Tribuna Sibiului, septembrie 1976 (Anul 28, nr. 5947-5972)

1976-09-15 / nr. 5959

ORGAN AL COMITETULUI JUDEJEAN SIBIU AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXVIII, nr. 5 959 Miercuri, 15 septembrie 1976 4 pag. 30 bani ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL CC. AL P.C.R. în­ ziua de 14 septembrie 1976 a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., sub preşedinţia tovară­şului Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român. Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi aprobat un raport cu privire la lucrările de îm­bunătăţire a preţurilor de pro­ducţie şi de livrare în industrie, care să­ intre definitiv în vi­goare la 1 ianuarie 1977, fără­­ modificarea preţurilor de des­facere cu amănuntul la bunu­rile de consum destinate popu­laţiei. Această acţiune, care se rea­lizează in conformitate cu pre­vederile Legii pentru aproba­rea planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a R.S. România pe perioada 1976— 1980, are în vedere accentuarea în continuare a proceselor ca­litative ale activităţii economice în acest cincinal. In acest sens, ţinînd seama de încheierea lu­crărilor pentru reaşezarea pre­ţurilor de producţie şi de li­­­vrare in industrie, îmbunătăţi­rile urmăresc valorificarea su­perioară a materiilor prime, şi materialelor provenite din ţară, ridicarea nivelului tehnic al producţiei, îmbunătăţirea cali­tăţii produselor, atît pentru ne­cesităţile economiei naţionale şi ale populaţiei, cit şi pentru export. Măsurile aprobate au în ve­dere reaşezarea mai judicioasă stabilit ca ministerele, centra­lele şi întreprinderile industria­le să ia toate măsurile pentru ca preţurile să ţină seama de cheltuielile efective, să mobili­zeze­­ toate resursele materiale şi umane de care dispune eco­nomia noastră în vederea creş­terii continue a eficienţei în­tregii activităţi, sporirii, pe a­­ceastă bază, a venitului naţio­nal, asigurării creşterii neîn­cetate a nivelului de trai mate­rial al întregului nostru popor, în concordanţă­­ cu hotărîrile Congresului al XI-lea. Comitetul Politic Executiv a examinat în continuare un ra­port cu privire la modul cum se realizează indicatorii tehni­­co-economici stabiliţi la capa­cităţile de producţie industrială care au intrat în funcţiune. Apreciind rezultatele obţinute în acest domeniu, Comitetul Politic Executiv a criticat, tot­odată, o serie de neajunsuri care se mai manifestă în valo­rificarea potenţialului creat prin noile investiţii. Comitetul Politic Executiv a stabilit să se analizeze situaţia fiecărui obiectiv în parte pen­tru a se asigura exploatarea la parametrii proiectaţi a utilaje­lor şi instalaţiilor, organizarea raţională a fluxurilor de pro­ducţie, îmbunătăţirea unor teh­nologii şi reţete de fabricaţie, precum şi a structurii sorti­mentale, în funcţie de nevoile pieţei interne şi externe. Pentru creşterea eficienţei economice a preţurilor de producţie, care­­ a activităţii noilor obiective tre­să ţină seama de necesitatea reducerii continue a costurilor prin mobilizarea resurselor in­terne de care dispun unităţile economice, prin economisirea materiilor prime şi a materia­lelor şi eliminarea risipei, prin­­tr-o mai bună organizare a muncii. Totodată, măsurile ţin seama de influenţele pe care le au preţurile de pe pieţele mon­diale asupra costurilor interne. Comitetul Politic Executiv a­buie să se acţioneze în conti­nuare pentru mai buna organi­zare a aprovizionării tehnico­­materiale, micşorarea consumu­rilor specifice de materii prime şi materiale, ridicarea nivelului de pregătire a personalului din exploatare, creşterea producti­vităţii muncii şi reducerea pre­ţului de cost. în continuare, Comitetul Po­litic Executiv a examinat Raportul privind exercitarea controlului financiar preventiv în unele unităţi socialiste, în semestrul I. Comitetul Politic Executiv pornind de la concluziile Curţii Superioare de Control Finan­ciar, a apreciat pozitiv rezul­tatele obţinute în activitatea de control preventiv în scopul pro­movării unui climat de ordine şi disciplină riguroasă în gos­podărirea eficientă şi cu răs­pundere­a mijloacelor materiale şi băneşti. Totodată, Comitetul Politic Executiv a constatat că se mai manifestă cazuri de an­gajare a unor resurse mate­riale şi băneşti " fără o funda­mentare economică suficientă de cheltuieli administrativ-gos­­podăreşti care nu sunt oportune, de creare a unor stocuri tehni­­co-materiale ce depăşesc ne­voile reale ale planului, de folosire n­ecorespunzătoare sau chiar de neutilizare a unor e­­chipamente şi utilaje aflate în bună stare de funcţionare. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca activitatea controlu­lui financiar preventiv să cu­prindă o sferă mai largă de probleme esenţiale pentru bu­nul mers al economiei, pentru obţinerea­ unei eficienţe cit mai ridicate în toate sectoarele pro­ducţiei materiale. In acelaşi timp, se impune ca ministerele, centralele şi întreprinderile e­­conomice să asigure, la toate locurile de muncă, cea mai de­plină ordine în gospodărirea fondurilor, respectarea riguroa­să a disciplinei financiare şi de plan, încadrarea întregii activi-­ tăţi financiar-bancare în pre­vederile legale şi apărarea in­tegrităţii avutului obştesc, să acţioneze cu hotărîre pentru eliminarea risipei, a tuturor ac­telor economice fără eficientă. Comitetul Politic Executiv cere să se manifeste o şi mai mare preocupare în direcţia punerii in valoare a rezervelor exis­tente în cadrul fiecărei unităţi economice, pentru utilizarea mai bună a mijloacelor circu­lante şi fondurilor de investiţii, a fondurilor valutare, să se continue cu fermitate acţiunea de realizare a programelor sta­bilite pentru creşterea producti­vităţii muncii şi reducerea costurilor de producţie. Comitetul Politic Executiv a luat în discuţie şi a aprobat Programul de măsuri pentru a­­plicarea hotărîrilor Congresului al XI-lea al partidului şi ale Congresului educaţiei politice şi (Continuare in pag a IIl-a Metamorfoze agnitene File de reportaj „Acum 23 de ani nici nu ştiam unde-i Agnita, şi singura mea preocupare de proaspăt ab­solvent al Şcolii medii tehnice de pielărie, încălţăminte şi cau­ciuc era aceea de a descoperi prin căutări febrile pe harta ţării acest colţişor, în care e­­xista, totuşi, o „fabrică“ de pielărie şi ceva încălţăminte“. Moment de referinţă pentru o descindere în istoricul actualei întreprinderi agniţene de piele şi încălţăminte, confesiunea verbală a fostului tehnician confecţioner de încălţăminte, actualmente directorul Aurel Bucur, poate constitui un po­sibil semn de început al acti­vităţii cu adevărat industriale ce se­ năştea în vechile ateliere de pielărie din oraşul de pe Valea Hîrtibaciului în prag de eră nouă, socialistă. Să neglijăm trecutul înde­părtat al atelierelor de pielă­rie cu sorginte istorică în breasla tăbăcarilor şi cizmarilor, ates­tată documentar pe la 1849 şi să ne apropiem de contempo­raneitate. 1948 — an în care poporul devine stăpîn pe „zes­trea“ naţională. Este interesant de cunoscut insă in ce consta această zestre pentru cei ce preluau destinele fabricii agni­ţene. Ruine şi şoproane in care mustea încă germenul sărăciei şi al condiţiilor mizere de mun­că. Aceste amintiri care zîm­­besc trist de pe fotomontajele (Continuare în pag a III-a) NICOLAE IVAN Succes, tinereţe minunată! De astăzi curţile şcolilor, clasele, amfiteatrele, atelierele vor cunoaşte freamăt tineresc, mereu înnoit la flacăra optimismului, a dragostei de carte, a angajării tinerei generaţii in­ numele idealului minunat al slujirii patriei prin muncă şi înaltă pregătire. De fiecare dată debutul de an şcolar se face în condiţii supe­rioare. Noul în condiţii se conjugă fericit cu noi cerinţe izvorîte din marile imperative cărora, făurari de nouă societate, sintem­ chemaţi sa le dăm viaţă, in numele acestei idei generoase, al bucuriei reîntîlnirii cu şcoala după fericite zile de vacanţă pe cărările majestuoase ale patriei, tuturor tinerilor — de la bobocul sfielnic dintr-a-ntîia la studentul de ultim an — tuturor dascălilor. SUCCES ÎN NOUL AN ŞCOLAR! Ne propunem să formăm cadre inginereşti receptive la cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnologiei Interviu cu tovarăşul conf. univ. dr. inginer GRAJIAN ŞTEJIU, decanul facultăţii de mecanică Facultatea de mecanică din Sibiu, unitate de invăţămînt a celui mai tînăr centru univer­sitar din ţară, a fost înfiinţată recent. Dar intr-un timp ex­trem de scurt s-a reuşit, în ur­ma unor eforturi susţinute, prin grija deosebită a Comitetului judeţean de partid, ca noua instituţie să fie „pusă pe pi­cioare“, anul universitar înce­­pînd, astfel, în condiţii norma­le. Despre aceste eforturi, des­pre problemele cu care se mai confruntă noua unitate i-am so­licitat un interviu tovarăşului conf. univ. dr. ing. Graţian Şteţiu, decanul facultăţii. Iată ce ne-a declarat: — Fiind o instituţie de învă­­ţămînt superior nou înfiinţată ne-am propus, de la început, odată cu examenele de admi­tere, o mare exigenţă. Numai astfel ne putem îndeplini dato­ria de a forma cadre ingine­reşti receptive la cele mai îna­intate cuceriri ale ştiinţei şi tehnologiei. Or, mergînd pe a­­ceastă linie firească a exigenţei, la ingineri 11 locuri au rămas neocupate, iar la subingineri seral ^5. Aş menţiona, insă, faptul că mulţi studenţi sibieni care din lipsă de încredere sau de informare au dat admitere la alte facultăţi de mecanică din ţară şi-au exprimat dorinţa de a se transfera la Sibiu, lu­cru care este posibil abia după terminarea primului an la uni­tăţile de învâţămînt superior la care în prezent sîunt înscrişi. — Modernizarea şi perfec­ţionarea activităţii de in­strucţie şi educare are loc, în zilele noastre, in spiritul unei concepţii noi, de inte­grare a învăţămîntului cu cercetarea şi producţia. Ce ne puteţi spune în această direcţie? — Că spre lauda Comitetului judeţean de partid, a Sibiului, ne-a fost pregătită o bază ma­(Continuare în pag a II-a) ALEXANDRU GRAD Liceul pedagogic Sibiu/ Un om care trăieşte prezentul la... timpul viitor La început mi-am zis că nu-i decit una din multele vorbe spuse doar aşa ca să mai trea­că timpul cînd faci naveta cu trenul sau autobuzul şi totul în jur îţi pare arhicunoscut, monoton şi plicticos. Şi totuşi acesta-i adevărul pur şi — pentru mine — surprinză­tor: de trei ani profesoara Ale­xandra Şandru, doctor în bio­logie, parcurge zilnic distanţa Sibiu—Avrig pentru a-şi ţine cele 30 de ore săptămînale ce alcătuiesc catedra a cărei titu­lară este la Şcoala generală din comuna amintită. De trei ani de zile — de la obţinerea înal­tului titlu — acest cadru didac­tic munceşte la Avrig, cu dra­goste, cu pasiune, aşa cum ar face-o în orice alt loc, la un liceu din Sibiu sau la un insti­tut de cercetări din Bucureşti. Nu se lamentează, nu se bate cu pumnul în piept („iată cine sunt eu“), nu întocmeşte memo­rii şi petiţii. I se pare normal să-şi aducă contribuţia acolo unde este nevoie, să pună umă­rul şi inteligenţa şi pregătirea şi calităţile în slujba unui ideal care este al nostru, al tuturor. ... In 1964 a absolvit liceul „Gheorghe Lazar“ din Sibiu; în 1969 a terminat Facultatea de biologie-geografie a Universi­tăţii Babeş-Bolyai din Cluj (cu media 9,20) şi a fost repartizată la Şcoala generală din Apoldu de Sus; după 6 luni se prezintă la examenul de admitere pe ca­­re-l ia devenind doctorand bur­sier; timp de doi ani şi jumă­tate, în perioada 1970—1973 n-a ştiut ce-i aceea zi de odihnă sau zi liberă. „A fost o peri­oadă de muncă infernală, cu nesfîrşite ore de laborator pen­tru strîngerea materialului fap­tic, cu pregătirea studenţilor pentru susţinerea lucrărilor de (Continuare in pag a III-a) D. IONAŞCU Cronică de-un minut SCRISORI o dinaintea oci ! dureri­­ une ji închipuite — In cursul anilor mulţi, mii­­ de scrisori mi-au trecut pe 1 dinaintea ochilor şi mii de — unele reale, altele mi-au solicitat inima şi mintea. Am citit to­­­­tul cu mereu proaspăt inte-­­ res şi neslăbită voinţă de a [veni în sprijinul semenilor. M-am lăsat şi păcălit adesea ] de false semnale. Unul, ca I să vă servesc un exemplu, scria cam aşa: „Tovarăşul reporter X a scris frumos I despre urbea noastră. Cică s-a făcut aia şi aialaltă. 'Minciuni! Aia-i în paragină ] iar la aialaltă primăria nici I c-a început să gîndească . . \ Semnătura. Cer verificarea. Reporterul nu exagerase.' Cînd o iau spre „cinstitul"] petiționar constat că nume-i ie-i a unui cinstit deputat care nici că gîndise să scrie asemenea mincinoasă misi­vă. „Se poate?" — îmi zice omul, supărat ca de un ca­taclism. Se poate - ni zic - pen-­­ tru că mai avem din cei ce [ folosesc dreptul la petiţie ca I să-şi verse-n spre noi prea­­[ plinul — veninul. . Un vajnic vînător şi cunos-i 'câtor la lighioane spune-ntr-o] I carte că vipera-i un animali­­ leneş, somnoros şi-nrăit... VAL. DORNEA

Next