Tribuna Sibiului, septembrie 1976 (Anul 28, nr. 5947-5972)
1976-09-15 / nr. 5959
ORGAN AL COMITETULUI JUDEJEAN SIBIU AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXVIII, nr. 5 959 Miercuri, 15 septembrie 1976 4 pag. 30 bani ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL CC. AL P.C.R. în ziua de 14 septembrie 1976 a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi aprobat un raport cu privire la lucrările de îmbunătăţire a preţurilor de producţie şi de livrare în industrie, care să intre definitiv în vigoare la 1 ianuarie 1977, fără modificarea preţurilor de desfacere cu amănuntul la bunurile de consum destinate populaţiei. Această acţiune, care se realizează in conformitate cu prevederile Legii pentru aprobarea planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a R.S. România pe perioada 1976— 1980, are în vedere accentuarea în continuare a proceselor calitative ale activităţii economice în acest cincinal. In acest sens, ţinînd seama de încheierea lucrărilor pentru reaşezarea preţurilor de producţie şi de livrare in industrie, îmbunătăţirile urmăresc valorificarea superioară a materiilor prime, şi materialelor provenite din ţară, ridicarea nivelului tehnic al producţiei, îmbunătăţirea calităţii produselor, atît pentru necesităţile economiei naţionale şi ale populaţiei, cit şi pentru export. Măsurile aprobate au în vedere reaşezarea mai judicioasă stabilit ca ministerele, centralele şi întreprinderile industriale să ia toate măsurile pentru ca preţurile să ţină seama de cheltuielile efective, să mobilizeze toate resursele materiale şi umane de care dispune economia noastră în vederea creşterii continue a eficienţei întregii activităţi, sporirii, pe această bază, a venitului naţional, asigurării creşterii neîncetate a nivelului de trai material al întregului nostru popor, în concordanţă cu hotărîrile Congresului al XI-lea. Comitetul Politic Executiv a examinat în continuare un raport cu privire la modul cum se realizează indicatorii tehnico-economici stabiliţi la capacităţile de producţie industrială care au intrat în funcţiune. Apreciind rezultatele obţinute în acest domeniu, Comitetul Politic Executiv a criticat, totodată, o serie de neajunsuri care se mai manifestă în valorificarea potenţialului creat prin noile investiţii. Comitetul Politic Executiv a stabilit să se analizeze situaţia fiecărui obiectiv în parte pentru a se asigura exploatarea la parametrii proiectaţi a utilajelor şi instalaţiilor, organizarea raţională a fluxurilor de producţie, îmbunătăţirea unor tehnologii şi reţete de fabricaţie, precum şi a structurii sortimentale, în funcţie de nevoile pieţei interne şi externe. Pentru creşterea eficienţei economice a preţurilor de producţie, care a activităţii noilor obiective tresă ţină seama de necesitatea reducerii continue a costurilor prin mobilizarea resurselor interne de care dispun unităţile economice, prin economisirea materiilor prime şi a materialelor şi eliminarea risipei, printr-o mai bună organizare a muncii. Totodată, măsurile ţin seama de influenţele pe care le au preţurile de pe pieţele mondiale asupra costurilor interne. Comitetul Politic Executiv abuie să se acţioneze în continuare pentru mai buna organizare a aprovizionării tehnicomateriale, micşorarea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, ridicarea nivelului de pregătire a personalului din exploatare, creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. în continuare, Comitetul Politic Executiv a examinat Raportul privind exercitarea controlului financiar preventiv în unele unităţi socialiste, în semestrul I. Comitetul Politic Executiv pornind de la concluziile Curţii Superioare de Control Financiar, a apreciat pozitiv rezultatele obţinute în activitatea de control preventiv în scopul promovării unui climat de ordine şi disciplină riguroasă în gospodărirea eficientă şi cu răspunderea mijloacelor materiale şi băneşti. Totodată, Comitetul Politic Executiv a constatat că se mai manifestă cazuri de angajare a unor resurse materiale şi băneşti " fără o fundamentare economică suficientă de cheltuieli administrativ-gospodăreşti care nu sunt oportune, de creare a unor stocuri tehnico-materiale ce depăşesc nevoile reale ale planului, de folosire necorespunzătoare sau chiar de neutilizare a unor echipamente şi utilaje aflate în bună stare de funcţionare. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca activitatea controlului financiar preventiv să cuprindă o sferă mai largă de probleme esenţiale pentru bunul mers al economiei, pentru obţinerea unei eficienţe cit mai ridicate în toate sectoarele producţiei materiale. In acelaşi timp, se impune ca ministerele, centralele şi întreprinderile economice să asigure, la toate locurile de muncă, cea mai deplină ordine în gospodărirea fondurilor, respectarea riguroasă a disciplinei financiare şi de plan, încadrarea întregii activi- tăţi financiar-bancare în prevederile legale şi apărarea integrităţii avutului obştesc, să acţioneze cu hotărîre pentru eliminarea risipei, a tuturor actelor economice fără eficientă. Comitetul Politic Executiv cere să se manifeste o şi mai mare preocupare în direcţia punerii in valoare a rezervelor existente în cadrul fiecărei unităţi economice, pentru utilizarea mai bună a mijloacelor circulante şi fondurilor de investiţii, a fondurilor valutare, să se continue cu fermitate acţiunea de realizare a programelor stabilite pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea costurilor de producţie. Comitetul Politic Executiv a luat în discuţie şi a aprobat Programul de măsuri pentru aplicarea hotărîrilor Congresului al XI-lea al partidului şi ale Congresului educaţiei politice şi (Continuare in pag a IIl-a Metamorfoze agnitene File de reportaj „Acum 23 de ani nici nu ştiam unde-i Agnita, şi singura mea preocupare de proaspăt absolvent al Şcolii medii tehnice de pielărie, încălţăminte şi cauciuc era aceea de a descoperi prin căutări febrile pe harta ţării acest colţişor, în care exista, totuşi, o „fabrică“ de pielărie şi ceva încălţăminte“. Moment de referinţă pentru o descindere în istoricul actualei întreprinderi agniţene de piele şi încălţăminte, confesiunea verbală a fostului tehnician confecţioner de încălţăminte, actualmente directorul Aurel Bucur, poate constitui un posibil semn de început al activităţii cu adevărat industriale ce se năştea în vechile ateliere de pielărie din oraşul de pe Valea Hîrtibaciului în prag de eră nouă, socialistă. Să neglijăm trecutul îndepărtat al atelierelor de pielărie cu sorginte istorică în breasla tăbăcarilor şi cizmarilor, atestată documentar pe la 1849 şi să ne apropiem de contemporaneitate. 1948 — an în care poporul devine stăpîn pe „zestrea“ naţională. Este interesant de cunoscut insă in ce consta această zestre pentru cei ce preluau destinele fabricii agniţene. Ruine şi şoproane in care mustea încă germenul sărăciei şi al condiţiilor mizere de muncă. Aceste amintiri care zîmbesc trist de pe fotomontajele (Continuare în pag a III-a) NICOLAE IVAN Succes, tinereţe minunată! De astăzi curţile şcolilor, clasele, amfiteatrele, atelierele vor cunoaşte freamăt tineresc, mereu înnoit la flacăra optimismului, a dragostei de carte, a angajării tinerei generaţii in numele idealului minunat al slujirii patriei prin muncă şi înaltă pregătire. De fiecare dată debutul de an şcolar se face în condiţii superioare. Noul în condiţii se conjugă fericit cu noi cerinţe izvorîte din marile imperative cărora, făurari de nouă societate, sintem chemaţi sa le dăm viaţă, in numele acestei idei generoase, al bucuriei reîntîlnirii cu şcoala după fericite zile de vacanţă pe cărările majestuoase ale patriei, tuturor tinerilor — de la bobocul sfielnic dintr-a-ntîia la studentul de ultim an — tuturor dascălilor. SUCCES ÎN NOUL AN ŞCOLAR! Ne propunem să formăm cadre inginereşti receptive la cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnologiei Interviu cu tovarăşul conf. univ. dr. inginer GRAJIAN ŞTEJIU, decanul facultăţii de mecanică Facultatea de mecanică din Sibiu, unitate de invăţămînt a celui mai tînăr centru universitar din ţară, a fost înfiinţată recent. Dar intr-un timp extrem de scurt s-a reuşit, în urma unor eforturi susţinute, prin grija deosebită a Comitetului judeţean de partid, ca noua instituţie să fie „pusă pe picioare“, anul universitar începînd, astfel, în condiţii normale. Despre aceste eforturi, despre problemele cu care se mai confruntă noua unitate i-am solicitat un interviu tovarăşului conf. univ. dr. ing. Graţian Şteţiu, decanul facultăţii. Iată ce ne-a declarat: — Fiind o instituţie de învăţămînt superior nou înfiinţată ne-am propus, de la început, odată cu examenele de admitere, o mare exigenţă. Numai astfel ne putem îndeplini datoria de a forma cadre inginereşti receptive la cele mai înaintate cuceriri ale ştiinţei şi tehnologiei. Or, mergînd pe această linie firească a exigenţei, la ingineri 11 locuri au rămas neocupate, iar la subingineri seral ^5. Aş menţiona, insă, faptul că mulţi studenţi sibieni care din lipsă de încredere sau de informare au dat admitere la alte facultăţi de mecanică din ţară şi-au exprimat dorinţa de a se transfera la Sibiu, lucru care este posibil abia după terminarea primului an la unităţile de învâţămînt superior la care în prezent sîunt înscrişi. — Modernizarea şi perfecţionarea activităţii de instrucţie şi educare are loc, în zilele noastre, in spiritul unei concepţii noi, de integrare a învăţămîntului cu cercetarea şi producţia. Ce ne puteţi spune în această direcţie? — Că spre lauda Comitetului judeţean de partid, a Sibiului, ne-a fost pregătită o bază ma(Continuare în pag a II-a) ALEXANDRU GRAD Liceul pedagogic Sibiu/ Un om care trăieşte prezentul la... timpul viitor La început mi-am zis că nu-i decit una din multele vorbe spuse doar aşa ca să mai treacă timpul cînd faci naveta cu trenul sau autobuzul şi totul în jur îţi pare arhicunoscut, monoton şi plicticos. Şi totuşi acesta-i adevărul pur şi — pentru mine — surprinzător: de trei ani profesoara Alexandra Şandru, doctor în biologie, parcurge zilnic distanţa Sibiu—Avrig pentru a-şi ţine cele 30 de ore săptămînale ce alcătuiesc catedra a cărei titulară este la Şcoala generală din comuna amintită. De trei ani de zile — de la obţinerea înaltului titlu — acest cadru didactic munceşte la Avrig, cu dragoste, cu pasiune, aşa cum ar face-o în orice alt loc, la un liceu din Sibiu sau la un institut de cercetări din Bucureşti. Nu se lamentează, nu se bate cu pumnul în piept („iată cine sunt eu“), nu întocmeşte memorii şi petiţii. I se pare normal să-şi aducă contribuţia acolo unde este nevoie, să pună umărul şi inteligenţa şi pregătirea şi calităţile în slujba unui ideal care este al nostru, al tuturor. ... In 1964 a absolvit liceul „Gheorghe Lazar“ din Sibiu; în 1969 a terminat Facultatea de biologie-geografie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj (cu media 9,20) şi a fost repartizată la Şcoala generală din Apoldu de Sus; după 6 luni se prezintă la examenul de admitere pe care-l ia devenind doctorand bursier; timp de doi ani şi jumătate, în perioada 1970—1973 n-a ştiut ce-i aceea zi de odihnă sau zi liberă. „A fost o perioadă de muncă infernală, cu nesfîrşite ore de laborator pentru strîngerea materialului faptic, cu pregătirea studenţilor pentru susţinerea lucrărilor de (Continuare in pag a III-a) D. IONAŞCU Cronică de-un minut SCRISORI o dinaintea oci ! dureri une ji închipuite — In cursul anilor mulţi, mii de scrisori mi-au trecut pe 1 dinaintea ochilor şi mii de — unele reale, altele mi-au solicitat inima şi mintea. Am citit totul cu mereu proaspăt inte- res şi neslăbită voinţă de a [veni în sprijinul semenilor. M-am lăsat şi păcălit adesea ] de false semnale. Unul, ca I să vă servesc un exemplu, scria cam aşa: „Tovarăşul reporter X a scris frumos I despre urbea noastră. Cică s-a făcut aia şi aialaltă. 'Minciuni! Aia-i în paragină ] iar la aialaltă primăria nici I c-a început să gîndească . . \ Semnătura. Cer verificarea. Reporterul nu exagerase.' Cînd o iau spre „cinstitul"] petiționar constat că nume-i ie-i a unui cinstit deputat care nici că gîndise să scrie asemenea mincinoasă misivă. „Se poate?" — îmi zice omul, supărat ca de un cataclism. Se poate - ni zic - pen- tru că mai avem din cei ce [ folosesc dreptul la petiţie ca I să-şi verse-n spre noi prea[ plinul — veninul. . Un vajnic vînător şi cunos-i 'câtor la lighioane spune-ntr-o] I carte că vipera-i un animali leneş, somnoros şi-nrăit... VAL. DORNEA