Tribuna Sibiului, octombrie 1989 (Anul 41, nr. 10002-10027)

1989-10-01 / nr. 10002

pag. 2 CALEIDOSCOP duminicai Străfulgerări — A fi ateu nu presupune a nu avea nimic sfînt în tine. — Un condei bine ascuțit poate asigura scrisului o gra­fie agreabilă dar nu, în mod obligatoriu, o profunzime a acestuia. — De la revelația adevă­rului pînă la îndrăzneala a­­firmării lui se parcurge ade­sea o lungă și contorsionată cale. — Cele mai chinuitoare in­somnii sînt acelea în timpul cărora te gîndești mereu cum să procedezi pentru a adormi din nou. La ce bun? Consa­­cră-le creației de orice fel și te vei elibera de împovără­toarele obsesii! — La girul meu moral a răspuns cu totul imoral. — Nu mi-ar displace să-l perii. Aş face aceasta însă cu o perie destinată duşume­lei. George LIMBEANU MINI-DIAL­OGURI Diferență — Ionescule, ai la teză un 2 pentru că ai copiat după Va­si­lescu. — N-am copiat, tovarășe profesor. — Cum n-ai copiat cînd te­zele sînt la fel? — Nu-s la fel. Teza mea n-are... greșeli de ortografie. Educațională — Mămico, azi am cedat lo­cul în autobuz unui bătrîn! — Ei, bravo! Sper că nu-i vorba de locurile rezervate, din față? — Nu, bineînțeles că nu. Am cedat locul meu de pe scară urcîndu-mă în autobuz... D. C. MAZILU EPIGRAME Mirele prieten cu paharul Pe socrul mic şi socrul mare I-a întrecut golind pahare Iar ea, mireasa a-nţeles Cu ce podoabă s-a ales... Unuia Mă bîrfeşti în lipsa mea ... Eu, cu maniere Iţi promit că-ţi voi păstra Clipa de... tăcere. Birocratul Pune ordine în toate Din birou şi serie, scrie Treaba merge ca pe roate Dar pe roate... de hîrtie. I. mărginean Medicului veterinar Mărgineanu In versuri şchioape-ţi pui Şi, mîndru, semnezi: Mărgineanu. Mai bine-ai scrie cu... cuţitu’ Semnînd modest: I. Mărginitu. N. I. GIPS „Modestie“ Eu sînt modest cum altul nu e Că poţi să îmi ridici statuie. Dar nu o spun ca să se ştie Din... modestie! Unui solicitator... Ai vrut o epigramă a-ţi seri! Dar mai întîi să lămureşti: Vrei să ţi-o scriu aşa cum eşti Sau... cum ai prefera să fii?! D. C. MAZILU Ion ateanul TRIBUNA SIBIULUI Anul XLI, nr. 10 002 Contribuţia Astrei la dezvoltarea muzicii româneşti­ ­. Cînd o data cu stingerea celui de al zece­lea lustru din veacul trecut, Simion Bărnuţiu îşi glăsuia durerea: „Deşteaptă-te din somn na­ţiunea mea, deşteaptă-te odată de-ţi fă casă, ca să nu te mai apuce pe afară altă iarnă, că va fi poate mai greu şi nu vei putea suferi; aprinde-ţi focul ştiinţelor pînă nu se lasă noaptea peste ocean, că va fi poate mai înfri­coşat şi nu vei putea suferi. Nu uita că naţiu­nile se fericesc cu ştiinţă fiindcă ştiinţa e pu­terea“, nevoia de lumina, gînd, vorbă şi cînt românesc în Transilvania se cerea împlinită prin gest şi faptă de zămislire culturală, ce şi-a durat zidire de piatră, prin ctitoria, in toamna anului 1861, aici la Sibiu, a Astrei. Scopul acesteia, al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatură Românească şi Cultura Po­porului Român, era, aşa cum o stabilea arti­colul II al statutelor Astrei: „înaintarea lite­raturii şi culturii poporului român în deose­bitele ramuri prin studii, elaborarea şi edi­tarea de opere,­prin premii şi stipendii pentru diferitele specialităţi de ştiinţe­­ şi arte şi al­tele asemenea“. Structura Asociaţiunii, mijloa­cele de care dispunea, alcătuirea ei teritorială ce cuprindea: regionale, despărţăminte şi cercuri culturale, ca şi programul acesteia — conceput şi redactat de Gh. Bariţiu — erau menite a fi, şi s-au dovedit de-a lungul ani­lor, instrumente de autentică luptă şi înfăp­tuire culturală. Simţită în cuvînt şi formă literară, păstrată şi purtată în suflet şi gînd, parte din arta şi viaţa unei naţiuni, muzica trebuia, şi şi-a gă­sit vatră şi drum, în tot ce a făcut, pentru cultura românească, Astra. Neînscrisă nemijlocit în protocoalele progra­matice, de început, ale Asociaţiunii — mai era oare nevoie de imbold, cînd cîntul cînta de la sine? — muzica îşi începe hronicul o dată cu primii paşi ai Astrei. Ea trăieşte viaţa şi des­tinul Asociaţiunii, va fi izvor şi fiinţă din fiinţa culturii naţionale, va resimţi înrîurirea marilor curente şi-şi va făuri, cînd şi cît va putea, prin compozitor, interpret şi cel ce ascultă, cîntul şi cîntecele ei. Istoric, periodizarea Astrei muzicale, deşi integrată perioadelor statornicite de istorio­grafia noastră naţională, nu coincide întru to­tul cu aceasta. Astfel, pe cînd, în istoria muzicii româneşti perioada romantică, timp al formării şcolii noastre naţionale, se extinde între anii 1859— 1920 (cu etapele 1859—1898, 1899—1920), perio­dizarea Astrei muzicale va începe cu 1861 şi socotim că se încheie în 1918, anul României întregite. Primul termen este firesc, pentru că indică momentul de înfiinţare al Asocia­ţiunii, iar celălalt — 1918 — ni se pare nece­sar, întrucît, încheind un răstimp istoric ce istovea acute şi seculare adversităţi naţio­nale, deschide perspectiva unei depline în­noiri statale. Această perioadă se aşează sub semnul sentimentului naţional militant şi poa­te fi împărţită în: etapa 1861—1889, de în­ceput şi dezvoltare, şi etapa 1890—1918, de continuare şi menţinere. Prima etapă cunoaş­te închegarea reuniunilor şi al altor for­maţii muzicale locale, prezenţa şi activitatea unei subliniate personalităţi creatoare — Gheorghe Dima, şi se încheie o dată cu ple­carea acestuia la Braşov, iar cealaltă se des­făşoară, la început, cu sîrguinţa de a sta­tornici şi de a creşte ceea ce s-a înfăptuit, şi, apoi, în stăruinţa de a păstra şi salva valorile create de la amputarea, silnicia şi suprimarea dorite ■ şi încercate de administraţia unui im­periu care se destrăma. Nici răstimpul următor, denumit de istorio­graful Oct. Lazăr Cosma „Perioada postbeli­că“, nu consemnează o suprapunere pînă la identificare­a celor două periodizări. Cea generală debutează cu anul 1920 — cînd iau fiinţă Societatea Compozitorilor din Româ­nia şi Opera din Bucureşti. George Enescu îşi revizuieşte a IlI-a Simfonie, iar în Revista Muzica este dezbătută originalitatea artei noastre sonore — şi se singularizează prin va­lenţele „stilului românesc“ pe care îl consa­cră; în schimb, periodizarea Astrei muzicale începe cu constituirea României Mari. Acum Asociaţiunea, cu oamenii, munca şi înfăptui­rile ei cultural-muzicale, se integrează în structurile noului stat; contribuie mai departe la afirmarea şi răspîndirea stilului muzical românesc, îşi extinde opera de culturalizare şi în celelalte provincii; sădeşte, cultivă şi transmite sentimente de înfrăţire naţională. Este preocupată să-şi desăvîrşească alcătuirea, funcţiile şi scopul faţă de alte forme sociale asemănătoare, iar, în preajma, timpul şi după cel de al doilea război mondial, este energie, efort şi ajutor pentru tot ceea ce se recu­noaşte valoare şi cultură românească. Lipsa deplinei coincidenţe între anii limită ai celor două periodizări — cea generală, con­sacrată istoriografie muzical, şi cea pe care o propunem — ca şi deosebirile de întindere şi cuprins ce apar între etapele intrinseci perioa­delor respective, departe de a evidenţia o disjuncţie de simţire muzicală şi viaţă cultu­rală, credem că subliniază conjuncţia dintre general şi particular, trăire artistică naţiona­lă şi formă de univers sonor specific de zonă, demonstrează geneza şi creşterea Astrei muzi­cale ca trup din trupul artei sonore ro­mâneşti. prof. Mioara TIPI­RIŢA Definiţii Aspirină — ceva (sau­­Cine­va) care nici nu drege, nici nu strică Braconier — vînător fără diplomă de studii de specia­litate Birocrat — funcţionar care nu face azi ce poate face mîine Cunoştinţe — un fel de pri­eteni, dar mai... utili Juvăţ — cravata cîinilor de pripas Morcov — rădăcinoasă cu proprietăți... emotive Purcel — bibelou comestibil I. N. GIPS Lumea asta e ciudată. Toţi exclamă: uimitor! Te admiră şi îndată Trec cu gîndul la... cuptor! Text şi foto: Fred M­SS amina viitoare pe ecrane • Inamicul public nr. 1 — De cînd n-am mai văzut un film cu Fernandel?! îl revedem pe celebrul comic, delicat şi sen­sibil, de o inegalabilă candoare, într-un film din 1953, o co­producţie franco-italiană în regia lui Henri Verneuil. Rîdem şi acum, ca şi altă dată, la aventurile prin care trece Fernan­­del în postura de gangster fără voie. Parteneri­­i sunt Zsa-Zsa Gabor, Nicole Maurey, Saturnin Fabre, Paolo Stoppa.(Cinema Pacea, orele 9, 11,15; 13,30; 15,45; 18 şi 20, Casa de Cultură, luni, ora 19 — Spectacol pentru abonaţi). • Flori de gheaţă — Al doilea lung-metraj de ficţiune al lui Anghel Mara (primul a fost „Rezervă la start“) a fost bine primit anul acesta la a Xll-a ediţie a Galei filmului de la Costine­şti, fiind o poveste de dragoste de o natură şi cu un caracter mai aparte. O poveste de dragoste în decor hibernal, încărcată de mister, de o aură de fantastic, o imposibilă iu­bire ... El, un reputat chirurg (Ovidiu Iuliu Moldovan), ea, profesoară într-un orăşel de provincie (Anda Onesa). Pentru imaginea la „Flori de gheaţă“, operatorul Basarab Smărăn­­descu a fost distins cu ..Premiul pentru debut în film“. (Gine­­ma Arta, orele 9,30; 11,30; 14, 16; 18 şi 20. Miercuri şi joi, orele 18 şi 20, vineri orele 14; 18 şi 20, sîmbătă, ora 18 — spectacole pentru abonaţi în­„Zilele filmului de artă“). N. I. POPA CUVINTE ÎNCRUCIŞATE ORIZONTAL: 1) Grad în invăţămîntul superior — Găz­duire (reg.). 2) Perioada exa­menelor studenţeşti — Apar! 3) Medii la un produs! — 16 in sesiune! — Paradisul va­canţelor studenţeşti (pl.). 4) „Gaudeamus igitur“ — Piesă pentru diverse înfăşurări. 5) Superior, pentru studenţi! 6) GAUDEAMUS IGITUR Una cu teste! — Studentă (fig.). 7) Linişte, vă rog! — Este numai ochi şi urechi la cursuri. 8) Elemente de edu­caţie! — Ea s-a întors! 9) Ul­timele asociaţii! —­ Probă de examen... — ... la orice şcolari! 10) Lucrare didactică la un înalt nivel ştiinţific — Tare încurcat! 11) Nume mas­culin italian — Sală univer­sitară. 12) Construcţii — Sti­mulente pentru studenţii me­rituoşi. VERTICAL: 1) O mare „e­­chipă“ studenţească (pl.) — Consoane. 2) Reuniune. .. după cursuri! — A-şi face apariţia (pop.). 3) Primele la istorie! — Nord-vest — începe cursul! — Rezultat. 4) întreruperea cursurilor — Aule. 5) Zgomot puternic (fig.) — Conducăto­rul unui institut. 6) Antene! — Unitate de bază dintr-o instituţie de învăţămîr­t supe­rior. 7) Categoric — Stau în cămine! — A pierde din me­morie. 8) A lăsa pentru sesi­unea următoare — La club! 9) Au acces la „Viaţa studen­ţească“— Extrase din alumi­nă! 10) Specialitate cu repu­taţie — Programarea cursuri­lor. 11) Literă grecească — Publicaţie ştiinţifică periodi­că. 12) Pătrar... academic! — Locuri de muncă pentru ab­solvenţii de la I.A.T.C. Dicţionar: MAS, OLA, ARET, ITAI, ALU. George MARINA 1­­""8 V . IOr wmm r~ 5 □ 4­5 □ r~w­n 7­8u n 9 □ □ □ u L_UmmmmmwmmHMmmmn­mm Dumin 11,30 Li lor (c). « teca de „Surpriză peţii“. f 12,25 Suft datorie! '■ ţa sate Telex, duminica cert de p ment Pre nereţe^, 1 Muzică uş sene ai Recital p — violo Voicu i u­sie — faci educaţie s Mari com nului © populare antologice românesc • Micri, muzică uşi la Similea ţa teles, 15,00 Inch gramului, jurnal. 19.: României Film artis­torc cocor: ducţie a din R. K 21,50 Telei tnchiderea mului. Luni 19,00 19,30 Pârtii o unică vc Ctitorii au­ Aur (c). 2 tria — prioritare, doresc eu Românie. (c). 20,40 a tru toţi (c. lumea cap 21,20 Tezai ric (c). 21. nai. 22,0 derea prog nn Luni, mediaş greşul, şi extrateri 9! 11,15; ; 18; 20;15. Central, caz nu se orele 9,30; 16; 18; 20. I. L. „Feerie be rele 10; 16 CISNADI orele 11; AGNITA el, fratele rele 16; 18 DUMBRA „Cineva uşii“, orele Teatru­l Teatrul cj Sibiu, prez diu, azi,­­ 1989, ora­colul cu p­rea şi zrrj limba romm Meteoroioi serviciu Iu pescu aprj vremea va să se răcea va fi temp perit. Localj iar la numî te 1 800 m 7 nala lapo\^ soare. Vînt fia slab, p. derat din r peratftrile vor fi­­ cu­­tre 2 și 5 cele mnSXin 10 și 13 gi

Next