Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1979 (Anul 31, nr. 6825-6901)
1979-09-15 / nr. 6888
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNII VA*. ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU Al P.C.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXI, nr. 6 338 Sâmbătă, 15 septembrie 1979 4 pagini, 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL TIMIŞ Tovarăşul NicolaeCeauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a făcut, vineri, o vizită de lucru în unităţi industriale şi agricole din judeţul Timiş. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşa Elena Ceauşescu, de alţi tovarăşi din conducerea de partidşi de stat. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de membri ai Comitetului Politic Executiv, de secretari ai C.C. al P.C.R. Vizita s-a înscris ca un nou şi semnificativ moment al dialogului permanent, direct şi rodnic, pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu îl are cu făuritorii de bunuri materiale şi spirituale, în probleme esenţiale ale muncii şi vieţii lor, ale dezvoltării ţării, ale construcţiei socialiste Reîntîlnirea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu a constituit pentru locuitorii Timişoarei un fericit prilej de a-i exprima, încă o dată, simţămintele de fierbinte dragoste, stimă şi recunoştinţă, pentru grija permanentă ce o poartă prosperităţii continue a judeţului lor, pentru clarviziunea, dinamismul şi pasiunea revoluţionară cu care acţionează in vederea progresului neîntrerupt al patriei, bunăstării şi fericirii poporului nostru, creşterii prestigiului şi rolului României socialiste în lume Aceste sentimente profunde şi-au găsit o pregnantă expresie chiar din primele clipe ale sosirii la Timişoara a secretarului general al partidului. La coborirea din avion, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat sunt salutaţi cu căldură de tovarăşul Petre Dănică, prim-secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, în întîmpinare au venit mii de timişoreni. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu părăsesc aeroportul, într-o maşină deschisă, îndreptîndu-se spre Timişoara. Aceeaşi ambianţă caldă, sărbătorească o regăsim la intrarea în oraş. Aici, primul secretar al Comitetului municipal Timişoara al P.C.R., primarul municipiului, Radu Bălan, adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, în numele celor 300 000 de locuitori ai Timişoarei, un călduros bun-venit. „Vă rog să-mi permiteţi — a spus primarul Timişoarei — ca, în numele Comitetului municipal de partid, al Consiliului popular şi al tuturor locuitorilor municipiului Timişoara, să vă ofer cheia şi placheta oraşului, ca simbol al stimei şi respectului, al dragostei neţărmurite pe care v-o purtăm. Să ne trăiţi, ani mulţi şi fericiţi, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu!“ Răspunzînd, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus: „Vă mulţumesc pentru urarea de bun venit şi pentru primirea pe care ne-o fac comuniştii, toţi oamenii muncii din Timişoara.“ La întreprinderea mecanică Timişoara (I.M.T.) miile de muncitori, — români, germani, maghiari, sîrbi — îşi exprimă prin îndelungi aplauze şi ovaţii deosebita bucurie de a se reîntâlni la locurile lor de muncă cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Dialogul pe care secretarul general al partidului îl poatca muncitori şi specialişti aflaţi de faţă este axat îndeosebi pe modul în care se înfăptuieşte acţiunea de transformare, treptată, a acestei unităţi într-un modern combinat de utilaj greu, de ridicat şi transport uzinal. Directorul general al întreprinderii informează că aşa cum a indicat secretarul general al partidului în vizita precedentă, a fost însuşită în fabricaţie întreaga gamă de poduri rulante cu capacităţi de a ridica greutăţi cuprinse între 5 şi 400 tone. Se subliniază faptul că această unitate, care va fi dotată cu o puternică oţelărie şi un sector de forjă, va produce în viitor şi utilaje pentru centralele nucleare care se vor realiza în ţara noastră. Secretarul general al partidului vizitează apoi fabrica de maşini de ridicat. Aici, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cere specialiştilor aflaţi de faţă să persevereze în continuare în direcţia diversificării producţiei, astfel incit să se asigure integral nevoile economiei noastre naţionale în acest sector, ca şi cererile la export. în hala pentru utilaje grele şi metalurgice sunt prezentate tovarăşului Nicolae Ceauşescu o serie de noi utilaje de ridicat pentru combinatele siderurgice şi metalurgice de la Galaţi, Călăraşi, Hunedoara, pentru alte unităţi economice din ţara noastră. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu insistă asupra îmbunătăţirii continue a calităţii agregatelor, ridicării randamentului acestora. în continuare, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i se prezintă, in cadrul unei expoziţii, o gamă foarte largă de maşini şi utilaje realizate recent şi aflate în curs de asimilare în întreprindere. Frumosul cotidian: Piaţa Unirii Sibiu Foto: FRED MSS tă cu conducerea ministerului de resort şi a întreprinderii. (Continuare în pag. a III-a) Cu prilejul vizitei de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, în judeţul Timiş şi al deschiderii anului şcolar şi universitar 1979- 1980, astăzi va avea loc în municipiul Timişoara o mare adunare populară. Posturile de radio şi televiziune vor transmite direct această manifestare în jurul orei 11:00. ARC ÎN SEPTEMBRIE Toamna, cu profil de mare doamnă şi zîmbet uşor hieratic, spiritualizat, domină parcurile urbei şi, din ce în ce mai des, îşi plimbă statura falnică pe bulevarde, uluind adolescenţii şi trezind, mai vîrstnicilor, învăluitoare nostalgii. Septembrie, cumpăna celor mai dense anotimpuri, ne solicită, mai mult decît altele, afectivitatea, oglinda sufletului întoarsă spre lume. Cel puţin într-una din zilele sale, cînd neostoitele glasuri de copii dau năvală spre slava şcolii, cînd ghiozdanul şi abecedarul se identifică, substanţial, cu temeliile ÎNVĂŢĂTURII. Şcoala îşi deschide porţile spre lumină. Şcoala - edificiu al umanizării, modus vivendi în contemporaneitate, şansă unică de realizare a personalităţii, de înflorire în fiinţa socială. Şcolii îi datorăm neînchipuit de mult pentru descoperirea şi redescoperirea noastră - sarea pâmîntului - pentru bucuria de a fi noi înşine. Şcolii şi dascălilor noştri, acestor mari constructori de umanităţi. Şcolarii, încă o dată şcolarii, flutură steagul tinereţii, cu neţărmurită încredere în viitor, întinerind lumea, îmbogăţind darurile toamnei cu un nou arc spiritual. TRAIAN SUCIU ---------- --------- Rînduri la început de an şcolar Astăzi se deschid larg porţile tuturor şcolilor. începem anul şcolar 1979/1980 în condiţiile în care oamenii muncii din întreaga ţară se pregătesc să întîmpine cu remarcabile succese în toate domeniile de activitate apropiatul eveniment din viaţa partidului şi a ţării — Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Român —, în condiţiile în care nu peste multe zile va avea loc marele forum al învăţămîntului românesc. Congresul educaţiei şi învăţămîntului care va dezbate şi soluţiona probleme fundamentale ale dezvoltării şi perfecţionării învăţămîntului de toate gradele, învăţămîntul românesc beneficiază de la 1 septembrie a.c. de o nouă Lege a educaţiei şi învăţămîntului care pune in faţa tuturor slujitorilor şcolii sarcini de o deosebită importanţă pentru instruirea şi formarea tinerei generaţii. De aceea, îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce revin învăţămîntului din documentele de partid şi de stat, din expunerile şi indicaţiile secretarului general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vor constitui obiectivul fundamental şi al învăţămîntului din judeţul Sibiu pe întregul parcurs al noului an şcolar. Ne propunem, în continuare, perfecţionarea învăţămîntului de toate gradele, integrarea sa organică cu cercetarea şi producţia, realizarea unui nivel mai ridicat de pregătire a elevilor, în acest sens, vom milita pentru sporirea responsabilităţii tuturor cadrelor didactice, cit şi a colectivelor de elevi faţă de predarea şi însuşirea temeinică a cunoştinţelor. In vederea întăririi caracterului formativ al procesului de învăţămînt, în atenţia tuturor cadrelor didactice , educatoare, învăţători, profesori, ingineri, maiştri-instructori — vor trebui să se afle preocupările vizînd modernizarea tehnologiei didactice, a noilor modalităţi şi metode de predare, însuşire şi evaluare a cunoştinţelor. (Continuare în pag. a II-a) ALEXANDRII GALEA, inspector general la Inspectoratul şcolii judeţean (Continuare p pas a IlI-a) angela citiţii La masa gospodarului se mănîncă ieftin şi bine... Că la masa gospodarului se mănîncă întotdeauna ieftin şi bine este un adevăr ce nu mai trebuie susţinut cu argumente. Totul depinde — şi de aici trebuie să se pornească — de modul în care fiecare întreprindere îşi gospodăreşte cantina, aşa cum este prevăzut în Legea nr. 9/1971, acesteia trebuind să i se acorde într-adevăr importanţă ca unei secţii de producţie. Iată în doar cîteva cuvinte de început obiectul recentei analize efectuate de biroul executiv al Consiliului municipal Sibiu al sindicatelor privind preocuparea comitetelor sindicatelor şi a consiliilor oamenilor muncii pentru îmbunătăţirea activităţii la cantinele-restaurant. Ce a reieşit? Pe semestrul I 1979 desfacerea planificată s-a realizat în proporţie de 102,43 la sută, înregistrîndu-se o depăşire valorică de 342 mii lei. Numărul mediu zilnic de abonaţi, incluzînd aici şi realizările din vînzările la bufete, regimul de restaurant, ş.a. , relevă o creştere de 7 981 mese servite. Ponderea cea mai mare au avut-o cantinele-res- CANTINELE RESTAURANT taurant de la „Flamura roşie“. Platforma industrială est, I.P.A. şi „Drapelul roşu“. S-a apreciat insă că fiecare cantină-restaurant are posibilităţi pentru creşterea desfacerilor prin atragerea unui număr mai mare de muncitori care să servească masa la cantină, în microcantine sau bufete. Numărul celor care servesc masa la cantine ca abonaţi, din totalul personalului muncitor al unităţilor care au cantine, reprezintă abia 9 la sută, ceea ce indică un grad de cuprindere încă foarte mic şi o insuficientă utilizare a bazei materiale. Acolo însă unde a existat preocupare din partea administratorilor de cantine şi a comitetelor de cantină privind înfiinţarea de noi microcantine pe secţii, bufete de incintă, unităţi tip „Gospodina“ şi servirea micului dejun şi a cinei, numărul abonaţilor a crescut. Este cazul la cantinele restaurant de pe platforma industrială est, unde funcţionează o secţie „Gospodina“ bine aprovizionată, I.P.A. care dispune şi de 4 micro-cantine şi un bufet de incintă, „Flamura roşie“ cu o micro-cantină, trei bufete de incintă şi un bufet volant în secţiile de producţie, I.C.M. cu o micro-cantină şi un bufet. Nu are