Tribuna Sibiului, martie 1974 (Anul 7, nr. 1869-1895)
1974-03-01 / nr. 1869
Pagina 2 Continuarea lucrărilor Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste Festivitatea inminarii unor inalte distincţii ale Republicii Socialiste România unui mare număr de cadre şi lucrători fruntaşi din agricultură (Urmare din pag. I) tori din I.A.S. Jidvei această înaltă distincţie este un imbold în munca noastră viitoare. Vom depune eforturi sporite, toată capacitatea noastră de muncă în vederea transpunerii în viaţă a hotărîrilor Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste, preţioasele dumneavoastră indicaţii privind dezvoltarea şi modernizarea agriculturii, aducîndu-ne în felul acesta contribuţia la făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Vă rog să-mi permiteţi ca din partea celor ce au cinstea să fie distinși astăzi, cu ocazia acestei mari aniversări a agriculturii noastre socialiste, a spus în cuvântul său Angelo Miculescu ministrul agriculturii, industriei alimentare și apelor, să vă adresez dumneavoastră, tovarăşe secretar general, conducerii de partid şi de stat, mulţumiri din toată inima pentru aprecierea dată muncii noastre, tuturor, celor ce au lucrat pentru a îndeplini sarcinile date agriculturii. Considerăm aceasta, însă, şi ca o obligaţie sporită a noastră de a munci cu mai multă perseverenţă pentru îndreptarea lipsurilor, pentru folosirea mai bună a mijloacelor puse la dispoziţia agriculturii, pentru a valorifica potenţialul ei real spre a obţine recolte ridicate în condiţii economice superioare. Vă asigurăm, tovarăşe secretar general, din partea conducerii ministerului agriculturii, a tuturor cadrelor care lucrează în aceasta, a tuturor specialiştilor şi lucrătorilor din agricultură, că nu vom precupeţi nimic pentru realizarea acestor sarcini de cinste puse de partid şi de stat în faţa noastră, într-o atmosferă de puternic entuziasm, întîmpinat cu vii şi îndelungi aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Asistenţa în picioare aclamă, ovaţionează cu putere. Miile de participanţi, exprimîndu-şi dragostea neţărmurită faţă de conducătorul iubit al partidului şi poporului nostru scandează îndelung sub imensa cupolă: „Ceauşescu- P.C.R.“. ★ Joi la amiază, în cadrul unei festivităţi care a avut loc în sala de marmură a pavilionului expoziţional, tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, a înmînat „Ordinul Muncii" cl. a II-a şi Ordinul „Meritul agricol" cl. a II-a unui număr de 159 de cadre de conducere şi lucrători din unităţile agricole de stat şi cooperatiste, conferite pentru contribuţia adusă la înfăptuirea politicii partidului şi statului de dezvoltare şi modernizare a agriculturii socialiste în patria noastră, în numele celor decoraţi, , Vasile Dobre, preşedintele C.A.P. Comloşu- Mic, judeţul Timiş, şi Dionisie Benko, directorul I.A.S. Oradea, au mulţumit călduros conducerii partidului şi statului, subliniind că acordarea acestor înalte distincţii reprezintă recunoaşterea străduinţelor depuse de colectivele în rîndul cărora lucrează pentru sporirea producţiei agricole şi totodată un nou imbold pentru dezvoltarea în continuare a agriculturii socialiste. Apoi tovarăşul Emil Bodnaraş a adresat, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, personal, felicitări celor decoraţi, urîndu-le noi succese în munca pe care o desfăşoară. (Agerpres) Urmate din pag. I) şedinţele C.A.P. „1907" din comuna Valea Stancului — Dolj; irig. Elvira L. Marinică, preşedintele C.A.Pîsalniţa — Dolj; Petre Gh. Botezatu, preşedintele C.A.P. Schela — Galaţi; Gheorghe D. Ştefan, preşedintele C.A.P. Cuca — Galaţi; Peter P. Kovács, preşedintele C.A.P. Ditrău — Harghita; Păun Răvaş, preşedintele CA.P. Siraeria — Hunedoara; Vasile I. Berbecel, preşedintele C.A.P. Smirna — Ialomiţa; Ion M. Asăstase, directorul S. M.A. Cuza Vodă; Ion Gh. Nicolae, directorul I.A.S. Făcăeni; Milinton I. Trif, directorul S.M.A. Griviţa — Ialomiţa; Gheorghe V. Bucă, preşedintele C.A.P. Deleni — Iaşi; Constantin D. Dogaru, preşedintele C.A.P. Tătăruşi; Alexandru C. Lazăr, rectorul Institutului agronomic Iaşi; Vasile N. Nemesniciuc, preşedintele CA.P. Şipote — Iaşi; Grigore I. Bică, preşedintele C.A.P. Frăsinet — Ilfov; Gheorghe Porumbel, preşedintele C.A.P. „8 Martie" din comuna Ulmeni; Ion S. Vermeşan, directorul IA.S. Urziceni — Ilfov; Vasile A. Avram, preşedintele CAPopaş, comuna Săcălăşeni; Constantin F. Bădiţă, preşedintele C.A.P. Salcia — Mehedinţi; Neculai D. Bostan, preşedintele C.A.P. Girov — Neamţ; Constantin T. Bălan, directorul staţiunii experimentale Caracal — Oiii Vasie IBărbulescu, preşedintele C.A.P. Scorniceşti; Marin M. Diaconu, preşedintele C.A.P. Bucinişu; Dumitru I. Tudose, preşedintele C.A.P. Stolcăneşti — Olt; Gheorghe M. Iordache, preşedintele CA.P. Vadu Săpat, comuna Fîntînele — Prahova; Costică T. Mişcă, preşedintele C.A.P. „Drumul lui Lenin" din comuna Bucov — Prahova; Teodor T. Cîmpan, preşedintele C.A.P. Surduc — Sălaj; Iosif M. Varga, preşedintele C.A.P. Pir — Satu Mare; Andrei E. Müller, şef de secţie la S.M.A. din comuna Cirţa — Sibiu; Dumitru I. Popa, preşedintele C.A.P. Sara Mare — Sibiu; Vasile Albu, preşedintele C.A.P. din comuna Moara — Suceava; Marin C. Soare preşedintele C.A.P. „Partizanul roşu" din oraşul Zimnicea — Teleorman; Nicolae V. Dogariu, directorul I.A.S. Giarmata — Timiş; Andrei M. Dzamba, directorul S.M.A. Gottlob; Petru I. Feneş, preşedintele CA.P. Tomnatic, comuna îsLovrin; Viorel S. Uibaru, preşedintele C.A.P. Lenauheim — Timiş; Nicolae C. Puşcuţă, preşedintele C.A.P. Peceneaga — Tulcea; Petru Mihalache, preşedintele C.A.P. Tîrzii, comuna Olteneşti — Vaslui; Gheorghe I. Mihăescu, mecanic de întreţinere la S.M.A. Drăgăşani — Vîlcea. Ordinul „Meritul Agricol" clasa a II-a tovarăşilor Dumitru Bălan, primsecretar al Comitetului judeţean Brăila al P.C.R.; Ion Catrinescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Prahova al P.C.R.; Andrei Cervencovici, prim-secretar al Comitetului judeţean Arad al P.C.R.; Trandafir Cocîrlă, prim-secretar al Comitetului judeţean Caraş-Severin al P.C.R.; Ion Dincă, prim-secretar al Comitetului judeţean Argeş al P.C.R.; Constantin Drăgan, prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R.; Ştefan Mocuţa, prim-secretar al Comitetului judeţean Cluj al P.C.R.; Ioachim Moga, prim-secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R.; Ferdinand Naghy, primsecretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R.; Cornel Onescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Teleorman al P.C.R.; Iulian Ploştinaru, prim-secretar al Comitetului judeţean Mehedinţi al P.C.R ; Ion Stănescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Dîmboviţa al P.C.R.; Richard Winter, prim-secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R.; Mihai Busuioceanu, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării; Ion Ceauşescu, adjunct al ministrului agriculturii, industriei alimentare şi apelor; Mihai Calofţă, director general adjunct la Centrala industrială de tractoare şi maşini agricole; Béla Cseresnyés, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie; Constantin Iftodi, şeful Departamentului industriei alimentare din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor; Florin Iorguiescu, preşedintele Consiliului Naţional al Apelor; Constantin Marin, consilier la C.C. al P.C.R.; Aldea Militaru, preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie; Ion Moldovan, adjunct al ministrului, agriculturii, industriei alimentare şi apelor; Barbu Popescu, şeful Departamentului, agriculturii ni-s stat din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şiApelor; Gheorghe Popa, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie; Titus Popescu, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale aCooperativelor Agricole de Producţie; Adrian Rogojan, adjunct de şef de secţie la Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale; Ion Ruşinanu, preşedintele Bănciipentru agricultură şi Industria alimentară; Enache Sîrbu, şeful Departamentului îmbunătăţiri funciare şi construcţii din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor; Ion Stanciu, adjunct al ministrului agriculturii, industriei alimentare şi apelor; Nicolae Ştefan, adjunct al ministrului agriculturii, industriei alimentare şi apelor; Vasile Vaida, preşedintele Casei de pensii a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie; Simion Cristea, inginer şef la C.A.P. Mihalţa Alba; Ioan Coxoiu, preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie Arad, Ştefan Fazekas, directorul întreprinderii agricole de stat Baratea, Petre M. Glăvan, directorul Direcţiei agricole a judeţului Arad, Gheorghe Goina, preşedintele CA.P. Sîntana, Antoniu A. Romireş, preşedintele C.A.P. „Avîntul“ şi Pecica, Antal Vincze Szanda, preşedintele C.A.P. Dorobanţi, Mihai Stănescu, directorul întreprinderii „Avicola", Ioan Tîrlea, directorul întreprinderii agricole de stat Pecica, Lavinia Maria Băcanu, ingineră la C.A.P. Mozăceni, Ştefan Dinţa, preşedintele C.A.P. Mozăceni — judeţul Argeş; Adelina Oprea, directorul întreprinderii agricole de stat Piteşti; Ioan Balaj, preşedintele C.A.P. Girişu Negru — Bihor; Flore Bocşe, preşedintele C.A.P. Călacea, Dionisie Benko, director la întreprinderea agricolă de stat Oradea, Constantin Cahniţa, preşedintele C.A.P. Rîpa, Uie Drimbe, preşedintele CA.P. Ţinea, Deszo Király, preşedintele C.A.P. Borş, Sándor Nagy, preşedintele C.A.P. Vaida, loan Turjuc, şef de fermă la I.A.S. Oradea, loan Modoran, director la Staţiunea, experimentală pomicolă Bistriţa, jud. Bistriţa- Năsăud; loan Mănoiu, director general al Direcţiei generale pentru agricultură, industrie alimentară şi ape a judeţului Braşov; Constantin Butnar, mecanizator la S.M.A. Cîmpia Turzii, Pavel Cioclu, director la întreprinderea intercooperatistă Răscruci; Ioan Petean, preşedintele C.A.P. Jucu — Cluj; Gheorghe Filişan, preşedintele U.J.C.A.P. Constanţa; Mardiros Onic, directorul I.A.S. Stupina; Constantin Popa, director general al Direcţiei generale pentru agricultură, industrie alimentară şi ape a judeţului Constanţa; Neagu Oprea, preşedintele C.A.P. Satu Nou, Constantin Petre, directorul I.A S. Cogealac, Marin Purcurea, directorul Trustului S.M.A. Constanţa, Domokos Szász, preşedintele U.J.CA.P. Covasna, Nicolae Tone, preşedintele C.A.P. Tîrgovişte, Virgil Simesiu, preşedintele C.A.P. comuna Vişina — Dîmboviţa, Oprea Cioroianu, director la întreprinderea avicolă de stat Craiova, Petre Bălan, preşedintele CA.P. C.atane, Nelică Cotoc, preşedintele C.A.P. Cornul, Livian Cristea, directorul I.A.S. — Complexul porcine Băileşti, Constantin Glăvan, director general al Direcţiei generale pentru agricultură, industrie alimentară şi ape a judeţului în Olt; Mihai Basanc, preşedintele CA.P. Corod — Galaţi; Valentin Ghinea, preşedintele C.A.P. Certeşti — Galaţi; Gheorghe Ionescu, director general al Direcţiei generale agricole a judeţului Gorj; Victor Tomescu, preşedintele U.J.CA.P. Gorj; Ioan Hegy, preşedintele C.A.P. Cristuru Secuiesc — Harghita; Ioan Fulea, preşedintele C.A.P. Boşorod — Hunedoara; Toiie Manea, preşedintele C.A.P. Boz — Hunedoara; Nicolae Andrei, preşedintele C.A.P. „Gheorge Lazăr" — Ialomiţa; Gheorghe Ciolănescu, directorul Trustului I.A.S. Ialomiţa; Ion Cristea, director general al e pirpeţiei generale, agricole a judeţului Ialomiţa; Gheorghe Florescu, directorul S.M.A.. Cosimireşti; Gheorghe Ghiţă, preşedintele C.A.P. Munteni — Buzău; Adrian Iacob, directorul S.M.A. Ciocăneşti; Tudor Jugănaru, preşedintele C.A.P. Albeşti; Vasile Martin, preşedintele U.J.CA.P. Ialomiţa; Ştefan Marin, directorul I.A.S. Stelnica; GheorghePescaru, directorul Trustului S.M.A. Ialomiţa; Marin Vasilescu, directorul S.M.A. Plevna; Ion Rădoi, inginer şef la C.A.P. Scînteia — Ialomiţa; Vasile Axinte, inginer horticol, şef de fermă la I.A.S. Bucium — Iaşi; Simion Bulgaru, directorul I.A.S. Popricani; Virgil Burca, preşedintele C.A.P. Coarnele Caprei; Lucian Hatmanu, director general al Direcţiei generale agricole a judeţului Iaşi; Corneliu Mardare, directorul I.A.S. Miroslava; Constantin Şalaru, preşedintele C.A.P. Bivolari; Gheorghe Vasiliu, preşedintele U.J.C.P. Iaşi; Alexandru Cocoşilă, directorul I.A.S. Afumaţi — Ilfov; Dinu Daniliuc, preşedintele C.A.P. Munca; Eftimie Vasilescu, director general al Direcţiei generale agricole a judeţului Ilfov- Constantin Bulagiu, director general al Direcţiei generale agricole a judeţului Mehedinţi; Ion Chitulescu, preşedintele C.A.P. Vlădaia; Ion Lungu, directorul I.A.S. Dealul Viilor; Marian Pufan, preşedintele U.J.CA.P. Mehedinţi; Nicolae Sanda, preşedintele C.A.P. Bălăciţă — Mehedinţi; Ioan Catarig, director general al Direcţiei generale agricole a judeţului Mureş; Nicolae Lobonţiu, preşedintele U.J.CA.P. Mureş; Emil Nicolae I. Silvaş, directorul Staţiunii experimentale zootehnice Tîrgu Mureş; Gheorghe Preda, directorul Trustului Î.M.A. Neamţ; Vasile Ciuciu, director general al Direcţiei generale agricole a judeţului Olt; Ion Nicolaescu, directorul I.A.S. Simbureşti; Nicolae Şoşoacă, preşedintele U.J.CA.P. Olt; Gheorghe Anghel, preşedintele C.A.P. Gheorghiţa — Prahova; Aurel Furfurnică, director general al Direcţiei generale agricole a judeţului Prahova; Iuliu László, director la Institutul de cercetări vini-viticole Valea Călugărească; Gheorghe Radu, preşedintele U.J.CA.P. Prahova; Nicolae Bahici, director general al Direcţiei generale agricole a judeţului Satu Mare; Melchior From, şef fermă pomicolă la CA.P. Remetea; Aurel Lipuşan, director la Staţiunea experimentală agricolă Livada; Mihai Macioca, preşedintele U.J.CA.P. Satu Mare; Vasile Manta, directorul Trustului I.A.S. al judeţului Satu Mare; ştefan Vilanyî, preşedintele C.A.P. Petreşti — Satu Mare; Ruvin Mastan, preşedintele CA.P. Romanaşi — Sălaj; Leopold Köber, preşedintele U.J.CA.P. Sibiu; Mihai Tiller, director general al Direcţiei generale a judeţului Sibiu; Trăian Corduban, director general al Direcţiei generale a judeţului Suceava; Tudor Done,preşedintele U.J.CA.P. Suceava; Mihai Gavrilluc, preşedintele C.A.P. Vereşti — Suceava; Mihai Sandu, preşedintele CA.P. Dumbrăveni — Suceava; Puiu-Alexandru Alexandrescu, directorul Trustului S.MA. al judeţului Teleorman; Constantin Coaje, preşedintele C.A.P. „Dunărea" din oraşul Zimnicea; Emilian I. Mihălescu, director general al Direcţiei agricole Teleorman; Valeriu Ştefănescu, directorul S.MA. Fîntîneie — Teleorman; Ioan Ageu, directorul I.A.S. Varies — Timiş; Arîstotel Blendea, directorul T . S. Grabă); Livia V. Coli, preşedinta CA.P. Alioş; Vasile I. Dobren, preşedintele CA.P. Comloşul Mic; Iosif I. Demeter, preşedintele C.A.P. Nerău; Emil E. Vlaicu, director la Staţiunea experimentală agricolă Lovrin — Timiş; Vasile Dranoveţeanu, directorul Trustului I.A.S. Tulcea; Gheorghe Guli, preşedintele C.A.P. Cataroi — Tulcea; Aiuresei Gheorghe, directorul I.A.S. Bîrlad; Gheorghe Condrea, preşedintele C.A.P. Deleni; Nicolae Popovici, preşedintele CA.P. Dăneşti; Dumitru Rusu, directorul Trustului S.M.A. — Vaslui; Costache S. Tătăruş, brigadier la L.CA.P.JBftrofer;ltr Vaslui; Mitrea; St. Gogioiu, secretar de comisie la U.N.C.A.P.; Mircea D. Motoc, secretar ştiinţific la Academia de ştiinţe agricole şi silvice Bucureşti; Grigore D. Obrejanu, vicepreşedinte al Academiei de ştiinţe agricole şi silvice. „Ordinul Muncii" clasa a II-a tovarăşilor: Gheorghe Avram, preşedintele C.A.P. Micălaca — Arad; Ioan Braşovan, directorul I.A.S. Aradul Nou; Iosif Crişan, mecanic la S.MA. Şiria; Andrei Gali, preşedintele C.A.P. Zerind — Arad; Mircea Cruceanu, directorul S.MA. Hemeiuşi — Bacău; Petre Varga, preşedintele C.A.P. Sînicolau-Român — Bihor; Mihai Bucşă, directorul întreprinderii judeţene de plante medicinale Botoşani; Vasile Focşa, preşedintele C.A.P. Miorcani — Botoşani; Gheorghe Jităreanu, directorul I.A.S. Dorohoi; Gheorghe Mureşan, directorul S.M.A. Săveni — Botoşani; Elena Cărăvan, brigadieră la C.A.P. Racoş — Braşov; Constantin Viorel Recean, directorul I.A.S. Făgăraş; Vasilica Bejan, preşedinta C.A.P. Drogu, Brăila; Zisu Olteanu, preşedintele C.A.P. Izvorul Dulce — Buzău; Constantin Covaliu, directorul Staţiunii experimentale zootehnice Ruşeţu — Buzău; Ion Cazacu, preşedintele C.A.P. Plopeni — Constanţa; Mihail Mihailov, directorul întreprinderii „Avicola" Constanţa; Niculiţă Şoimu, şef de fermă la CA.P. Siviţa — Galaţi; Claudiu Coţofană, directorul I.A.S. Borduşani — Ialomiţa; Teodor Borduşanu, directorul I.A.S. Feteşti, Ion Bratu, preşedintele C.A.P. Făcăeni, Viorel Cicu, directorul S.M.A. Ţăndărei — — Ialomiţa; Dumitru Ciorsac, mulgător la I.A.S. Miroslava — Iaşi; Liviu Corla, preşedintele C.A.P. Bogata — Mureş; Ioan Găucan, preşedintele C.A.P. Roznov — Neamţ; Dumitru Trofin, preşedintele C.A.P. Răuceşti — Neamţ; Corneliu Gîrjoi, directorul Asociaţiei interlegumicole Gostavăţ — Olt; Petre Guşatu, preşedintele C.A.P. Dranovăţ, Nicolae Popescu, preşedintele C.A.P. Fărcaşele — Olt; Alexandru Ţepuş, preşedintele C.A.P. „Drumul Păcii“, Filipeşti de Tîrg — Prahova; Anastase Camoş, brigadier de cîmp la C.A.P. Cerna — Tulcea; Ion Nedelcu, mecanizator la S.M.A. Valea Nucarilor; Anastase Suceanu, mecanic la secţia S.M.A. Cerna — Tulcea; Ionel Bujor, tractorist la S.M.A. Vaslui; Napolion Cazan, şef fermă taurine la T. S. Bîrlad; Victoria Ionescu, şef fermă la C.A.P. Epureni — Vaslui; Ion Dima, preşedintele C.A.P. Dumbrăveni — Vrancea; Mihai Danielescu, preşedintele C.A.P. Vîrteşcoiu — Vrancea; Emil Giurgiucă, director la Departamentul agriculturii de stat, din Ministerul Agriculturii, Industrie, Alimentare şi Apelor; Vasile Temişan, director la Institutul central, pentru creşterea taurinelor Corbeancă, judeţul Ilfov; Mihai Cristea, director la Staţiunea experimentală agricolă Suceava; Constantin Damian, directorul Institutului central pentru nutriţia animalelor Baloteştî, judeţul Ilfov. ★ Prin decret al Consiliului de Stat, au mai fost conferite unnumăr de 3 958 de ordine şi 17 300 de medalii unor ţărani, cooperatori, muncitori, mecanizatori, tehnicieni şi ingineri, care au contribuit la dezvoltarea şi modernizarea agriculturii socialiste în patria noastră. (Agerpres) • LISTA DECORAŢILOR Tribuna Sibiului Anul VII, m* m* minam Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste Expresie vie, de înaltă semnificaţie politica, socială, a gindirii revoluţionare pusă in slujba intereselor majore ale poporului „Putem spune astăzi cu mindrie că bilanţul general pe care-l facem atît în agricultură cît şi în toate sectoarele de activitate este un bilanţ strălucit. Aceasta ne dă temeiuri să privim cu încredere deplină viitorul şi să afirmăm că vom îndeplini in bune condiţiuni toate hotărîrile Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale“. (Din Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste), întreaga politică a partidului comuniştilor este străbătută ca de un fir roşu de o idee fundamentală: slujirea, prin toate mijloacele, în toate împrejurările, cu un devotament neţărmurit, a intereselor majore ale poporului nostru. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Conferinţa pe ţară cu cadrele de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste reprezintă o expresie vie, de înaltă semnificaţie politică-socială, a gîndirii profund revoluţionare pusă neabătut in slujba intereselor fundamentale ale poporului român, ale naţiunii noastre socialiste. Vibrantă şi lucidă chemare la realism creator şi mobilizare plenară a eforturilor întregii naţiuni aflată, sub conducerea partidului, pe drumul luminos al edificării orînduirii noi şi drepte, cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu este, totodată, o profundă analiză a întregului drum parcurs de poporul nostru pentru construirea economiei socialiste unitare — condiţie fundamentală a asigurării progresului social multilateral al patriei socialiste. Multiplele idei, de o profunzime ştiinţifică evidentă, de o valoare practică deosebită, care străbat cuvîntarea, punctează, in fond, etapele esenţiale ale dezvoltării agriculturii româneşti. Aplicînd creator învăţătura marxist-feninistă de pe poziţiile cunoaşterii profunde a realităţilor sociale de mare diversitate, trăgindu-şi forţa din legătura indisolubilă cu masele largi ale poporului în slujba căruia şi-a pus Întreaga se activitate, partiul comuniştilor s-a străduit şi a reuşit să unească toate forţele revoluţionare din ţara noastră în lupta împotriva rînduielilor nedrepte, împotriva împilării şi oprimării sociale, pentru făurirea unei vieţi noi în care munca, cinstea şi demnitatea umană devin factori determinanţi şi criterii de progres social. Bazată pe înaintate şi valoroase tradiţii revoluţionare, lupta maselor largi populare împotriva exploatării şi nedreptăţii a devenit o reală forţă socială odată cu formarea conştiinţei de sine, prin pătrunderea şi difuzarea ideilor materialismului istoric şi dialectic în rîndurile oamenilor muncii. Moment luminos şi deosebit de important prin semnificaţiile sale politico-sociale, înfăptuirea partidului unitar al clasei muncitoare, în 1921, a deschis calea afirmării tot mai puternice a elementelor progresist-revoluţionare în arena luptei acerbe contra nedreptăţii sociale, contra exploatării oamenilor muncii. Istoria luptei revoluţionare a maselor largi populare din România pentru emancipare politico-socială, pentru progres şi dreptate a înregistrat astfel una din cele mai luminoase pagini, în întreaga sa luptă pentru neatîrnare, suveranitate şi independenţă naţională, împotriva exploatatorilor interni şi externi, clasa muncitoare a avut în ţărănime un aliat de nădejde, a cărui capacitate revoluţionară şi contribuţie la rezolvarea problemelor fundamentale sociale au crescut de la etapă la etapă în procesul istoric-social. Odată cu eliberarea patriei de sub jugul fascist, ţărănimea s-a alăturat cu elan şi patos revoluţionar, cu întreaga sa capacitate, clasei muncitoare şi intelectualităţii progresiste în efortul general de reconstrucţie socială. Reforma agrară din iarna lui 1945 înfăptuită pe cale revoluţionară la îndemnul şi cu sprijinul clasei muncitoare, a argumentat justeţea orientării partidului comunist în rezolvarea problemei agrare, în baza experienţei istorice partidul nostru a ajuns la concluzia că singura cale definitivă a problemei agrare este cea revoluţionară, a trecerii principalelor mijloace de producţie în proprietate socialistă, de stat sau coopferatistă. Istorica plenară a C.C. al Partidului Comunist Român din 3—5 martie 1949 a deschis o nouă etapă in procesul continuu şi complex de reconstrucţie pe baze noi a unei orinduiri sociale drepte, în care fiecare om al muncii să trăiască fără exploatare, etapa revoluţiei agrare socialiste. Aşa s-au pus bazele politico-sociale ale făuririi economiei socialiste,unitare. Procesul sie socializare satului, început prin făurirea primelor unităţi agricole socialiste, în care baza organizării muncii şi a producţiei este proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producţie, s-a dezvoltat continuu, cu implicaţii social-politice deosebite, schimbînd radical universul vieţii rurale şi contribuind direct la edificarea noii orînduiri sociale. Triumful cooperativizării agriculturii din ţara noastră în aprilie 1962, marchează succesul deplin al vastei activităţi politice desfăşurate de partid pe linia atragerii definitive a ţărănimii pe calea progresului şi a bunăstării. Aşa după cum se subliniază în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, agricultura noastră socialistă este în momentul actual un factor fundamental în opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Baza progresului în agricultura noastră este dezvoltarea în ritm susţinut a industriei, obiectiv care a stat în centrul politicii economice a partidului. în felul acesta agricultura a avut la dispoziţie tractoare şi maşini agricole, cantităţi tot mai mari de îngrăşăminte chimice, erbicide şi alte materiale necesare modernizării tehnologiilor de lucru, sporirii producţiilor vegetale şi animaliere. Nu mai trebuie argumentat faptul că agricultura socialistă şi-a demonstrat din plin capacitatea sa de a satisface cerinţele dezvoltării societăţii noastre contemporane. Aplicarea cuceririlor ştiinţifice şi tehnice in producţie a făcut posibilă exploatarea mai bună a puternicei baze tehnico-materiale create şi dezvoltate de stat pentru agricultura socialistă. In aceeaşi măsură au crescut şi producţiile vegetale şi animaliere realizate, a sporit contribuţia agriculturii la realizările de ansamblu ale economiei naţionale, în condiţiile scăderii considerabile a populaţiei active ocupate în această ramură economică. Aplicarea măsurilor întreprinse de partid pentru îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii a determinat o valorificare mai bună a potenţialului productiv al agriculturii socialiste, o sporire substanţială a producţiei. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu argumentează deosebit de convingător întregul proces complex de creştere, sub conducerea comuniştilor, a capacităţii revoluţionare a ţărănimii — aliat de nădejde al clasei muncitoare în opera de edificare a noii orînduiri sociale. Astăzi ţărănimea este capabilă să asigure satisfacerea cerinţelor de consum ale populaţiei, să pună la dispoziţia statului cantităţi tot mai mari de produse agroalimentare destinate industriei prelucrătoare, exportului. Astăzi ţărănimea participă din plin la conducerea ţării, la rezolvarea problemelor fundamentale ale dezvoltării sociale din patria noastră. Ţărani cooperatori, mecanizatori, specialişti fac parte din cele mai înalte foruri de conducere politică şi administrativă ale ţării şi nu puţini conducători încercaţi din cele mai diferite sectoare de activitate socială au fost — sau sunt la origine — ţărani. Cerinţa asigurării progresului istoric impune permanenta îmbunătăţire a activităţii productive şi în agricultură. Creşterea rolului organizaţiilor de partid în actuala etapă a dezvoltării sociale creează condiţii pentru realizarea acestui deziderat social major. în acest context creşte şi rolul specialiştilor, care sunt chemaţi să-şi sporească aportul la rezolvarea ştiinţifică a complexelor probleme privind dezvoltarea agriculturii in etapa istorică actuală. Înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate înseamnă şi o orientare realistă în relaţiile internaţionale ale partidului şi statului nostru. în acest sens, conducerea partidului a aplicat şi aplică neabătut principiile coexistenţei paşnice, de colaborare fructuoasă între toate statele chemate, în aceeaşi măsură, să asigure pacea şi progresul lumii contemporane. Document de deosebită însemnătate pentru dezvoltarea societăţii noastre contemporane, cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste constituie o bază ştiinţifică largă pentru crearea unui climat favorabil procesului de intensificare a angajării plenare a eforturilor constructive creatoare ale întregului popor, strîns unit in jurul comuniştilor, pe calea ridicăriisocietăţii socialiste contemporane şi pe o nouă treaptă calitativă a dezvoltării sale istorice. Jind datoria ne va chema să putem răspunde prezent“ Arpaşu de Jos. Iarna şi-a dezbrăcat cojocul. Pămîntul mustind a reveneală se trezeşte din somn. Din cînd în cînd soarele, încă palid, face cu ochiul culturilor din toamnă. Mecanizatorii şi cooperatorii aşteaptă semnalul pentru marea bătălie a recoltei. Au verificat starea de vegetaţie a culturilor. S-a început efectuarea lucrărilor de sezon. Din rapoartele zilnice consemnăm administrarea a 30 tone azotat de amoniu pe o suprafaţă de 200 hectare grîu-secară, defrişarea a 20 hectare de păşune, transportul la cîmp a 1 600 tone îngrăşăminte naturale. Nu au fost neglijate nici problemele de viitor. Se fac pregătiri pentru perioada cînd soarele va semna „condica de prezenţă“ dimineaţa , la ora 4, şi va „ponta afişa seara după ora 20. Atunci, va fi sigur nevoie să se organizeze munca mecanizatorilor în două schimburi. Pentru aceasta, cu o lună în urmă s-a deschis la Arpașu de Jos un curs de calificare a cooperatorilor în meseria de mecanizator. Primul pe listă a fost președintele C.A.P., Aurel Dobrin. A urmat brigadierul Gheorghe Bucur, apoi alți cooperatori. „Nu mi-am făcut decit datoria, spune Aurel Dobrin. Să nu credeţi că pînă acum nu m-am urcat pe tractor. M-am urcat. Mi-am dat seama că nu se poate face agricultură la nivelul cerinţelor dacă nu pruneşti în amănunţime utilajele cu care se lucrează. Acesta n-a fost însă un motiv ca să privesc cu uşurinţă cursurile. Am participat la fiecare lecţie, iar în orele stabilite am lucrat în atelier. Pînă acum am 10 ore de conducere şi pot spune că mă descurc binişor". „Şi eu am 10 ore de conducere, precizează brigadierul de cîmp Gheorghe Bucur. Consider aceasta doar un început. Pe viitor mă voi pregăti şi mai temeinic pentru ca oricând necesitatea ne va chema la datorie să putem răspunde prezent". Asemenea celor doi, şi ceilalţi cooperatori demonstrează pasiune şi interes pentru noua profesie. Ei participă la lucrările impuse de program, fără a neglija muncile de sezon. Tarna şi-a aruncat cojocul peste crestele munţilor. Zilele cresc cum creşte aluatul plămădit cu drojdie proaspătă, în vederea acelor zile cooperatorii din Arpas şi alte localităţi se pregătesc intens. 1. FIESCHTN * • Comitetul U.T.C. de la întreprinderea mecanică Mîrşa organizează în perioada 1—15 martie a.c. „Olimpiada tînărului sudor" la care participă toti muncitorii între 18—30 ani. In prima fază vor fi susţinute probele practice iar in cea de-a doua fază participanţii vor fi supuşi unor teste teoretice. Uteciştii cu cele mai frumoase rezultate vor primi premii în bani şi obiecte. « Organizaţia de partid nr. 12 da la Întreprinderea de piese auto Sibiu a urnit de curînd o vizită la Muzeul dV ştiinţe naturale din localitate. Cu acest prilej tinarul biolog ingmar Weiss le-a vorbit despre „Raportul dintre om şi natură“. Pe marginea expunerii, comuniştii de la I.P.A.S. au ridicat probleme interesante cu referiri directe la cunoaşterea mediului înconjurător, protejarea şi înfrumuseţarea lui. • La Şcoala generală nr. 1 din Agnita s-a desfăşurat acţiunea pionierească „Copilăria noastră fericită", la care au participat clasele II— IV. Cu acest prilej s-a făcut un scurt istoric al organizaţiei de pionieri, reliefîndu-se aspecte din bogata activitate a copiilor din ţara noastră care oglindeşte în cel mai realist mod copilăria lor fericită, în continuare elevii au recitat versuri şi au intonat cîntece pioniereşti şi patriotice. Acţiunea s-a încheiat cu o probă de isteţime unde s-au evidenţiat pionierii clasei a IlI-a A.