Tribuna, octombrie-decembrie 1886 (Anul 3, nr. 225-299)

1886-10-14 / nr. 236

Nr. 236 trase şi-’şi aprinse o ţigară. Ţarul eşi fără de veste la pragul uşei; adjutantul voi se ascundă ţigara. Ţarul era de părere, că acela ascunde o armă şi-’l împuşcă la moment.* 1 Contele Frideric Ferdinand Beu­st a murit ieri în Viena. B­e u­s­t s’a născut la Dresda in io Ianuarie 1809, şi ca diplomat în serviţiu săsesc s’a avântat încetul cu încetul până la postul de ministru-president (1858). Păşind la 30 Octomvrie 1866 în serviţiul austriac, la anul 1867 a devenit ministru-president, la 30 Iunie aceluiaşi an cancelar şi în 1868 a fost numit de conte. El a introdus forma de stat dualistă şi a efectuat concordatul cu Ungaria; în 6 Noemvrie 1871 a fost demis din funcţiune şi numit ambasador la Londra. Dela 30. Noemvrie 1878 a fost ambasador la Paris. In timpul din urmă a trăit în Viena în retragere.* Vegetaţiune extraordinară. Sâmbătă ni s’a presentat în biroul redacţiunii o d­oambă cu mai multe mere de a doua oară din grădina d-lui I. Ma­ce­lar­iu din Mercuria. * Memoria lui Báthory. Pentru diua de 12 Decemvrie n. s’a proiectat o serbare în memoria lui Stefan Báthory, principele Tran­silvaniei şi regele Poloniei. Anume în aceeaşi zi sunt 300 de ani dela moartea principelui, şi cu ocasiunea aceasta vor merge mai multe depu­­taţiuni polone şi maghiare la Cracovia, locul înmormântării principelui. — Tot cu aceaşi oca­­siune se va ţină şi o conferenţă de înfrăţire între Poloni şi Maghiari. — Nu cumva e plănu­ită o demonstraţiune anti-rusească?! * O scenă penibilă. „ Budapester Tag­blatt“ reproduce după „Magyar Híradó“ urmă­toarea întâmplare petrecută în Caşovia: „Colonelul Heinrich Bittner, şef al statului de geniu în al 6-lea corp de armată credea de bine a nu fi mulţumit cu servitorul seu, recomandat din partea unui birou de mijlocire pentru servitori. In urma acestei nemulţumiri se duse colonelul la oficiul de mijlocire pentru servitori, unde a început a insulta pe şeful acestui birou cu cuvintele: „Porci de câni sunt Maghiarii aceştia, canalii. . . .“ De aici alergă dînsul ca scos din fire la casa oraşului, întră în odaia vice - căpitanului de poliţie Ioan Lockhorn, care tocmai lua spre sciinţă raportul medicului de poliţie. Acesta nici că a observat intrarea colonelului în odaia sa, numai când a început colonelul a-­l insulta cu cuvintele: „Nu vedi, D-ta, cine stă aici, şi nu te poţi scula de pe scaun, mojicule.“ Le-a­­jis aceste şi s’a dus isbind uşa după sine. Căpitanul de poliţie numai ultimele cuvinte adresate lui le-a înţeles, de aceea a făcut arătare la magistrat. Pentru a lămuri lucrul mai bine, au fost ascultaţi toţi martorii acestei scene întâmplate în biroul de poliţie, căci se dice, că nu e vorba de o vătămare personală, ci de o vetemare a întreg neamului maghiar.“ — „Pester Ployd“ descrie lucrul mai blând. Dînsul (acez că colonelul din cestiune n'ar fi om irităcios din fire şi de aceea nici că se poate ex­plica caşul regretabil. Altcum, colonelul iarăşi a venit după amea, la poliţie, unde­­s-a isprăvit afacerea —ce era cesti­unea unui servitor — fără de a se face vre­o amintire din partea unuia sau altuia asupra scenei întâmplate. Se­­face­ cestiunea aceasta va fi obiectul unei interpelări în cea mai aproape adunare generală a muni­cipiului.“* Oficiali suspendaţi. Se scrie din Timi­şoara, că cerinţele suprem Sigismund Ormós a ordonat cercetarea disciplinară asupra alor trei oficiali de la fostul 14 regiment de graniţă. Se­­jice, că aceştia ar fi înstrăinat bani. * Coruri vocale la miliţie. „Magyar Pol­gár“ împârtăşesce, că un învăţător din comitatul Hunedorii, prin o scrisoare adresată redacţiunii, ventilează idea, de a introduce corurile vocale la miliţie, şi ,jice, că dacă aceasta nici nu s’ar pute întâmpla în armata comună, se se probeze cel puţin la honve­me. Idea nu e nouă,­­ nici rea; intenţia însă ni se pare a fi prea „patriotică“, şi suntem înclinaţi a crede, că stimabilul învăţător din comitatul Hunedorii şi poate domnii dela „Magyar Polgár“ gândesc, că prin introducerea unor asemene coruri vocale, cântecele, ce obicinuesc feciorii a le cânta la marşuri şi cu prilegiul deosebitelor exerciţii, se vor pute, îndeosebi la honvedime, mai uşor înlocui prin altele , mai „patriotice“. * Necrolog. Sabina Maria Mangiuca, fiica d-lui advocat din Oraviţa­ montană, Simeon Mangiuca, a răposat la 20 Octomvrie n. în etate de 20 ani.* Bani aflaţi. Cetim în „Foia Diecesană“ din Caransebeş: Vice-comitele comitatului Caraş- Severin dl. Em. Jakabffy mergând la tîrgul de ţeară al Lugojului a aflat, o considerabilă sumă de bani, carea a depus-o sub cu­vert sigilat la oficiul de vice-comite şi respective la cassa comi­­tatensă. Proprietarul acestor bani, care va ave se răspundă, când, cam pe unde şi câţi bani a perdut etc. se se presenteze la proto-j­udele cer­­cual administrativ din Lugoj. * O dramă familiară, într’o stradă latera­lă din Pojon locuia calfa de păpucar Slovenik împreună cu femeia sa şi doi copii ai sei. Vineri în 21 i. c. s’a dus Slovenik ca de obiceiu se lucreze, lăsându-’i pe ai sei dormind. Cătră 7 oare se deşteaptă băiata de 7 ani cu numele Cecilia şi vede pe mamă-sa spânzurată de un ştreang, care era agăţat de un cuiu deasupra uşii. La şbierăturile băieţei s’au adunat vecinii, cari apoi au încunosciinţat numai­decât poliţia despre întâmplare. Cu toate acestea a venit prea tardiu dr. Kováts aşa, încât a putut con­stata numai caşul de moarte. La o cercetare mai de aproape a chiliei s’a observat, că şi a doua fetiţă a l­ui Slovenik în etate de 7 luni era moartă în pat. La cadavrul copilei nu s'a putut observa înse nici un semn sau vre-o urmă de violenţă, de aceea se crede, că mama adormind a năduşit băiata, apoi deşteptată vexând faptul s’a îngrozit, şi în urmă s’a sinucis de frică. Se dice, că nenorocita femeie de două ori a fost atacată d o boală de creeri. -­ De ce se scumpesc ouele la oraş? Negoţul ce-’l fac Ovreii cu ouele e foarte mare. In anul 1883 s’au exportat din patria noastră oue în preţ de un milion 740.000 fl.; în 1884 de 2 milioane 300.000 fl.; în 1885 de 4 milioane 30.000 fl. v. a. Aşadară în trei ani au incurs în patrie de pe one 8,150.000 fl. v. a. * Oaspeţii României vor fi pe la finele lunei acesteia, precum ne spune „Telegraphul“ din Bucuresci, A. S. R. Principele de Hohen­­zollern împreună cu fiiul seu, principele Fer­dinand.* Societatea macedo română de cultură, „Lumina“, în adunarea ei generală din urmă, a proclamat de membri de onoare următoarele per­soane: D-nii general Adrian, V. Alexandri, P. S. Aurelian, I. C. Brătianu, Dim. C. Brătianu, M. Cogălniceanu, Gr. Chiţu, I. Câmpineanu, N. Creţulescu, C. F. Robescu, N. Ionescu, V. A. Ureche, Dem. Sturdza, C. P. Haşdeu. Noul comitet ales pentru trei ani se compune din: Presi­dent : dl Gr. H. Grandea, vice-president: dl Ion Rădoi, cassier: dl Ap. Teodorianu. Membri: d-nii Popilianu, Belimace, St. Mihăileanu. Secretar: C. Calretti. Censori: d-nii P. Stoicescu, Vulpianu şi N. G. Custurea. Adunarea a încuviinţat ter­­m­inul concursului pentru predarea manuscrisului celei mai bune cărţi de lectură, în dialectul macedo-român, pentru trebuinţa şcoalelor române de la Balcani, la 1 Februarie anul viitor. * O Româncă şi facultatea de medicină din Geneva. D-ra Lucreţia I. Funde­scu, fiica d-lui I. Fundes­cu, deputat şi director al ziarului „Telegraphul“ din România, a trecut cu succes examenul de bacalaureat şi a întrat la universitatea din Geneva, unde va studia me­dicina.* Medalie de salvator pentru un băiat. Royal Human Society din Londra a dăruit me­dalia cea mare de aur unui băiat de 12 ani cu numele George Lewes. Băiatul acesta a salvat trei băieţi de 4, 5 şi 8 ani, cari au fost aruncaţi de către propria lor mamă în apă. După­ ce a scos dînsul băieţii din apă, a trebuit se se apere şi contra mamei nenaturale, căci aceasta a voit de a-’şi arunca a doua oară băieţii în apă. In lupta avută cu mama băieţilor, ’i-a fost sgăriat de cătră aceasta ochiul stâng. * Primirea ambasadorului francez la cur­tea din Berlin. Se scrie de acolo cu datul de 23 octomvrie n.: „Astăzi a primit împăratul în presenţa principelui Bismarck în audienţă pe am­basadorul francez Herbette, care­­şi-a predat creditiva. Ambasadorul a fost adus împreună cu personalul său în o echipare de curte şi de cătră un şambelan împărătesc. Herbette­­şi-a exprimat dorinţa, a se pune pe temeiul intereselor comune celor două ţeri, la ce împăratul ’i-a răspuns, că marea experienţă a ambasadorului îi va uşura mult greutăţile, şi poate conta pe dînsul. Au­dienţa a avut un caracter de tot prietinesc și a durat 25 minute.* Congresul companiilor Tramvaylor, care anul acesta a avut loc la Berlin, se va în­truni la anul viitor la Viena. Douăzeci companii de tramvays fac parte din acest congres. * Un diac al intereselor României în Francia. Cetim în „Vocea Covurluiului“ : „D. S. Car­me Ilin, redactorul ziarului „La Concorde“, care este foarte bine cunoscut în oraşul nostru, unde­­şi - a început cariera sa diaristică în ca­litatea sa de redactor al diarului „l’Echo danu­­bien“ în anul 1865, se va stabili din nou la Paris, cu începere de la 1 Noemvrie a. c. ziarul d-sale, care este devotat intereselor ţării noastre, va urma a apăra în Paris şi se va ocupa şi de interesele Orientului în special ale României. D. Cam­el­­in a visitat jot oraşul nostru.“ Asociaţiimea transilvană pentru literatura română şi cultura po­porului român. Nr. 320/1886. Proces verbal al comitetului luat în şedinţa dela 4 Septem­vrie n. 1886. Preşedinte: Iacob Bologa, vice-preşedinte. Membrii presenţi: E. Măcellariu, P. Cosma, Dr. N­. Puşcariu, I. Popescu, I. V. Russu, G. Bariţiu, B. P. Hârşan, D. baron Ursu, E. Brote, cassar. Secretar: Dr. D. P. Barcianu. Nr. 97. Secretarul presentă procesul ver­bal al adunării generale a XXV, ţinută la 8 şi 9 August n. în Alba-Iulia.­­ Spre sciinţă, având a reveni asupra cond­uselor speciale. Nr. 98. în conformitate cu cele de sub nr. precedent şi în conformitate cu condlusul adunării generale din şedinţa I-a p. 8 şi şedinţa II-a p. 37 se comunică numele celor ce s’au inscris ca membri noi ai Asociaţiunii la adunarea din Alba-Iulia în şedinţa primă şi a doua, şi nu­mele celor ce, în conformitate cu conc­usul de sub nr. 9 al primei şedinţe, s’au insinuat la co­mitet, şi au fost de adunare declaraţi membri ai Asociaţiunii. . .Spre sciinţă, având a li se trimite di­plomele de membri. Nr. 99. Prin cond­usul adunării generale din şedinţa II­a p. 20, comitetul este însărcinat a-­şi câştiga datele necesare despre fundaţiunea şcoalei centrale românesci, care ar fi să se în­fiinţeze în Gherla, şi încât afacerea ar căde în competenţa comitetului, se raporteze despre sta­­rea lucrului, la adunarea viitoare a Asociaţiunii. — Spre sciinţă şi conformare. Nr. 100. Pr’in cond­usele adunării generale din şedinţa II­a p. 21 şi 22, s’a luat spre sciinţă cuprinsul raportului general, presentat adunării din partea comitetului, şi s’a dat absolutor asu­pra gestiunii din anul 1885. — Spre sciinţă. Nr. 101. Prin condlusul adunării generale din şedinţa a Il-a p. 24 s’a stabilit budgetul pro 1887 întocmai cu preliminarul presentat de comitet, care prin conclusul de sub p. 25, comi­tetul e autorizat a întrebuinţa din prisosul la venire o parte pentru acoperirea trebuinţelor cul­turale mai urgente, şi prin conclusul de sub p. 26 comitetul este îndrumat, ca pe viitor în pre­­liminarele de budget să se facă evidente sumele, cari sunt disponibile pentru acoperirea trebuin­ţelor, care pe de altă parte să se separe aceste de sumele, cari în înţelesul statutelor § 26 au să formeze fondul de reservă neatacabil, având a fi indicată în raţiociniu mărimea fon­dului de reservă. — Spre sciinţă şi conformare, având a se comunica cassei cond­usele cu privire la budget şi raţiociniu. Nr. 102. Prin condlusul adunării generale din şedinţa II­a pt. 27, 28, 29, 30, cererile reu­niunii femeilor din Abrud, pentru un ajutor în favorul fondului ei, a lui Pompiliu Enyedi, cis­­mar pentru un ajutor în bani; a lui Vasilie Ma­­linaş, cleric pentru un ajutor în bani; a lui Pe­tru Grama, învăţător pentru un ajutor în bani; a lui Ioan Török, pictor pentru un stipendiu, — din motivul că asociaţiunea pentru acum nu dispune de sume pentru aceste scopuri, nu au fost luate în considerare. — Spre sciinţă, având cei pe cari îi pri­­vesce a fi însdiinţaţi despre acest conclus. Nr. 103. Prin conclusul adunării generale din şedinţa II­a­rt. 31 cererea elevului dela şcoala reală din Deva I. Vilt, pentru un stipendiu se predă comitetului, pentru­ ca la con­ferirea stipendiului de 100 fl. prevăzut în budget pentru elevi de şcoala reală să se iee şi ea în consi­derare, care prin cond­usul aceleiaşi şedinţe pt. 32, cererea comitetului scolastic din Lăpuşul­ un­­guresc, pentru un ajutor în folosul şcoalei de acolo, se predă comitetului pentru a fi luată în considerare pe cât se poate în marginile bud­getului. — Spre sciinţă şi orientare. Nr. 104. Prin cond­usul adunării generale din şedinţa II­a­rt. 34 s’a ales noul comitet al asociaţiunii pe un nou period de 3 ani şi anumit: a) membrii ordinari: 1. David Br. Ursu, 2. Paul Dunca, 3. Elia Măcellariu, 4. Iosif St. Şu­­luţiu, 5. George Bariţiu, 6. Ioan Popescu, 7 Dr. Ilarion Puşcariu, 8. Ioan V. Russu, 9. Basiliu P. Harşan, 10. Constantin Stezar, 11. Zacharia Boiu, 12. Partenie Cosma. b) membrii suplenţi: 1. Eugen Brote, 2. Dr. D. P. Barcianu, 3. George Maxim, 4. Nicanor Frateş, 5. George Muntean, 6. I. M. Moldovan. — Spre sciinţă având a fi cei aleşi însdiin­ţaţi despre alegerea întâmplată. Nr. 105. Prin condlusul adunării generale din şedinţa II­a­rt. 35, s’au ales: president al asociaţiunii transilvane dl canonic metropolitan Timoteiu Cipariu, de vice-president, dl consilier aulic în pens. Iacob Bologa, de secretar I. dl George Bariţiu, de secretar al Il-lea dl Dr. D. P. Barcianu, de cassar dl Eugen Brote, de controlor dl Iosif St. Şuluţiu, de bibliotecar dl Dr. Ioan Crisian. — Spre sciinţă având a se notifica alege­­gerea presidenţilor conform §-ului 11 din statute, locurilor mai înalte, care cei aleşi având a fi în sciinţaţi. Nr. 106. Prin cond­usul adunării generale din şedinţa II­a­rt. 39, comitetul este îndrumat a dispune, ca cu începerea dela l­a Ianuarie n. 1887 „Transilvania“,, organul asociaţiunii, să se trimită earăşi gratuit, tuturor membrilor, cari plă­tesc taxele regulat. — Spre sciinţă şi conformare, având a se aduce la conclus la cunoscinţa publicului, pe care îl privesce. Nr. 107. Prin conclusul adunării generale din şedinţa II­a­rt. 41, comitetul este însărcinat, ca luând în considerare invitările făcute pentru adunarea generală din anul viitor, precum şi cele ce eventual s’ar face la comitet, să facă disposiţiunile necesare pentru întrunirea adunării generale viitoare în locul, pe care-’l va afla mai corespundător. — Spre sciinţă şi conformare. Nr. 108. Prin passarul asociaţiunii se aduce la cunoscinţa, că în conformitate cu ra­poartele presente în adunarea generală au incurs dela membrii la acea adunare 750 fl., car’ prin comitetul arangiator din Alba-Iulia s’a mai tri­mis ca venit dela bal şi concert suma de 310 fl. astfel, că intratele dela adunarea generală din Alba-Iulia fac preste tot suma de 1060 fl. v. a. — Banii fiind primiţi la cassă, servesce spre plăcută sciinţă. Nr. 109 Domnul Dr. Absolon Todea, ad­vocat, raportează la provocarea comitetului de date 19 Iulie Nr. 219 în causa exarendării din rămasul lui Avram Iancu pe anul curent preo­tului loan Iancu, arătând totodată, că s’ar fi fă­cut şi ofert de cumpărarea acelei moşii. (Nu­mărul Exh. 305/1886). — Spre sciinţă cu aceea ca, arândaşul să fie provocat a plăti arenda pentru anul curent, care pentru vinderea moşiei ofertul se transpune membrului comitetului B. P. Harşan, ca însărci­nat cu representarea asociaţiunii în afacerile lăsământului lui Avram Iancu. Nr. 110. Dl advocat Mateiu Nicola, cu provocare la hârtia comitetului de ddto 19 Iunie a. c. Nr. 219 arată prin răspunsul seu ddto 21 August, că va presentă cât mai curând un ra­port în afacerea lăsământului după Avr. Iancu (Nr. 296/1886). — Fiind în legătură cu cele pertractate în şedinţa dela 19 Iulie a. c., se predă represen­­tantului împuternicit al asociaţiunii în această afacere B. P. Harşan. Nr. 111 Inspectoratul reg. ung. de şcoale al comitatului Sibiiu, înstiinţează prin hârtia de dote 2 Septemvrie Nr. 936/1886, că a luat la cunoscinţă alegerea de învăţătoare la şcoala ci­vilă de fete a asociaţiunii a d-şoarei Aurelia Fi­­lipescu, cu aceea, că încât ea, afară de lucrul de mână, ar fi aplicată şi la predarea altor ob­iecte de învăţământ, este obligată a face la tim­pul său examenul de c­ualificaţiune pentru şcoa­­lele civile, care în privinţa presentării atestatelor şi documentelor în copie autentică în limba ma­ghiară, are a observa cele cuprinse în hârtia on. inspectorat dela 27 August Nr. 905. — Spre sciință. Nr. 112. D-şoara Flena baroneasa Popp, prin adreasa de ddto 1 Septemvrie, răspunzând la scrisoarea comitetului de ddto 30 August a. c. se declară aplecată a primi directoratul interna­tului, la şcoala civilă de fete (Nr. 315/1886). — Spre sciinţă, având a ’i­ se da decretul cu începerea dela 15 Septemvrie a. c. (Va urma.) t­ribun­a Din public.*) Onorată Redacţiune! 1 La interpelarea făcută de un june român în Nr. 226 al „Tribunei“, precum şi a celoralalţi tineri, cari prin corespondenţe private au făcut întrebare despre paşii întreprinşi faţă de articolul dlui Patriciu Barbu, publicat în Nr. 191 al „Ga­zetei Transilvaniei“, le aducem la cunoscinţă, că la numitul articol scris contra junimii, s’a dat răspunsul publicat în Nr. 226 al „Gazetei Transilva­niei“, prin care junimea ar fi, credem, satisfă­cută încât prin acela se lămuresce starea lucru­rilor şi a neînţelegerilor răutăcioase aruncate pe tinerime, încât privesce şirele din „Gazeta Transil­vaniei“ subscrise de dl (-), care alăturându-se la articolul dlui advocat, se încearcă a da sfaturi junimii, și despre cari asemenea ni­ s’au făcut în­trebări, comitetul junimii a aflat cu cale a le desconsidera cu totul, privindu-le ca faţării scrise poate din interese personale, de cari poate sfiin­­du-se însuşi, s’a genat a se da cu numele. Rugăm pe dl (-), când voiesce a dojeni şi a da sfaturi unei junimi, să binevoiască a-’şi sub­scrie numele seu adevărat, pentru­ ca junimea să poată vedé, dacă este d-sa o persoană demnă de a ’i­ se primi sfaturile, de cătră o junime pănă acuma încă console de chemarea sa. Ear’ pănă atunci am credut de bine a le lăsa să treacă ca bruma cu care au venit. Acestea rugăm onorata Redacţiune a pre­ţuitei „Tribuna“ a le aduce la cunoscinţa dlor luni, ca răspuns la interpelările făcute. Cu toată stima Reghinul­ săsesc, 22 Octomvrie 1886. Pentru Comitet: Matheiu Ternăveanu, secretarul junimii. *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta redacția nu primesce respunderea. Pag. 943 Serviciul telegrafic al „TRIBUNEI“. Budapesta, 25 Octomvrie­­. Ser­barea jubileului primatelui din Strigoniu s’a început ieri cu felicitările deputaţiunii casei magnaţilor sub condu­cerea presidentului Sennyey. Sennyey accentua meritele primatului pentru patrie şi tron, la ceea­ ce prelatul mulţumi foarte emoţionat. Berlin, 25 octomvrie­­. împă­ratul Germaniei a plecat la Blanken­burg la vânătoare, unde sosind seara a fost în modul cel mai solemn întim­­pinat. Sofia, 25 Octomvrie n. Anglia și Italia își vor trimite vice-consulii la Tîrnova. — Faima împrășciată de Zan­­coff­iști, că Rusia a expedat trei fre­gate la Varna, nu e adevărată. Petersburg, 25 Octomvrie n. Mo­numentul Ruşilor ceduţi în luptele din 1877 şi 1878 s’a desvălit în presenţa părechii împărătesei în cel mai solemn mod. Nis, 25 Octomvrie n. Delegatul bulgar Dr. Stranski a sosit dela Sofia aici. Director: Ioaim Slavici. Redactor responsabil: Aurel Popa.

Next