Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1982 (Anul 34, nr. 7832-7910)
1982-10-01 / nr. 7832
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R.1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN O profundă şi activă gîndire economică După cum se ştie, producţia modernă se caracterizează printr-un înalt grad de dotare tehnică (maşini, utilaje, instalaţii şi tehnologii) în toate ramurile , şi subramurile economiei naţionale. Această afirmaţie este cu atît mai mult valabilă într-un judeţ ca Sibiul. puternic industrializat. Aceasta însă, a presupus şi presupine ca oamenii muncii care deservesc, organizează şi conduc aceste novoace de producţie să dispună de un înalt nivel de calificare, de bogate cunoştinţa din domeniul ştiinţelor tehnice, de o mare receptivitate faţă de nou, faţă de necesităţile adaptării elastice la modificările ce intervin în diviziunea profesională a muncii. O recunoaştere tot mai largă capătă faptul că astăzi cultura tehnică este o componentă esenţială a culturii generale, menită să contribuie la formarea unei personalităţi care să nu fie pusă înderută“ în faţa noilor cuceriri ale stiintei si tehnicii contemporane. În ceea ce priveste pregătirea propriu-zisă a muncitorului de azi o tendinţă generală şi importantă se manifestă în toate sectoarele de activitate în îmbogăţirea ei cu o serie de cunoştinţe economice indispensabile ceea ce asigură formarea gîndirii economice a lucrătorului deceniului ’80. Aceasta reflectă trebuinţele şi interesele economice în strînsă legătură şi intercondiţionare cu activitatea practică. Cunoştinţele economice constituie în prezent unul din atributele importante care definesc nivelul competenţei lucrătorilor antrenati fie în activitatea de execuţie, fie în cea de organizare şi conducere la orice nivel. Participarea întregului personal muncitor (sau, în unităţile mari a reprezentanţilor acestuia) la elaborarea, dezbaterea şi adoptarea deciziilor privind dezvoltarea fiecărei întreprinderi, perfecţionarea sistematică a organizării şi conducerii activităţii lor, gospodărirea raţională a mijloacelor materiale şi financiare, găsirea celor mai eficace măsuri de realizare şi depăşire a tuturor indicatorilor de plan si a angajamentelor în fiecare perioadă s.a., impun ca fiecare om al muncii să posede temeinice cunoştinţe de specialitate si în domeniul economic. Numai în acest fel se oferă posibilitatea tuturor să înțeleagă în profunzime si la adevărata ei valoare unitatea dialectică a tehnicului cu economicul, legătura indestructibilă a economicului cu politicul. In actuala perioadă de dezvoltare economico-socială a tării noastre, mai mult ca oricînd, fiecare om al muncii — indiferent de domeniul în care-şi desfăşoară activitatea sau ne ce nivel ierarhic se află — trebuie să aibă solide cunoştinţe despre sensul şi semnificaţia creşterii pro (Continuare în naga Iii NICOLAE BLAGA Cerinţe şi exigenţe ale producţiei moderne Una dintre cele mai frecvent utilizate metode din arsenalul conducerii ştiinţifice este delegarea. In cadrul conducerii unităţilor economicosociale, delegarea constă în atribuirea temporară, de către un cadru de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu unui subordonat, însoţită de competenta si responsabilitatea corespunzătoare. Rezultă că delegarea reprezintă, de fapt, o deplasare temporară de sarcini, competente si responsabilităţi de la nivele ierarhice superioare spre cele inferioare. Accentuăm că are un caracter temporar, întrucît altminteri avem de-aface cu o descentralizare, ceea ce schimbă într-o proporție apreciabilă datele problemei. Principalele elemente componente ale procesului de delegare sunt: • însărcinarea, care constă în atribuirea unui subordonat, de către un cadru de conducere, a efectuării unei sarcini ce-i revine de drept prin organizarea formală; • atribuirea competenţei formale prin care se asigură subordonatului libertatea decizională şi de acţiune necesară realizării sarcinii respective; • încredinţarea responsabilităţii, în virtutea căreia noul executant este obligat să realizeze sarcina delegată, în funcţie fie rezultatele obţinute fiind recompensat sau sancţionat. Problema-cheie în utilizarea cu succes a metodei este soluţionarea corespunzătoare a dilemei încredere-control. Ne referim la încrederea pe care subordonatul simte că o are şeful în el si la controlul pe care ultimul îl efectuează asupra subalternului. In soluţionarea acestei probleme trebuie pornit de la axioma că suma încrederei în control este întotdeauna constantă. In consecinţă, orice amplificare a controlului exercitat de un cadru de conducere diminuează încrederea percepută de subordonat. Invers sporirea încrederii pe care conducătorul o are în subordonatul său este însoţită de o diminuare a controlului. O delegare eficientă presupune deci o îmbinare raţională a încrederii cu controlul. Desigur, nu există o proporţie optimă, universal valabilă în toate cazurile, raporturile dintre aceste două elemente variind în funcţie de natura sarcinii, nivelul de pregătire a subordonatului gradul său de motivare, autoritatea şefului etc. Pentru o soluţionare corespunzătoare a dilemei controlîncredere, deci pentru a utili(Continuare in pag. a IV-a) Dr. OVIDIU NICOLESCU Cunoaşteţi avantajele delegării? Metode şi tehnici moderne de conducere Hol a secţiei strungarie uşoară a întreprinderii „Independenţa" Sibiu Foto: FRED NUSS Anul XXXIV, nr. 7 832 Vineri, 1 octombrie 1982 4 pagini, 50 bani • Cronica meciului de handbal Independenta-Carpaţi Mîrşa - „U“ Craiova • Săptămîna TV. • Programul zilei de astăzi a manifestărilor din cadrul Festivalului cultural „CibiniumSt." (în pag. a ll-a) • Post scriptum la Consfătuirea anuală,de radiologie de la Sibiu • Tinerii in campania de toamnă • Oameni la datorie _____ (in pag. a llt-a) „Vom face totul pentru punerea la adăpost a întregii recolte, pentru pregătirea exemplară a producţiilor anului viitor“ — Tovarăşe preşedinte, pentru început, vorbiţi-ne de stadiul actual al lucrărilor din campania agricolă de toamnă. — Am încheiat lucrările de recoltat cartofi. Am imprimat o viteză zilnică bună la recoltatul sfeclei de zahăr si sfeclei furajere (circa 25 hectare zilnic) ceea ce ne permite ca în cîteva zile să încheiem lucrarea. Am terminat semănatul orzului si orzoaicei si am stabilit măsuri pentru încheierea în termenul stabilit a însamîntării griului. — Astăzi, 29 septembrie, cu ce forte lucraţi? — La recoltat sfeclă de zahăr si sfeclă furajeră, la strîns furaje sînt pe cîmp peste 600 de persoane. La — Interviu cu loan Silivestru, preşedintele C.U.A.S.C. Dumbrăveni — transportul din cîmp al producţiei sînt antrenate 28 de autocamioane, precum si toate atelajele proprietate cooperatistă sau ale locuitorilor. — Cum se explică atunci că la ora actuală sunt încă multe produse pe cîmp? — In primăvară ne-am angajat în faţa Comitetului judeţean de partid că vom munci bine si vom obţine producţii bune. Ne-am ţinut angajamentul şi la ora actuală de multe din suprafeţe recoltele sunt mult mai mari faţă de cele planificate. Avem parcele cu sfeclă de zahăr unde producţia depăşeşte 65 000 kg/ha. porţiuni cu sfeclă pentru furaje cu peste 100 000 kg/ha. producţii record la porumbul boabe şi porumbul siloz. Aceste situaţii ne pun probleme suplimentare cu transportul din cîmp al produselor, dar nu ne supără... — Să revenim la griu. Vă mulţumesc ritmurile de nînă acum? — Nu! Sintem departe de a fi deplin mulţumiţi. Realizăm în momentul de faţă o viteză zilnică la arat, pregătirea patului germinativ si semănat de 120 hectare. Dar rezerve de îmbunătăţire a acestui ritm mai sunt. La C.A.P. Biertan mecanizatorii (Continuare in pas a Hiat I. FLESCHIN Recoltarea porumbului siloz stă permanent în atenţia unităţilor agricole. La lucrare sunt antrenate importante mijloace mecanice. „Graba" e pe deplin justificată. După porumbul siloz urmează a se însămînţa grîu. Secvenţă de muncă de pe terenurile C.U.A.S.C. Iacobeni Foto: I. FLESCHIN (Continuare in pag. a II-a) ION ONUC NEMEŞ festivalul interjudeţean de folclor „Cintecele munţilor“ in prima ediţie — un succes promiţător CI Ideea unui festival folcloric interjudeţean la Sibiu se justifica cel puţin din două esenţiale motive: mai întii, prin faptul că Sibiul reprezintă o vatră folclorică de mare și distinctă personalitate care păstrează în formă crudă valori inestimabile ale artei populare interpretative, iar mai apoi pentru că municipiul de pe Cibin posedă o zestre de cultură populară unică în felul ei prin Muzeul tehnicii populare — acest sat — sinteză a istoriei culturii materiale a poporului român. Iată de ce materializarea ideii s-a bucurat de un binemeritat ecou atît din partea judeţelor care au trimis la această sărbătoare-concurs formaţii reprezentative, cît şi din partea publicului spectator, foarte numeros şi receptiv. Condiţia stipulată de regulament ca în festival să participe formaţii reprezentative pentru zona folclorică invitată, şi laureate în Festivalul naţional „Cîntarea României1’, a asigurat prezenţa şi evoluţia pe scenă a unor prestigioase colective artistice cu un palmares valoric confirmat in competiţii nationale si în competiţii de gen cu caracter international (Ansamblul de cintece si dansuri „Făgăraşul“ al Casei de cultură din Făgăraş, ansamblul folcloric „Ciobănaşul" al Căminului cultural din Băuţari, judeţul Caraş-Severin, ansamblul folcloric „Plaiurile Oltului“ al Casei de cultură a sindicatelor din Slatina, ansamblul folcloric al Casei de cultură din Novaci şi altele. Ţinuta artistică, interpretarea, costumaţia, repertoriul au stat sub semnul celei mai severe exigenţe la majoritatea colectivelor artistice prezente în festival. Registrul repertorial a cuprins obiceiuri străvechi cu caracter de ritual („Iarba vrutului" — ansamblul