Tribuna Sibiului, iulie 1988 (Anul 40, nr. 9616-9637)
1988-07-03 / nr. 9616
Pag. 2 Radu Stanca şi Mediaşul literar Printre primele reviste din ţară, care i-au găzduit versurile poetului Radu Stanca, pe atunci încă elev de liceu, (puţin trecut de 15 ani), se numără şi revista „Lanuri“, revistă cu un susţinut program de promovare a creaţiei tinere. „Lanuri“ (1933—1939) îşi cîştigase în cîţiva ani un binemeritat prestigiu şi ca urmare a unor colaborări (din afara grupării) de invidiat: Tudor Arghezi, Ion Pillat, Ion Minulescu, Victor Eftimiu şi Gala Galaction, iar mai tîrziu Aron Cotruş. La începutul primăverii 1936 Radu Stanca trimite primele versuri redacţiei din Mediaş, care la acea dată se afla pe strada Armurierilor nr. 8. Desfăcînd plicul, George Popa, după o sumară lectură a exclamat extaziat: „In sfîrşit, iată un poet!“ în numărul cel mai apropiat (an III, nr. 3, mai 1936) poezia „Drum“ vede lumina tiparului, printre vecinii de pagină aflîndu-se un alt sibian, prozatorul astăzi uitat, Ionel Neamtzu. Urmează alte plicuri trimise redacţiei, alte poeme tipărite în revistă: „Tristia“ (an IV, nr. 5—6, 1937), „Soare răsare“ (an V, nr. 1—2, 1938), cel de-al doilea cu trimiterea la subsol: „Din volumul în manuscris „DIN ŢARA CU STRĂBUNI DE BASM“. In numărul din martie 1939 apare un nou poem, intitulat „Adolescenţă“, după care tînărul poet face o vizită la redacţie, aflată acum în strada Honterus nr. 1. După această dată, cu numere oscilînd (cînd 48, cînd 40 de pagini) „Lanurile“ medieşene încep să tremure în vîntul nesiguranţei şi vor înceta să apară în luna august 1939. Legăturile lui Radu Stanca cu Mediaşul literar nu se întrerup însă. Poetul va participa la mai multe şezători literare organizate de aceeaşi grupare, „Lanuri“, la Mediaş şi, uneori, Dumbrăveni, sau Bazna, în ziua de 16 decembrie 1945, la invitaţia scriitorilor Mihail Axente şi George Popa, Radu Stanca participă la o mare şezătoare literară la Mediaş, în cadrul grupului literar al cenaclului ziarului „Curierul“ din Sibiu, a cărui conducere o avea Larian Postolache. Pe afiş mai erau: Ioana Postelnicu, nelipsitul Paul Constant, Felix Aderca, Ştefan Augustin Doinaş, precum şi alţi scriitori tineri. Serata literară a avut loc în cunoscuta sală „Strugure“, sală care-i găzduise cu ani în urmă, tot în ambianţa unor asemenea reuniuni literare pe Ion Marin Sadoveanu, Cezar Petrescu, Aron Cotruş, Ion Minulescu, Peter Neagoe sau Zaharia Stancu. Aşa cum nota un cronicar al vremii (Calendarul ziarului „Curierul“ pe anul 1947), şezătoarea literară s-a bucurat „de un succes deosebit“. Spre satisfacţia publicului, în afara lecturilor de poezie şi proză, ad-hoc s-a creat atmosfera prielnică unui viu duel epigramistic. Un scriitor al cărui nume ne scapă i-a dedicat lui Ştefan Augustin Doinaş următorul catren, păstrat peste ani de memoria vie a lui George Popa: Printre alţi poeţi de seamă A fost prezent şi Doinaş. Dar, în loc ca să citească A fluierat la Mediaş, Radu Stanca, cel care-l invitase să vină de la Arad pe autorul „Mistreţului cu colţ de argint“, fără însă a-i putea „exopera remuneraţia necesară pentru cheltuielile de drum“ vine cu o replică promptă, gustată de public şi subliniată cu un zîmbet de poetul încriminat: Că a fluierat, ei, aş. E obiceiul lui Doinaş. Am rămas însă mirat Că n-a fost el fluierat. O seară de neuitat pentru fericitul auditoriu medieşean şi ultima şezătoare la care a participat poetul Radu Stanca în orașul de pe Tîrnavă. Titus ANDRONIC EPIGRAME Lui P. Sever Te puse Mărgineanu să-i dai lustru, De-l proslăveşti cu-atîta zel, Numindu-l umorist ilustru, Sau îţi tratează vreun căţel? Dar te previn, îţi va muri potaia (Lăsîndu-te îndurerat şi trist) Precum la alţii capra, vaca, oaia, Tratate de ilustrul umorist. Dumitru DORDEA Ecouri într-o instituţie O colegă de la noi, Pentru mulţi e o dilemă, Are fizicul greoi Dar, urcă uşor... în schemă! Vasile POP Un conducător auto Ce accident stupid! Făcusem un slalom Şi tocmai la sfîrşit zăresc din nou un pom Am ocolit destui pe cînd goneam la vale. De plop nu mă feresc ... că-i de esenţă moale. Un medic neurolog epigramist Loveşte ţinta magistral: Cu orice poantă — un cucui Ca medic însă, la spital, E vai şi-amar de capul lui. X. MĂRGINEAN Epigrame Cu o şcoală de strungar, A ajuns un... ospătar! Piese, el nu mai strunjeşte, Dar e „foc“ cînd... socotește! Nie. MALAU ATITUDINI • Depăşise de multă vreme vîrsta ingrată fără să manifeste gratitudinea cuvenită celor care l-au ajutat cîndva. • Chiar şi la anii maturităţii mai făcea uneori pe copilul teribil. • „Avea darul“ de a pretinde daruri. • A realizat un venit substanţial din veniturile altora. • Dacă răbdarea este, aşa cum se spune, a doua meserie, a sosit timpul să mă reprofilez. • Tună şi fulgeră ca din senin atunci cînd complexele de inferioritate îi sînt scurtcircuitate. • Se pot vedea şi gurmanzi morali, aceia care şi-ar devora fără rezerve preopinenţii. George LIMBEANU TRIBUNA SIBIULUI Săptămîna viitoare pe ecrane Legenda şerifului din Tennessee — Filmul trăieşte prin ritmul susţinut, specific aventurii de tip poliţist, ca şi prin jocul lui Joe Don Baker, extrem de potrivit pentru rolul unui temerar justiţiar, într-o lume dominată de frică, într-o lume a violenţei şi a corupţiei. Inspirat din fapte reale, aducînd în faţa publicului un personaj care a existat în realitate şi a încercat, solitar, să instaureze dreptatea şi ordinea. (Cinema Pacea, orele 9, 11,15; 13,30; 15,45; 18 şi 20; Casa de cultură, luni, ora 19). Comisarul Piedone la Hong- Kong . Masivul Piedone, „comisarul fără armă“ de la Brigada de narcotice a poliţiei din Neapole, participă la o acţiune antidrog pe ruta Neapole, Bangkok, Hong-Kong, Maccao, trece prin cîte şi mai cite aventuri, utilizează cu succes pumnul pentru a ieşi din situaţiile dificile. (Cinema Arta, orele 9; 11,45; 13,30; 17,15 şi 20). Miercuri şi joi, orele 18 şi 20; vineri, orele 14, 18 şi 20; sîmbătă, ora 18 — spectacole pentru abonaţi în zilele filmului de artă. Casa mea de pe colina verde — O femeie regizor, Asia Suleeva, dovedeşte o profundă cunoaştere a psihologiei infantile. Ea urmăreşte, cu înţelegere şi cu umor procesul de adaptare la viaţa de oraş a unui copil crescut în mijlocul naturii. Dragoste la Las Vegas — Nimic altceva decit un film muzical. Cu nimeni altcineva decit cu Elvis Presley, regele rock-and-roll-ului. (Cinema Tineretului, orele 9, 11,45; 14,30; 17,15 şi 20). Vis de ianuarie — Filmul de debut al lui Nicolae Opriţescu este o poveste de dragoste pe fondul evenimentelor premergătoare revoluţiei de la 1848 din Moldova, în rolul frumoasei Dafina — Gabriela Cuc. (Cinema Independenţa, luni şi marţi, orele 10; 16; 18 şi 20). Nava extraterestră — Un film mai mult decît interesant, despre lansarea unei nave cosmice în 1960 şi despre oamenii care au făcut posibil, un an mai tîrziu, istoricul zbor al lui Gagarin. (Cinema Independenţa, sîmbătă şi duminică, orele 10; 17 şi 19,30), N. I. POPA 11,3 Anul XL, nr. 9616 încă n-am ajuns vedetă, Nici măcar de pus in ramă Lumea spune că-s cochetă. Nu-s decit un pui de... Lamă! Fotografie de Fred MSS Farmacia verdeCiuperci mediCialăle Fiecare dintre noi cunoaşte cel puţin două-trei ciuperci comestibile din cele circa 380 cite cresc în ţara noastră. Puţini sunt încă aceia care ştiu că unele specii de ciuperci, comestibile sau nu, au proprietăţi medicinale. Astfel bureţii de rouă sau ciuciuleţii (Marasmius oreades) au efecte fortifiante. Nicoreţii ori bureţii de spin (Trichioloma georgii) sunt un adjuvant în tratamentul diabetului. Buretele sau păstrăvul de nuc (Polyporus squamosus) s-a folosit sub formă de fiertură în boli de splină (rast), iar decoctul de iscă (Fomes fomentarius şi Phallinus ignarius), este şi azi un leac eficace contra diareei şi transpiraţiilor abundente. Extern iasca se întrebuinţează ca hemostatic (antihemoragic) la răni şi tăieturi, ca şi sporii (pulberea cafenie) produşi de diverse specii de pufai (Lycoperdon sp. şi Calvatia maxima). Ciobanii din Mărginimea Sibiului şi Ţara Oltului afumau cu iascările intoxicate sau cu afecţiuni hepato-biliare. Sbîrciogul (Morchella esculerita) s-a utilizat contra antraxului (dalacului). Burete de bubă i se zice şi speciei Ithyphallus impudicus întrebuinţat şi el contra antraxului şi în vindecarea diverselor bube şi muşcături de animale. In Moldova zeama în care a fiert ciuperca era băută pentru alinarea durerilor de „inimă“ (stomac). în Teleorman se mănîncă piciorul buretelui în stare crudă în caz de „friguri“ (febră). Pentru îndepărtarea negrilor sătenii noştri apelează la popenchi sau buretele calului (Coprinus atramentarius) şi la pufai (Lycoperdon sp.), trecînd aceste excrescenţe ale pielii cu corpul matur de fructificaţie al acestor ciuperci. Sunt cunoscute proprietăţile laxative ori purgative ale unor specii precum creasta cocoşului (Clavaria formosa), roşcovii de mesteacăn (Lactarius torminosus)ş.a. Intr-un număr apreciabil de specii au fost descoperite o serie de substanţe antibiotice. E cazul ciupercilor Sparssis ramosa (creţuşca), Lactarius deliciosus (roşcovul), Stereum hirsutum (brînca), Piptoporus betulinus (iasca mesteacănului), Psalliota xanthoderma (ciuperca de carbon) ş.a. Experimente recente au evidenţiat efectele benefice în tratarea cancerului ale ciupercii Calvatia maxima numită popular gogoaşă sau pufai mare. Are o formă globuloasă, este de culoare albă și crește mai ales pe păşuni. Se consumă crudă (în stadiul tînăr), cîte o felie zilnic. Deocamdată ele trec drept unele dintre cele mai bogate surse vegetale de proteine și săruri minerale. Mîncînd ciuperci (la propriu nu la figurat) realizăm nu numai hrănirea organismului ci și un tratament bioterapeutic (fitoterapeutic). Căci ele sînt nu numai hrănitoare ci şi (re)mineralizante, tonifiante, stimulatoare generale (în special cerebrale), reconfortante etc. Se impun însă două condiţii: să ştim să deosebim pe cele comestibile de cele otrăvitoare şi să cunoaştem bine modul de preparare prin care se păstrează cea mai mare cantitate de factori sanogeni (dătători de sănătate). Dr. Constantin DRAGULESCU Cuvinte încrucișate în mijlocul naturii ORIZONTAL: 1) Omul pădurilor — întîlnit sus în deal la vie. 2) Chemare în mare! — Geometrii floricole. 3) Melifer cu flori ciorchine — Vestitor al primăverii. 4) Deosebit de natural. 5) Plantă decorativă — Vîrf în Alpi. 6) Floarea din grădină și din crîng! — Un munte de nisip într-o natură moartă. 7) Postav! — Ochi de apă în peisaj montan — Puţină cetină! 8) Loc pentru întîlniri la iarbă verde — Depozit pentru dulceaţa florilor de cîmp. 9) Pădure cu copaci răzleţi — Mieii primi zburdînd pe imaş. 10) Refrenul oltenilor la coasă — Un fluture de apă — își are sfîrșitul într-un fluviu. 11) Nectar! — Cîntecul pădurii în vînt. 12) Mici ape curgătoare... — ...umflate de topirea lor! VERTICAL: 1) Soliste în concertul din luncă — Puiul pădurii. 2) Cișmigiul de altădată — Un colț din natură! — Șerpuiesc prin parcuri... 3) Pitorească zonă la întîlnirea fluviului cu marea — Anotimp în soare. 4) Micul vas de apă — în crîng! — Fel! 5) Marcă de mașină — Plecare în mijlocul naturii. 6) Pom verde în fața caselor la începutul lui Florar — Inimă de poet! 7) începe să roiască! — Cete — Gard de seînduri. 8) Nimfele izvoarelor fîntînilor şi apelor curgătoare — Cadru. 9) Mîngîierea zefirului (inf.) — Greii pădurilor — Ape! 10) Perechea Ludmilei — Descărcări electrice de înaltă frecvenţă. II) Maşină românească de teren — Nuferi galbeni îl încarcă ... (pi.). 12) Zvon de păsărele — Diguri de piatră pentru regularizarea unui curs de apă. Dicţionar: ALP. George MARINA Dezlegarea careului „LA CIMP“ apărut în data de 19 iunie 1988 1) CAMPANIE — IP. 2) OGOARE — PASA. 3) ŞANTIER — MTS. 4) IRE — E — AFARA. 5) ETA — GRINAR. 6) CI — MARIN — TE. ?) ACT — CITIȚI. 8) PEISAJE — U — U. 9) SATE — I — ADAM. 10)» UNEALTA — ORI. 11) NUL — NATURAL. Tf2A»J¥ ¥ *AsAi A ¥ rf LA â 47,rJC/ \TALI AA / J kT ¥t r \F/t / A LALL. ¥ )rC Tk4 Ji '!AAâ _At U A! AA Af Za447 3 A 0 AAi V ,a/LAA 7 AA-¡Ju W{ af Ah7 12 \ LaLkT __L Concurs de coafură, frizerie şi cosmetică Cooperativa „Igiena“ în colaborare cu Comitetul Municipal Sibiu al U.T.C. organizează astăzi, 3 iulie, un concurs profesional de coafură, frizerie şi cosmetică, la care vor participa 40 de reprezentanţi ai unităţilor de profil din judeţul nostru. Concursul va începe la ora 8 şi se va desfăşura în Sala oglinzilor de la Comitetul Municipal Sibiu al U.T.C. în componenţa juriului au fost incluşi şi 3 specialişti din Bucureşti, care vor prezenta în finalul concursului, demonstraţii practice în cele 3 domenii de activitate amintite. lor. craţie cerii pilări rii. F fapte miere; nimat bunei mii ] despr întîm tură? ducat ştiinţi teca Kariii studieze. E Viaţa ce-iş ştiinţ; gricol terapi înxior cunur mâne 13,05 cal orche aleea zică animi seţile anii ment rii; strui lare; comei ficet zicale Aura cu sport pei î ment „Luci moor lespe închi mulu nai. Rom. țării iubit, tistic. tată. diour Prim 21,41 súlyéért lejuderea 3 Dur SIE „Nist zavi“ 13,30; Ar1 invin 9,30; 18; 2 Ind gabor 16; 1 7 temp genţi nonir ora 1 „Ano plus dirigi Li Mi gresi blest 11,15 18; „Niş' zavi“ 11,30 I. „At. 16; i c. usor ret AC adat, rajos 20. Dl „Suf Char 17; 1 CC „Pisi 10; 1