agriculturii socialiste. Apoi tovarăşul Emil Bodnaraş a adresat, în numele Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, al tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, personal, fe­licitări celor decoraţi, urîndu-le noi succese în munca pe care o desfă­şoară. (Agerpres) ­Urmate din pag. I) şedinţele C.A.P. „1907" din comuna Valea Stancului — Dolj; irig. Elvira L. Marinică, preşedintele C.A.P­îsalniţa — Dolj; Petre Gh. Bote­­zatu, preşedintele C.A.P. Schela — Galaţi; Gheorghe D. Ştefan, preşedintele C.A.P. Cuca — Ga­laţi; Peter P. Kovács, preşedin­tele C.A.P. Ditrău — Harghita; Păun Răvaş, preşedintele CA.P. Siraeria — Hunedoara; Vasile I. Berbecel, preşedintele C.A.P. Smirna — Ialo­miţa; Ion M. Asăstase, directorul S. M.A. Cuza Vodă; Ion Gh. Nicolae, directorul I.A.S. Făcăeni; Milinton I. Trif, directorul S.M.A. Griviţa — Ialomiţa; Gheorghe V. Bucă, pre­şedintele C.A.P. Deleni — Iaşi; Con­stantin D. Dogaru, preşedintele C.A.P. Tătăruşi; Alexandru C. La­­zăr, rectorul Institutului agronomic Iaşi; Vasile N. Nemesniciuc, pre­şedintele CA.P. Şipote — Iaşi; Gri­­gore I. Bică, preşedintele C.A.P. Fră­­sinet — Ilfov; Gheorghe Porumbel, preşedintele C.A.P. „8 Martie" din comuna Ulmeni; Ion S. Vermeşan, directorul IA.S. Urziceni — Ilfov; Vasile A. Avram, preşedintele CA­P­­opaş, comuna Săcălăşeni; Constantin F. Bădiţă, preşedintele C.A.P. Salcia — Mehedinţi; Neculai D. Bostan, preşedintele C.A.P. Girov — Neamţ; Constantin T. Bălan, directorul sta­ţiunii experimentale Caracal — Oiii Vasie I­­­Bărbulescu, preşedintele C.A.P. Scorniceşti; Marin M. Diaco­­nu, preşedintele C.A.P. Bucinişu; Dumitru I. Tudose, preşedintele C.A.P. Stol­căneşti — Olt; Gheorghe M. Iordache, preşedintele CA.P. Vadu Săpat, comuna Fîntînele — Prahova; Costică T. Mişcă, preşedin­tele C.A.P. „Drumul lui Lenin" din comuna Bucov — Prahova; Teodor T. Cîmpan, preşedintele C.A.P. Sur­­duc — Sălaj; Iosif M. Varga, pre­şedintele C.A.P. Pir — Satu Mare; Andrei E. Müller, şef de secţie la S.M.A. din comuna Cirţa — Sibiu; Dumitru I. Popa, preşedintele C.A.P. Sara Mare — Sibiu; Vasile Albu, preşedintele C.A.P. din comuna Moara — Suceava; Marin C. Soare preşedintele C.A.P. „Partizanul ro­şu" din oraşul Zimnicea — Teleor­man; Nicolae V. Dogariu, directorul I.A.S. Giarmata — Timiş; Andrei M. Dzamba, directorul S.M.A. Gottlob; Petru I. Feneş, preşedintele CA.P. Tomnatic, comuna îsLovrin; Viorel S. Uibaru, preşedintele C.A.P. Le­­nauheim — Timiş; Nicolae C. Puş­­cuţă, preşedintele C.A.P. Peceneaga — Tulcea; Petru Mihalache, pre­şedintele C.A.P. Tîrzii, comuna Ol­teneşti — Vaslui; Gheorghe I. Mi­­hăescu, mecanic de întreţinere la S.M.A. Drăgăşani — Vîlcea. Ordinul „Meritul Agricol" clasa a II-a tovarăşilor Dumitru Bălan, prim­­secretar al Comitetului judeţean Brăila al P.C.R.; Ion Catrinescu, prim-secretar al Comitetului jude­ţean Prahova al P.C.R.; Andrei Cer­­vencovici, prim-secretar al Comite­tului judeţean Arad al P.C.R.; Tran­dafir Cocîrlă, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Caraş-Severin al P.C.R.; Ion Dincă, prim-secretar al Comitetului judeţean Argeş al P.C.R.; Constantin Drăgan, prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R.; Ştefan Mocuţa, prim-secretar al Comitetului judeţean Cluj al P.C.R.; Ioachim Moga, prim-secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R.; Ferdinand Naghy, prim­­secretar al Comitetului judeţean Co­­vasna al P.C.R.; Cornel Onescu, prim-secretar al Comitetului jude­ţean Teleorman al P.C.R.; Iulian Ploştinaru, prim-secretar al Comite­tului judeţean Mehedinţi al P.C.R ; Ion Stănescu, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Dîmboviţa al P.C.R.; Richard Winter, prim-secre­­tar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R.; Mihai Busuioceanu, vicepre­şedinte al Comitetului de Stat al Planificării; Ion Ceauşescu, adjunct al ministrului agriculturii, industriei alimentare şi apelor; Mihai Calof­­­ţă, director general adjunct la Cen­trala industrială de tractoare şi ma­şini agricole; Béla Cseresnyés, vice­preşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Produc­ţie; Constantin Iftodi, şeful Departa­mentului industriei alimentare din Ministerul Agriculturii, Industriei A­­limentare şi Apelor; Florin Iorguies­­cu, preşedintele Consiliului Naţional al Apelor; Constantin Marin, consi­lier la C.C. al P.C.R.; Aldea Milita­­ru, preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Produc­ţie; Ion Moldovan, adjunct al mi­nistrului, agriculturii, industriei ali­mentare şi­ apelor; Barbu Popescu, şeful Departamentului, agriculturii ni-s stat din Ministerul Agriculturii, In­dustriei Alimentare şi­­Apelor; Gheorghe Popa, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie; Titus Popes­cu, vicepreşedinte al Uniunii Naţio­nale a­­Cooperativelor Agricole de Producţie; Adrian Rogojan, adjunct de şef de secţie la Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activită­ţii Economice şi Sociale; Ion Ru­şinanu, preşedintele Băncii­­pentru agricultură şi Industria alimentară; Enache Sîrbu, şeful Departamentului îmbunătăţiri funciare şi construcţii din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor; Ion Stanciu, adjunct al ministrului agriculturii, industriei alimentare şi apelor; Nicolae Ştefan, adjunct al ministru­lui agriculturii, industriei alimenta­re şi apelor; Vasile Vaida, preşedin­tele Casei de pensii a Uniunii Naţio­nale a Cooperativelor Agricole de Producţie; Simion Cristea, inginer şef la C.A.P. Mihalţ­a Alba; Ioan Coxoiu, preşedintele Uniunii judeţe­ne a cooperativelor agricole de pro­ducţie Arad, Ştefan Fazekas, direc­torul întreprinderii agricole de stat Bara­tea, Petre M. Glăvan, directorul Direcţiei agricole a judeţului Arad, Gheorghe Goina, preşedintele CA.P. Sîntana, Antoni­u A. Romireş, pre­şedintele C.A.P. „Avîntul“ şi Pecica, Antal Vincze Szanda, preşedintele C.A.P. Dorobanţi, Mihai Stănescu, directorul întreprinderii „Avicola", Ioan Tîrlea, directorul întreprinderii agricole de stat Pecica, Lavinia Ma­ria Băcanu, ingineră la C.A.P. Mo­­zăceni, Ştefan Dinţa, preşedintele C.A.P. Mozăceni — judeţul Argeş; Adelina Oprea, directorul întreprin­derii agricole de stat Piteşti; Ioan Balaj, preşedintele C.A.P. Girişu Negru — Bihor; Flore Bocşe, pre­şedintele C.A.P. Călacea, Dionisie Benko, director la întreprinderea a­­gricolă de stat Oradea, Constantin Cahniţa, preşedintele C.A.P. Rîpa, Uie Drimbe, preşedintele CA.P. Ţin­ea, Deszo Király, preşedintele C.A.P. Borş, Sándor Nagy, preşedintele C.A.P. Vaida, loan Turjuc, şef de fermă la I.A.S. Oradea, loan Modo­ran, director la Staţiunea, experimen­tală pomicolă Bistriţa, jud. Bistriţa- Năsăud; loan Mănoiu, director gene­ral al Direcţiei generale pentru a­­gricultură, industrie alimentară şi ape a judeţului Braşov; Constantin Butnar, mecanizator la S.M.A. Cîm­­pia Turzii, Pavel Cioclu, director la întreprinderea intercooperatistă Răs­cruci; Ioan Petean, preşedintele C.A.P. Jucu — Cluj; Gheorghe Fili­­şan, preşedintele U.J.C.A.P. Constan­ţa; Mardiros Onic, directorul I.A.S. Stupina; Constantin Popa, director general al Direcţiei generale pentru agricultură, industrie alimentară şi ape a judeţului Constanţa; Neagu Oprea, preşedintele C.A.P. Satu Nou, Constantin Petre, directorul I.A S. Cogealac, Marin Purcurea, directo­rul Trustului S.M.A. Constanţa, Do­mokos Szász, preşedintele U.J.CA.P. Covasna, Nicolae Tone, preşedintele C.A.P. Tîrgovişte, Virgil Simesiu, preşedintele C.A.P. comuna Vişina — Dîmboviţa, Oprea Cioroianu, di­rector la întreprinderea avicolă de stat Craiova, Petre Bălan, preşedin­tele CA.P. C.atane, Nelică Cotoc, preşedintele C.A.P. Cornul, Livian Cristea, directorul I.A.S. — Com­plexul porcine Băileşti, Constantin Glăvan, director general al Direcţiei generale pentru agricultură, industrie alimentară şi ape a judeţului în Olt; Mihai Basan­c, preşedintele CA.P. Corod — Galaţi; Valentin Ghinea, preşedintele C.A.P. Certeşti — Ga­laţi; Gheorghe Ionescu, director ge­neral al Direcţiei generale agricole a judeţului­ Gorj; Victor Tomescu, preşedintele U.J.CA.P. Gorj; Ioan Hegy, preşedintele C.A.P. Cristuru Secuiesc — Harghita; Ioan Fulea, preşedintele C.A.P. Boşorod — Hu­nedoara; Toiie Manea, preşedintele C.A.P. Boz — Hunedoara; Nicolae Andrei, preşedintele C.A.P. „Gheor­­ge Lazăr" — Ialomiţa; Gheorghe Ciolănescu, directorul Trustului I.A.S. Ialomiţa; Ion Cristea, director general al e pirpeţiei­ generale, agrico­le a judeţului Ialomiţa; Gheorghe Florescu, directorul S.M.A.. Cosim­­ireşti; Gheorghe Ghiţă, preşedintele C.A.P. Munteni — Buzău; Adrian Iacob, directorul S.M.A. Ciocăneşti; Tudor Jugănaru, preşedintele C.A.P. Albeşti; Vasile Martin, preşedintele U.J.CA.P. Ialomiţa; Ştefan Marin, directorul I.A.S. Stelnica; Gheorghe­­Pescaru, directorul Trustului S.M.A. Ialomiţa; Marin Vasilescu, directorul S.M.A. Plevna; Ion Rădoi, inginer şef la C.A.P. Scînteia — Ialomiţa; Vasile Axinte, inginer horticol, şef de fermă la I.A.S. Bucium — Iaşi; Simion Bulgaru, directorul I.A.S. Popricani; Virgil Burca, preşedintele C.A.P. Coarnele Caprei; Lucian Hat­­manu, director general al Direcţiei generale agricole a judeţului Iaşi; Corneliu Mardare, directorul I.A.S. Miroslava; Constantin Şalaru, pre­şedintele C.A.P. Bivolari; Gheorghe Vasiliu, preşedintele U.J.C­.P. Iaşi; Alexandru Cocoşilă, directorul I.A.S. Afumaţi — Ilfov; Dinu Daniliuc, pre­şedintele C.A.P. Munca; Eftimie Va­silescu, director general al Direcţiei generale agricole a judeţului Ilfov- Constantin Bulagiu, director general al Direcţiei generale agricole a ju­deţului Mehedinţi; Ion Chitulescu, preşedintele C.A.P. Vlădaia; Ion Lungu, directorul I.A.S. Dealul Vii­lor; Marian Pufan, preşedintele U.J.CA.P. Mehedinţi; Nicolae San­da, preşedintele C.A.P. Bălăciţă — Mehedinţi; Ioan Catarig, director ge­neral al Direcţiei generale agricole a judeţului Mureş; Nicolae Lob­on­­ţiu, preşedintele U.J.CA.P. Mureş; Emil Nicolae I. Silvaş, directorul Staţiunii experimentale zootehnice Tîrgu Mureş; Gheorghe Preda, di­rectorul Trustului Î.M.A. Neamţ; Vasile Ciuciu, director general al Direcţiei generale agricole a judeţu­lui Olt; Ion Nicolaescu, directorul I.A.S. Simbureşti; Nicolae Şoşoacă, preşedintele U.J.CA.P. Olt; Gheor­ghe Anghel, preşedintele C.A.P. Gheorghiţa — Prahova; Aurel Fur­­furnică, director general al Direcţiei generale agricole a judeţului Pra­hova; Iuliu László, director la Insti­tutul de cercetări vini-viticole Va­lea Călugărească; Gheorghe Radu, preşedintele U.J.CA.P. Prahova; Ni­colae Bahici, director general al Di­recţiei generale agricole a judeţului Satu Mare; Melchior From, şef fer­mă pomicolă la CA.P. Remetea; Aurel L­ipuşan, director la Staţiunea experimentală agricolă Livada; Mi­hai Macioca, preşedintele U.J.CA.P. Satu Mare; Vasile Manta, directorul Trustului I.A.S. al judeţului Satu Mare; ştefan Vilanyî, preşedintele C.A.P. Petreşti — Satu Mare; Ruvin Mastan, preşedintele CA.P. Roma­­naşi — Sălaj; Leopold Köber, pre­şedintele U.J.CA.P. Sibiu; Mihai Tiller, director general al Direcţiei generale a judeţului Sibiu; Trăian Corduban, director general­ al Direc­ţiei generale a judeţului Suceava; Tudor Done,­­preşedintele U.J.CA.P. Suceava; Mihai Gavrilluc, preşedin­tele C.A.P. Vereşti — Suceava; Mi­­hai Sandu, preşedintele CA.P. Dum­brăveni — Suceava; Puiu-Alexandru Alexandrescu, directorul Trustului S.MA. al judeţului Teleorman; Con­stantin Coaje, preşedintele C.A.P. „Dunărea" din oraşul Zimnicea; Emi­lian I. Mihălescu, director general al Direcţiei agricole Teleorman; Va­­leriu Ştefănescu, directorul S.MA. Fîntîneie — Teleorman; Ioan Ageu, directorul I.A.S. Varies — Timiş; A­­rîstotel Blendea, directorul T . S. Grabă); Livia V. Coli, preşedinta CA.P. Alioş; Vasile I. Dobren, pre­şedintele CA.P. Comloşul Mic; Io­­sif I. Demeter, preşedintele C.A.P. Nerău; Emil E. Vlaicu, director la Staţiunea experimentală agricolă Lo­­vrin — Timiş; Vasile Dranoveţeanu, directorul Trustului I.A.S. Tulcea; Gheorghe Guli, preşedintele C.A.P. Cataroi — Tulcea; Aiuresei Gheor­­ghe, directorul I.A.S. Bîrlad; Gheor­ghe Condrea, preşedintele C.A.P. Deleni; Nicolae Popovici, preşedin­tele CA.P. Dăneşti; Dumitru Rusu, directorul Trustului S.M.A. — Vas­lui; Costache S. Tătăruş, brigadier la L.CA.P.JBftrofer;ltr­ Vaslui; Mitrea; St. Gogioiu, secretar de comisie la U.N.C.A.P.; Mircea D. Motoc, secre­tar ştiinţific la Academia de ştiinţe agricole şi silvice Bucureşti; Grigo­­re D. Obrejanu, vicepreşedinte al Academiei de ştiinţe agricole şi sil­vice. „Ordinul Muncii" clasa a II-a to­varăşilor: Gheorghe Avram, pre­şedintele C.A.P. Micălaca — Arad; Ioan Braşovan, directorul I.A.S. A­­radul Nou; Iosif Crişan, mecanic la S.MA. Şiria; Andrei Gali, preşedin­tele C.A.P. Zerind — Arad; Mircea Cruceanu, directorul S.MA. Heme­­iuşi — Bacău; Petre Varga, pre­şedintele C.A.P. Sînicolau-Român — Bihor; Mihai Bucşă, directorul între­prinderii judeţene de plante medici­nale Botoşani; Vasile Focşa, pre­şedintele C.A.P. Miorcani — Boto­şani; Gheorghe Jităreanu, directorul I.A.S. Dorohoi; Gheorghe Mureşan, directorul S.M.A. Săveni — Boto­şani; Elena Cărăvan, brigadieră la C.A.P. Racoş — Braşov; Constantin Viorel Recean, directorul I.A.S. Fă­găraş; Vasilica Bejan, preşedinta C.A.P. Drogu, Brăila; Zisu Olteanu, preşedintele C.A.P. Izvorul Dulce — Buzău; Constantin Covaliu­, directo­rul Staţiunii experimentale zooteh­nice Ruşeţu — Buzău; Ion Cazacu, preşedintele C.A.P. Plopeni — Con­stanţa; Mihail Mihailov, directorul întreprinderii „Avicola" Constanţa; Niculiţă Şoimu, şef de fermă la CA.P. Siviţa — Galaţi; Claudiu Co­ţofană, directorul I.A.S. Borduşani — Ialomiţa; Teodor Borduşanu, di­rectorul I.A.S. Feteşti, Ion Bratu, preşedintele C.A.P. Făcăeni, Viorel Cicu, directorul S.M.A.­ Ţăndărei — — Ialomiţa; Dumitru Ciorsac, mulgă­tor la I.A.S. Miroslava — Iaşi; Liviu Corla, preşedintele C.A.P. Bogata — Mureş; Ioan Găucan, preşedintele C.A.P. Roznov — Neamţ; Dumitru Trofin,­ preşedintele C.A.P. Răuceşti — Neamţ; Corneliu Gîrjoi, directo­rul Asociaţiei interlegumicole Gosta­­văţ — Olt; Petre Guşatu, preşedin­tele C.A.P. Dranovăţ, Nicolae Po­­pescu­, preşedintele C.A.P. Fărcaşele —­ Olt; Alexandru Ţepuş, preşedin­tele C.A.P. „Drumul Păcii“, Filipeşti de Tîrg — Prahova; Anastase Camoş, brigadier de cîmp la C.A.P. Cerna — Tulcea; Ion Nedelcu, mecaniza­tor la S.M.A. Valea Nucarilor; A­­nastase Suceanu­, mecanic la secţia S.M.A. Cerna — Tulcea; Ionel Bujor, tractorist la S.M.A. Vaslui; Napolion Cazan, şef fermă taurine la T. S. Bîrlad; Victoria Ionescu, şef fermă la C.A.P. Epureni — Vaslui; Ion Di­ma, preşedintele C.A.P. Dumbrăveni — Vrancea; Mihai Danielescu, pre­şedintele C.A.P. Vîrteşcoiu — Vran­cea; Emil Giurgiucă, director la De­partamentul agriculturii de stat, din Ministerul Agriculturii, Industrie, A­­limentare şi Apelor; Vasile Temişan, director la Institutul­ central, pentru creşterea taurinelor Corbeancă, ju­deţul Ilfov; Mihai Cristea, director la Staţiunea experimentală agrico­lă Suceava; Constantin Damian, di­rectorul Institutului central pentru nutriţia animalelor Baloteştî, judeţul Ilfov. ★ Prin decret al Consiliului de Stat, au mai fost conferite un­­număr de 3 958 de ordine şi 17 300 de medalii unor ţărani, cooperatori, muncitori, mecanizatori, tehnicieni şi ingineri, care au contribuit la dezvoltarea şi modernizarea agriculturii socialiste în patria noastră. (Agerpres) • LISTA DECORAŢILOR Tribuna Sibiului Anul VII, m­* m* minam Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste Expresie vie, de înaltă semnificaţie politica, socială, a gindirii revolu­ţionare pusă in slujba intereselor majore ale poporului „Putem spune astăzi cu mindrie că bilanţul general pe care-l facem atît în agricultură cît şi în toate sectoarele de activitate este un bilanţ strălucit. Aceasta ne dă temeiuri să privim cu încredere deplină viitorul şi să afirmăm că vom îndeplini in bune condiţiuni toate hotărîrile Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale“. (Din Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Confe­rinţa pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste), întreaga politică a partidului co­muniştilor este străbătută ca de un fir roşu de o idee fundamentală: slujirea, prin toate mijloacele, în toate împrejurările, cu un devota­ment neţărmurit, a intereselor ma­jore ale poporului nostru. Cuvînta­rea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Conferinţa pe ţară cu cadrele de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste reprezintă o ex­presie vie, de înaltă semnificaţie politică-socială, a gîndirii profund revoluţionare pusă neabătut in slujba intereselor fundamentale ale poporului român, ale naţiunii noas­tre socialiste. Vibrantă şi lucidă chemare la realism creator şi mobi­lizare plenară a eforturilor întregii naţiuni aflată, sub conducerea parti­dului, pe drumul luminos al edifi­cării orînduirii noi şi drepte, cuvin­­tarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu este, totodată, o profundă analiză a întregului drum parcurs de popo­rul nostru pentru construirea eco­nomiei socialiste unitare — condiţie fundamentală a asigurării progresu­lui social multilateral al patriei so­cialiste. Multiplele idei, de o pro­funzime ştiinţifică evidentă, de o valoare practică deosebită, care străbat cuvîntarea, punctează, in fond, etapele esenţiale ale dezvol­tării agriculturii româneşti. Aplicînd creator învăţătura mar­­xist-feninistă de pe poziţiile cunoaş­terii profunde a realităţilor sociale de mare diversitate, trăgindu-şi forţa din legătura indisolubilă cu masele largi ale poporului în slujba căruia şi-a pus Întreaga se activitate, parti­­­ul comuniştilor s-a străduit şi a reuşit să unească toate forţele re­voluţionare din ţara noastră în lupta împotriva rînduielilor nedrepte, îm­potriva împilării şi oprimării so­ciale, pentru făurirea unei vieţi noi în care munca, cinstea şi demnita­tea umană devin factori determi­nanţi şi criterii de progres social. Bazată pe înaintate şi valoroase tradiţii revoluţionare, lupta maselor largi populare împotriva exploatării şi nedreptăţii a devenit o reală forţă socială odată cu formarea con­ştiinţei de sine, prin pătrunderea şi difuzarea ideilor materialismului is­toric şi dialectic în rîndurile oame­nilor muncii. Moment luminos şi deosebit de important prin semnifi­caţiile sale politico-sociale, înfăptui­rea partidului unitar al clasei mun­citoare, în 1921, a deschis calea afirmării tot mai puternice a ele­mentelor progresist-revoluţionare în arena luptei acerbe contra nedrep­tăţii sociale, contra exploatării oa­menilor muncii. Istoria luptei revo­luţionare a maselor largi populare din România pentru emancipare po­­litico-socială, pentru progres şi drep­tate a înregistrat astfel una din cele mai luminoase pagini, în întreaga sa luptă pentru ne­­atîrnare, suveranitate şi indepen­denţă naţională, împotriva exploata­torilor interni şi externi, clasa mun­citoare a avut în ţărănime un aliat de nădejde, a cărui capacitate re­voluţionară şi contribuţie la rezol­varea problemelor fundamentale so­ciale au crescut de la etapă la etapă în procesul istoric-social. Odată cu eliberarea patriei de sub jugul fascist, ţărănimea s-a ală­turat cu elan şi patos revoluţionar, cu întreaga sa capacitate, clasei muncitoare şi intelectualităţii pro­gresiste în efortul general de re­construcţie socială. Reforma agrară din iarna lui 1945 înfăptuită pe cale revoluţionară la îndemnul şi cu sprijinul clasei mun­citoare, a argumentat justeţea orien­tării partidului comunist în rezolva­rea problemei agrare, în baza experienţei istorice parti­dul nostru a ajuns la concluzia că singura cale definitivă a problemei agrare este cea revoluţionară, a tre­cerii principalelor mijloace de pro­ducţie în proprietate socialistă, de stat sau coopferatistă. Istorica plenară a C.C. al Partidu­lui Comunist Român din 3—5 mar­tie 1949 a deschis o nouă etapă in procesul continuu şi complex de re­construcţie pe baze noi a unei orin­­duiri sociale drepte, în care fiecare om al muncii să trăiască fără ex­ploatare, etapa revoluţiei agrare so­cialiste. Aşa s-au pus bazele politico-so­­ciale ale făuririi economiei socialiste,­­unitare. Procesul sie socializare satului, început prin făurirea pri­melor unităţi agricole socialiste, în care baza organizării muncii şi a producţiei este proprietatea socia­listă asupra mijloacelor de produc­ţie, s-a dezvoltat continuu, cu im­plicaţii social-politice deosebite, schimbînd radical universul vieţii rurale şi contribuind direct la edi­ficarea noii orînduiri sociale. Triumful cooperativizării agricul­turii din ţara noastră în aprilie 1962, marchează succesul deplin al vastei activităţi politice desfăşurate de partid pe linia atragerii defini­tive a ţărănimii pe calea progresu­lui şi a bunăstării. Aşa după cum se subliniază în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, agricultura noastră so­cialistă este în momentul actual un factor fundamental în opera de edi­ficare a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate. Baza progresului în agricultura noastră este dezvoltarea în ritm susţinut a industriei, obiectiv care a stat în centrul politicii economice a partidului. în felul acesta agricul­tura a avut la dispoziţie tractoare şi maşini agricole, cantităţi tot mai mari de îngrăşăminte chimice, erbi­­cide şi alte materiale necesare mo­dernizării tehnologiilor de lucru, sporirii producţiilor vegetale şi ani­maliere. Nu mai trebuie argumentat faptul că agricultura socialistă şi-a de­­monstrat din plin capacitatea sa de a satisface cerinţele dezvoltării so­cietăţii noastre contemporane. Aplicarea cuceririlor ştiinţifice şi tehnice in producţie a făcut posibilă exploatarea mai bună a puternicei baze tehnico-materiale create şi dez­voltate de stat pentru agricultura socialistă. In aceeaşi măsură au crescut şi producţiile vegetale şi animaliere realizate, a sporit con­tribuţia agriculturii la realizările de ansamblu ale economiei naţionale, în condiţiile scăderii considerabile a populaţiei active ocupate în a­­ceastă ramură economică. Aplicarea măsurilor întreprinse de partid pen­tru îmbunătăţirea organizării, plani­ficării şi conducerii agriculturii a determinat o valorificare mai bună a potenţialului productiv al agricul­turii socialiste, o sporire substan­ţială a producţiei. Cuvîntarea tova­răşului Nicolae Ceauşescu argumen­tează deosebit de convingător între­gul proces complex de creştere, sub conducerea comuniştilor, a capaci­tăţii revoluţionare a ţărănimii — aliat de nădejde al clasei munci­toare în opera de edificare a noii orînduiri sociale. Astăzi ţărănimea este capabilă să asigure satisfacerea cerinţelor de consum ale populaţiei, să pună la dispoziţia statului canti­tăţi tot mai mari de produse agro­­alimentare destinate industriei pre­lucrătoare, exportului. Astăzi ţără­nimea participă din plin la condu­cerea ţării, la rezolvarea probleme­lor fundamentale ale dezvoltării so­ciale din patria noastră. Ţărani coo­peratori, mecanizatori, specialişti fac parte din cele mai înalte foruri de conducere politică şi administra­tivă ale ţării şi nu puţini conducă­tori încercaţi din cele mai diferite sectoare de activitate socială au fost — sau sunt la origine — ţărani. Cerinţa asigurării progresului isto­ric impune permanenta îmbunătăţire a activităţii productive şi în agri­cultură. Creşterea rolului organiza­ţiilor de partid în actuala etapă a dezvoltării sociale creează condiţii pentru realizarea acestui deziderat social major. în acest context creşte şi rolul specialiştilor, care sunt che­maţi să-şi sporească aportul la re­zolvarea ştiinţifică a complexelor probleme privind dezvoltarea agri­culturii in etapa istorică actuală. Înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea pentru făuri­rea societăţii socialiste multilateral dezvoltate înseamnă şi o orientare realistă în relaţiile internaţionale ale partidului şi statului nostru. în a­­cest sens, conducerea partidului a aplicat şi aplică neabătut principiile coexistenţei paşnice, de colaborare fructuoasă între toate statele che­mate, în aceeaşi măsură, să asigure pacea şi progresul lumii contempo­rane. Document de deosebită însemnă­tate pentru dezvoltarea societăţii noastre contemporane, cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste constituie o bază ştiinţifică largă pentru crearea unui climat favorabil procesului de intensificare a angajării plenare a eforturilor constructive creatoar­e ale întregului popor, strîns unit in jurul comuniştilor, pe calea ridicării­­societăţii socialiste contemporane şi pe o nouă treaptă calitativă a dez­voltării sale istorice. Jind datoria ne va chema să putem răspunde prezent“ Arpaşu de Jos. Iarna şi-a dezbrăcat cojocul. Pămîntul mustind a reveneal­ă se trezeşte din somn. Din cînd în cînd soa­rele, încă palid, face cu ochiul culturilor din toamnă. Mecani­zatorii şi cooperatorii aşteaptă semnalul pentru marea bătălie a recoltei. Au verifi­cat starea de vegeta­ţie a culturilor. S-a început efectuarea lucrărilor de sezon. Din rapoartele zilnice consemnăm adminis­trarea a 30 tone azo­tat de amoniu pe o suprafaţă de 200 hec­tare grîu-secară, de­frişarea a 20 hectare de păşune, transpor­tul la cîmp a 1 600 tone îngrăşăminte naturale. Nu au fost negli­jate nici problemele de viitor. Se fac pre­gătiri pentru perioada cînd soarele va­ sem­na „condica de pre­zenţă“ dimineaţa , la ora 4, şi va „ponta a­fişa seara după ora 20. Atunci, va fi si­gur nevoie să se or­ganizeze munca me­canizatorilor în două schimburi. Pentru a­­ceasta, cu o lună în urmă s-a deschis la Arpașu de Jos un curs de calificare a cooperatorilor în me­seria de mecanizator. Primul pe listă a fost președintele C.A.P., Aurel Dobrin. A ur­mat brigadierul Ghe­orghe Bucur, apoi alți cooperatori. „Nu mi-am făcut decit datoria, spune Aurel Dobrin. Să nu credeţi că pînă acum nu m-am urcat pe tractor. M-am urcat. Mi-am dat seama că nu se poate face a­­gricultură la nivelul cerinţelor dacă nu p­r­uneşti în amănunţi­me utilajele cu care se lucrează. Acesta n-a fost însă un mo­tiv ca să privesc cu uşurinţă cursurile. A­m participat la fie­care lecţie, iar în orele stabilite am lu­crat în atelier. Pînă acum am 10 ore de conducere şi pot spu­ne că mă descurc bi­nişor". „Şi eu am 10 ore de conducere, preci­zează brigadierul de cîmp Gheorghe Bucur. Consider a­­ceasta doar un înce­put. Pe viitor mă voi pregăti şi mai temei­nic pentru ca oricând necesitatea ne va chema la datorie să putem răspunde pre­zent". Asemenea celor doi, şi ceilalţi coope­ratori demonstrează pasiune şi interes pentru noua profesie. Ei participă la lucră­rile impuse de pro­gram, fără a neglija muncile de sezon. Tar­na şi-a aruncat cojocul peste crestele munţilor. Zilele cresc cum creşte aluatul plămădit cu drojdie proaspătă, în vede­rea acelor zile coo­peratorii din Arpas şi alte localităţi se pregătesc intens. 1. FIESCHTN * • Comitetul U.T.C. de la întreprin­derea mecanică Mîrşa organizează în perioada 1—15 martie a.c. „Olim­piada tînărului sudor" la care parti­cipă toti muncitorii între 18—30 ani. In prima fază vor fi susţinute pro­­bele practice iar in cea de-a doua fază participanţii vor fi supuşi unor teste teoretice. Uteciştii cu cele mai frumoase re­zultate vor primi premii în bani şi obiecte. « Organizaţia de partid nr. 12 da la Întreprinderea de piese auto Sibiu a urnit de curînd o vizită la Muzeul dV ştiinţe naturale din lo­calitate. Cu acest prilej tinarul biolog ing­mar Weiss le-a vorbit despre „Ra­portul dintre om şi natură“. Pe marginea expunerii, comuniştii de la I.P.A.S. au ridicat probleme in­teresante cu referiri directe la cu­noaşterea mediului înconjurător, protejarea şi înfrumuseţarea lui. • La Şcoala generală nr. 1 din Agnita s-a desfăşurat acţiunea pio­nierească „Copilăria noastră ferici­tă", la care au participat clasele II— IV. Cu acest prilej s-a făcut un scurt istoric al organizaţiei de pionieri, reliefîndu-se aspecte din bogata ac­tivitate a copiilor din ţara noastră care oglindeşte în cel mai realist mod copilăria lor fericită, în continuare elevii au recitat versuri şi au intonat cîntece pionie­reşti şi patriotice. Acţiunea s-a încheiat cu o probă de isteţime unde s-au evidenţiat pio­nierii clasei a IlI-a A.

Next