Tribuna Sibiului, octombrie 1989 (Anul 41, nr. 10002-10027)
1989-10-01 / nr. 10002
pag. 2 CALEIDOSCOP duminicai Străfulgerări — A fi ateu nu presupune a nu avea nimic sfînt în tine. — Un condei bine ascuțit poate asigura scrisului o grafie agreabilă dar nu, în mod obligatoriu, o profunzime a acestuia. — De la revelația adevărului pînă la îndrăzneala afirmării lui se parcurge adesea o lungă și contorsionată cale. — Cele mai chinuitoare insomnii sînt acelea în timpul cărora te gîndești mereu cum să procedezi pentru a adormi din nou. La ce bun? Consacră-le creației de orice fel și te vei elibera de împovărătoarele obsesii! — La girul meu moral a răspuns cu totul imoral. — Nu mi-ar displace să-l perii. Aş face aceasta însă cu o perie destinată duşumelei. George LIMBEANU MINI-DIALOGURI Diferență — Ionescule, ai la teză un 2 pentru că ai copiat după Vasilescu. — N-am copiat, tovarășe profesor. — Cum n-ai copiat cînd tezele sînt la fel? — Nu-s la fel. Teza mea n-are... greșeli de ortografie. Educațională — Mămico, azi am cedat locul în autobuz unui bătrîn! — Ei, bravo! Sper că nu-i vorba de locurile rezervate, din față? — Nu, bineînțeles că nu. Am cedat locul meu de pe scară urcîndu-mă în autobuz... D. C. MAZILU EPIGRAME Mirele prieten cu paharul Pe socrul mic şi socrul mare I-a întrecut golind pahare Iar ea, mireasa a-nţeles Cu ce podoabă s-a ales... Unuia Mă bîrfeşti în lipsa mea ... Eu, cu maniere Iţi promit că-ţi voi păstra Clipa de... tăcere. Birocratul Pune ordine în toate Din birou şi serie, scrie Treaba merge ca pe roate Dar pe roate... de hîrtie. I. mărginean Medicului veterinar Mărgineanu In versuri şchioape-ţi pui Şi, mîndru, semnezi: Mărgineanu. Mai bine-ai scrie cu... cuţitu’ Semnînd modest: I. Mărginitu. N. I. GIPS „Modestie“ Eu sînt modest cum altul nu e Că poţi să îmi ridici statuie. Dar nu o spun ca să se ştie Din... modestie! Unui solicitator... Ai vrut o epigramă a-ţi seri! Dar mai întîi să lămureşti: Vrei să ţi-o scriu aşa cum eşti Sau... cum ai prefera să fii?! D. C. MAZILU Ion ateanul TRIBUNA SIBIULUI Anul XLI, nr. 10 002 Contribuţia Astrei la dezvoltarea muzicii româneşti . Cînd o data cu stingerea celui de al zecelea lustru din veacul trecut, Simion Bărnuţiu îşi glăsuia durerea: „Deşteaptă-te din somn naţiunea mea, deşteaptă-te odată de-ţi fă casă, ca să nu te mai apuce pe afară altă iarnă, că va fi poate mai greu şi nu vei putea suferi; aprinde-ţi focul ştiinţelor pînă nu se lasă noaptea peste ocean, că va fi poate mai înfricoşat şi nu vei putea suferi. Nu uita că naţiunile se fericesc cu ştiinţă fiindcă ştiinţa e puterea“, nevoia de lumina, gînd, vorbă şi cînt românesc în Transilvania se cerea împlinită prin gest şi faptă de zămislire culturală, ce şi-a durat zidire de piatră, prin ctitoria, in toamna anului 1861, aici la Sibiu, a Astrei. Scopul acesteia, al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatură Românească şi Cultura Poporului Român, era, aşa cum o stabilea articolul II al statutelor Astrei: „înaintarea literaturii şi culturii poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborarea şi editarea de opere,prin premii şi stipendii pentru diferitele specialităţi de ştiinţe şi arte şi altele asemenea“. Structura Asociaţiunii, mijloacele de care dispunea, alcătuirea ei teritorială ce cuprindea: regionale, despărţăminte şi cercuri culturale, ca şi programul acesteia — conceput şi redactat de Gh. Bariţiu — erau menite a fi, şi s-au dovedit de-a lungul anilor, instrumente de autentică luptă şi înfăptuire culturală. Simţită în cuvînt şi formă literară, păstrată şi purtată în suflet şi gînd, parte din arta şi viaţa unei naţiuni, muzica trebuia, şi şi-a găsit vatră şi drum, în tot ce a făcut, pentru cultura românească, Astra. Neînscrisă nemijlocit în protocoalele programatice, de început, ale Asociaţiunii — mai era oare nevoie de imbold, cînd cîntul cînta de la sine? — muzica îşi începe hronicul o dată cu primii paşi ai Astrei. Ea trăieşte viaţa şi destinul Asociaţiunii, va fi izvor şi fiinţă din fiinţa culturii naţionale, va resimţi înrîurirea marilor curente şi-şi va făuri, cînd şi cît va putea, prin compozitor, interpret şi cel ce ascultă, cîntul şi cîntecele ei. Istoric, periodizarea Astrei muzicale, deşi integrată perioadelor statornicite de istoriografia noastră naţională, nu coincide întru totul cu aceasta. Astfel, pe cînd, în istoria muzicii româneşti perioada romantică, timp al formării şcolii noastre naţionale, se extinde între anii 1859— 1920 (cu etapele 1859—1898, 1899—1920), periodizarea Astrei muzicale va începe cu 1861 şi socotim că se încheie în 1918, anul României întregite. Primul termen este firesc, pentru că indică momentul de înfiinţare al Asociaţiunii, iar celălalt — 1918 — ni se pare necesar, întrucît, încheind un răstimp istoric ce istovea acute şi seculare adversităţi naţionale, deschide perspectiva unei depline înnoiri statale. Această perioadă se aşează sub semnul sentimentului naţional militant şi poate fi împărţită în: etapa 1861—1889, de început şi dezvoltare, şi etapa 1890—1918, de continuare şi menţinere. Prima etapă cunoaşte închegarea reuniunilor şi al altor formaţii muzicale locale, prezenţa şi activitatea unei subliniate personalităţi creatoare — Gheorghe Dima, şi se încheie o dată cu plecarea acestuia la Braşov, iar cealaltă se desfăşoară, la început, cu sîrguinţa de a statornici şi de a creşte ceea ce s-a înfăptuit, şi, apoi, în stăruinţa de a păstra şi salva valorile create de la amputarea, silnicia şi suprimarea dorite ■ şi încercate de administraţia unui imperiu care se destrăma. Nici răstimpul următor, denumit de istoriograful Oct. Lazăr Cosma „Perioada postbelică“, nu consemnează o suprapunere pînă la identificarea celor două periodizări. Cea generală debutează cu anul 1920 — cînd iau fiinţă Societatea Compozitorilor din România şi Opera din Bucureşti. George Enescu îşi revizuieşte a IlI-a Simfonie, iar în Revista Muzica este dezbătută originalitatea artei noastre sonore — şi se singularizează prin valenţele „stilului românesc“ pe care îl consacră; în schimb, periodizarea Astrei muzicale începe cu constituirea României Mari. Acum Asociaţiunea, cu oamenii, munca şi înfăptuirile ei cultural-muzicale, se integrează în structurile noului stat; contribuie mai departe la afirmarea şi răspîndirea stilului muzical românesc, îşi extinde opera de culturalizare şi în celelalte provincii; sădeşte, cultivă şi transmite sentimente de înfrăţire naţională. Este preocupată să-şi desăvîrşească alcătuirea, funcţiile şi scopul faţă de alte forme sociale asemănătoare, iar, în preajma, timpul şi după cel de al doilea război mondial, este energie, efort şi ajutor pentru tot ceea ce se recunoaşte valoare şi cultură românească. Lipsa deplinei coincidenţe între anii limită ai celor două periodizări — cea generală, consacrată istoriografie muzical, şi cea pe care o propunem — ca şi deosebirile de întindere şi cuprins ce apar între etapele intrinseci perioadelor respective, departe de a evidenţia o disjuncţie de simţire muzicală şi viaţă culturală, credem că subliniază conjuncţia dintre general şi particular, trăire artistică naţională şi formă de univers sonor specific de zonă, demonstrează geneza şi creşterea Astrei muzicale ca trup din trupul artei sonore româneşti. prof. Mioara TIPIRIŢA Definiţii Aspirină — ceva (sauCineva) care nici nu drege, nici nu strică Braconier — vînător fără diplomă de studii de specialitate Birocrat — funcţionar care nu face azi ce poate face mîine Cunoştinţe — un fel de prieteni, dar mai... utili Juvăţ — cravata cîinilor de pripas Morcov — rădăcinoasă cu proprietăți... emotive Purcel — bibelou comestibil I. N. GIPS Lumea asta e ciudată. Toţi exclamă: uimitor! Te admiră şi îndată Trec cu gîndul la... cuptor! Text şi foto: Fred MSS amina viitoare pe ecrane • Inamicul public nr. 1 — De cînd n-am mai văzut un film cu Fernandel?! îl revedem pe celebrul comic, delicat şi sensibil, de o inegalabilă candoare, într-un film din 1953, o coproducţie franco-italiană în regia lui Henri Verneuil. Rîdem şi acum, ca şi altă dată, la aventurile prin care trece Fernandel în postura de gangster fără voie. Partenerii sunt Zsa-Zsa Gabor, Nicole Maurey, Saturnin Fabre, Paolo Stoppa.(Cinema Pacea, orele 9, 11,15; 13,30; 15,45; 18 şi 20, Casa de Cultură, luni, ora 19 — Spectacol pentru abonaţi). • Flori de gheaţă — Al doilea lung-metraj de ficţiune al lui Anghel Mara (primul a fost „Rezervă la start“) a fost bine primit anul acesta la a Xll-a ediţie a Galei filmului de la Costineşti, fiind o poveste de dragoste de o natură şi cu un caracter mai aparte. O poveste de dragoste în decor hibernal, încărcată de mister, de o aură de fantastic, o imposibilă iubire ... El, un reputat chirurg (Ovidiu Iuliu Moldovan), ea, profesoară într-un orăşel de provincie (Anda Onesa). Pentru imaginea la „Flori de gheaţă“, operatorul Basarab Smărăndescu a fost distins cu ..Premiul pentru debut în film“. (Ginema Arta, orele 9,30; 11,30; 14, 16; 18 şi 20. Miercuri şi joi, orele 18 şi 20, vineri orele 14; 18 şi 20, sîmbătă, ora 18 — spectacole pentru abonaţi în„Zilele filmului de artă“). N. I. POPA CUVINTE ÎNCRUCIŞATE ORIZONTAL: 1) Grad în invăţămîntul superior — Găzduire (reg.). 2) Perioada examenelor studenţeşti — Apar! 3) Medii la un produs! — 16 in sesiune! — Paradisul vacanţelor studenţeşti (pl.). 4) „Gaudeamus igitur“ — Piesă pentru diverse înfăşurări. 5) Superior, pentru studenţi! 6) GAUDEAMUS IGITUR Una cu teste! — Studentă (fig.). 7) Linişte, vă rog! — Este numai ochi şi urechi la cursuri. 8) Elemente de educaţie! — Ea s-a întors! 9) Ultimele asociaţii! — Probă de examen... — ... la orice şcolari! 10) Lucrare didactică la un înalt nivel ştiinţific — Tare încurcat! 11) Nume masculin italian — Sală universitară. 12) Construcţii — Stimulente pentru studenţii merituoşi. VERTICAL: 1) O mare „echipă“ studenţească (pl.) — Consoane. 2) Reuniune. .. după cursuri! — A-şi face apariţia (pop.). 3) Primele la istorie! — Nord-vest — începe cursul! — Rezultat. 4) întreruperea cursurilor — Aule. 5) Zgomot puternic (fig.) — Conducătorul unui institut. 6) Antene! — Unitate de bază dintr-o instituţie de învăţămîrt superior. 7) Categoric — Stau în cămine! — A pierde din memorie. 8) A lăsa pentru sesiunea următoare — La club! 9) Au acces la „Viaţa studenţească“— Extrase din alumină! 10) Specialitate cu reputaţie — Programarea cursurilor. 11) Literă grecească — Publicaţie ştiinţifică periodică. 12) Pătrar... academic! — Locuri de muncă pentru absolvenţii de la I.A.T.C. Dicţionar: MAS, OLA, ARET, ITAI, ALU. George MARINA 1""8 V . IOr wmm r~ 5 □ 45 □ r~wn 78u n 9 □ □ □ u L_UmmmmmwmmHMmmmnmm Dumin 11,30 Li lor (c). « teca de „Surpriză peţii“. f 12,25 Suft datorie! '■ ţa sate Telex, duminica cert de p ment Pre nereţe^, 1 Muzică uş sene ai Recital p — violo Voicu i usie — faci educaţie s Mari com nului © populare antologice românesc • Micri, muzică uşi la Similea ţa teles, 15,00 Inch gramului, jurnal. 19.: României Film artistorc cocor: ducţie a din R. K 21,50 Telei tnchiderea mului. Luni 19,00 19,30 Pârtii o unică vc Ctitorii au Aur (c). 2 tria — prioritare, doresc eu Românie. (c). 20,40 a tru toţi (c. lumea cap 21,20 Tezai ric (c). 21. nai. 22,0 derea prog nn Luni, mediaş greşul, şi extrateri 9! 11,15; ; 18; 20;15. Central, caz nu se orele 9,30; 16; 18; 20. I. L. „Feerie be rele 10; 16 CISNADI orele 11; AGNITA el, fratele rele 16; 18 DUMBRA „Cineva uşii“, orele Teatrul Teatrul cj Sibiu, prez diu, azi, 1989, oracolul cu prea şi zrrj limba romm Meteoroioi serviciu Iu pescu aprj vremea va să se răcea va fi temp perit. Localj iar la numî te 1 800 m 7 nala lapo\^ soare. Vînt fia slab, p. derat din r peratftrile vor fi cutre 2 și 5 cele mnSXin 10 și 13 gi