Tribuna, iulie-septembrie 1887 (Anul 4, nr. 146-220)

1887-07-21 / nr. 163

Nr. 16, mai mare Român“, în urma hotărîrii ale­gătorilor români din acest cerc electoral a lucrat pre lângă candidatul partidei moderate, dl­­. A. Károlyi, tot cu atât zel, ca acum în inte­resul pasivităţii decretate prin alegă­torii români, căci îi este în natură a nu fi nici rece nici cald. A lucrat, nu pentru­ că alesul deputat de atunci cu mult după alegere „mi-a umplut buzunarul de aur“, donându-’i un preţios orologiu de aur, din ce nici când n’a făcut se­cret,­­ ci din hotărîrea conferenţei ale­gătorilor români. Nu fostul pretor, ci con­­ferenţa alegătorilor români din acest co­legiu electoral (la prima conferenţă el nici că a participat) a decis, ca să se sprijinească candidatura contelui A. K. Nu fostul pre­tor s’a obtras în fruntea mişcării, ci Românii ale­gători, cu dl T. Gr. dimpreună, şi-au destinat locul, ce a ocupat faţă cu alegătorii. Preste tot aproape un deceniu, cât fostul pretor a stat în fruntea administraţiunii în acest ţinut, şi de atunci, cel „ce se gerează de cel mai mare Român“ nici la un singur cas n’a făcut nimic fără de sfatul Românilor; n’a făcut nici un singur pas contra decisiunilor acelora. Din contră, Românii totdeauna fostului pretor, care prea bucuros s’ar mulţumi a fi un gregar, atât în cele politice, cât şi în cele cul­turale şi economice, ’i-au desemnat cele mai grele şi delicate posturi şi ’i-au aplaudat toţi paşii. ’Şi-a început cariera în acest ţinut ca om tinăr, necunoscut cu oamenii şi împregiurările. A încărunţit deja, poate va concede şi părintele T. Gr., nu în nelucrare. în acest interval a putut să greşească şi dînsul, căci „errare humanum estu. Dar’ întreb, este oare lucru onest, ca dacă a greşit, mulţimea şi înţelepţii în loc să-’l reflectaţi la acele greşeli, neîncetat să-’i aprobaţi, ba chiar să aplaudaţi faptele aceluia, care a avut cele mai bune intenţiuni, însă după­­fişa dlui T. Gr. n’a făcut alta, decât a introdus corupţiunea în acest ţinut. Chiar şi dl T. Gr. pănă când cel „ce se gerează de cel mai mare Român“ n’a adus decretele pasivităţii şi n’a dus la Sibiiu de­scrierea necorectei sale purtări dela alegeri, era unul dintre cei mai aprigi tămăietori ai lui. Cel „ce ar fi se gerează de cel mai mare Român“ n’are mare inclinaţiune cătră politică. A avut oareşi­care rol pe acest teren numai în­cât a fost indispensabil şi poate proba dlui T. Gr., că deja pe la 1881 a stăruit pre lângă pasivitate faţă cu alegerile dietale, fiind resolut şi la aceea, că decât se calce decisiunile luate în acel sens, mai bine îşi părăsesce postul de pretor, pentru­­că şi-a convenit a fi totdeauna unde au fost şi ceialalţi Români selagieni, deşi adese cu amărîciune sufletească primia date de­spre intrigi, denunciări la superiori şi în fiarele maghiare precum: denunciarea dela 1880, când iarna cu periclitarea vieţii şi sănătăţii sale alerga şi cutriera satele spre a scăpa pe bietul popor dela moarte de foame, — corespondenţele în fiarele maghiare asupra ţinutei fostului pretor la adunările despărţământului XI în Şimleu şi în Tăşnad, — denund­area cerbiciei nepatrio­tic­e a fostului pretor, cu care acesta a denegat a da mână de ajutor, ca fratele părintelui Tiberiu Glaelu, după­ ce ca teolog absolut a eşit din se­minarul dela Gherla, românescul seu nume de „Pompeiu Gaelu“ să ’şi-’l schimbe în „Gá 1l Sándor“ şi alte multe, cari în parte nu puteau să vină decât dela unii Români din cercul fostului pretor. Atunci „corumpătorul“ şi „slugarnicul“ Maghiarilor era poreclit prin ghiarele maghiare „pretor dacoromân“, „maghiarofag“, care pe toţi Ungurii ’i-ar potopi într’o lingură de apă“, — acum părintele T. G. ex catedra vestesce, că tot acel om, slugarnicul Ungurilor, numai „de acii se gerează de Român“. Al naibii om trebue că este acel fost pre­tor, că el între atâţi propagatori ai moralităţii a putut să corumpă, să introducă corupţiunea în­­tr’un cerc cu poporaţiune de 30 mii suflete, sau tare mişei trebue că sunt acei oameni, că ’i-a putut corumpe un om. Asta ar fi conclusiunea din cele spuse de dl T. G. Dacă fostul pretor a fost causa corupţiunii la noi, ar urma, că după­ ce el nu mai este pre­tor, după­ ce ar fi din răsputeri lucră contra co­rupţiunii, să casseze şi corupţiunea. Cum vine dar’, că chiar acum corupţiunea la alegeri a luat dimensiuni nemai aurite la anii 1881 și 1884? Cum se poate, că părintele evlavios T. G. acum exclamă, că la alegerea proximă de deputat oamenii au întrebat: cine dă mai mult? D-sa mai citează asupra capului fostului pretor unele pasage din anul 130 al „Tribunei“, anume, că „a stat în reservă, fiindcă nu mai avea nimeni trebuinţă de serviciile lui“. La fostul pretor stau la disposiţiunea fiecărui om discret scrisori despre timpul alegerilor trecute şi vă poate numi martori, prin cari se poate proba, că „serviciile“ lui s’au cerut în mă­sura, ca poate a nici unui alt Român din acest TRIB­UNA ţinut, s’a cerut şi cu argumente foarte pon­­d­e­r­o­a­s­e, însă a resistat tuturor tentaţiunilor dimpreună cu inteligenţa preoţească şi mireană, făcând excepţiune numai dl T. G. cu câţiva din calibrul d-sale, cari­­şi-au făcut trebile şi fără de dînşii, Silviu­ Cronică. Maiestatea Sa Împărăteasa-Regină Eli­sabeta a părăsit la 29 iulie n. Cromer-ul şi s’a imbarcat pe vaporul „Cambridge“ spre Cowes, de unde apoi va merge la Osborne, spre a cer­ceta pe regina Victoria. Numiri. Ministrul reg. ung. de culte şi instrucţie publică a numit pe învăţătorul de la şcoala civilă din Ilomonna, Gustav Kárpáthy, de profesor ordinar la gimnasiul superior de stat din Sibiiu. — Ministrul reg. ung. de agricultură, industrie şi comerciu a numit pe în­văţătorul şi locuitorul din Lipova, Ioan K­o­v­á­­­csics, de raportor economic pentru cercul Lipovei* Nou oficiu postal. Cu l­a August a. c. s’a înfiinţat în comuna Beiuş-Uilac (cortul Bihorului) un nou oficiu postal. Cercul acestui oficiu îl formează comunele: Beiuş-Uilac, Beiuş- Örvényes, Beiuş-St.­Miclăuş, Beiuş-Valâny, Borz, Droszan-Forró, Dombroviţa, Janosfalva, Petraniu, Presaca, Şoimuş, Sonkolyos şi Ursad. Statistica jurnalelor din Ungaria. Mi­nistrul de comunicaţiune a dispus compunerea unei statistice a jurnalelor şi scrierilor periodice ce au apărut în Ungaria în anul 1886. După această statistică au apărut în Ungaria în acel an cu totul 739 jurnale și scrieri periodice— cu 33 mai mult ca în anul 1885. Dintre aceste 95 au fost de cuprins politic, 227 locale, 52 bele­tristice, 339 foi speciale și 26 foi umoristice. In limba maghiară au apărut 513, în cea germană 126, în cea croată 35, în cea sârbească 21, în cea română 18, în cea slovacă 10 etc., la poștă s’au expedat cu totul 52.894.320 exemplare. Dintre aceste au fost 33.712.166 maghiare și 698.685 române, celelalte germane, croate, sâr­­besci, slovace etc.* Filiala din Oradea-mare a băncii austro­­ungare se va deschide la 16­­. c. Presidentul acestei filiale va fi Edmund Hevesi. * Exposiţia slovacă de broderii popo­rane. Diarului „Pester Lloyd“ ’i­ se scrie din Turoţ-St.­Martin. Arangiatorii exposiţiei slo­vace de broderii poporane s'au hotărît, în sfîrşit, a arbora tricolorul maghiar. Se speră, că exposiţia va fi foarte cercetată prin străini din Boemia, Slesia şi Moravia. * Scrii jurnalistice. De nou întemeiatul chiar oficios „Budapester Journal“ s-a împreunat cu oposiţionalul „Budapester Tagblatt“. * Necroloage. Primim următoarele anunţuri: Teresia Rosor, în numele seu şi al fiilor sei Malvina, Alexandru, în numele fratelui George cu soţia şi al ginerelui Ştefan Caco­­vean, precum şi în numele tuturor consângenilor şi cunoscuţilor, anunţă, cum că neuitatul soţ, tată bun, frate resp. socru Alexandru Ciacian, preşe­dinte urbarial şi comisar regesc catastral pen­sionat, după un morb de 6 oare, s’a mutat la cele eterne în 29 Iulie a. c. la 10 Va oare seara, în anul al 62-lea al etăţii, şi al 29-lea al fericitei sale căsătorii. Rămăşiţele pămentesci se vor aşeza în cimiterul gr.-cat. din loc spre repausul etern, în 31 Iulie 1887 la 4 oare după ameacji. Blaj, în 30 Iulie 1887. Fie-mi ţărîna uşoară şi memoria binecuvântată! — Subsemnaţii cu inima sfâşiată de durere aducem la cunoscinţă trecerea din viaţă a prea­iubitei fiice, soţie, mamă şi soră Paraschiva Măce­­laria n. Burbea, întâmplată aseară, 18/30 Iulie a. c. Rămăşiţele pământesci ale defunctei se vor de­pune spre vecînică odihnă mâne 20 Iulie (1 Au­gust) a. c. la oarele 4 după ameacji în cimiterul bisericei gr.-or din Apoldul-inferior. Apoldul­­inferior, 19/30 Iulie 1887. Paraschiva văd. Burbea, mamă, loan Măcelariu, soţ; loan, Maria, Victoria, fii; Georgiu Bobeş, ginere; Liviu Sever, nepoţi; Elena Nicolau n. Burbea, Agapia Droc n. Burbea, Eufrosina Pascu n. Burbea, surori; Dumitru Burbea, frate; loan Droc, Teodor Ni­colau, cumnaţi; Zinca Burbea, cumnată. * De ale comitatului Caraş-Severin. Cetim în „Foaia Diecesană“ . Primul vice­notar şi onorar protonotar al comitatului Caraş-Severin L­a­d i s­­­a­u Schönenfeld s’a substituit de protopretor în Făget. —Precum se combinează de prim vice­­notar al comitatului amintit se va substitui pre­torul Iosif Szeiberth din Orşova, car’ de protopretor în Birchiş pretorul din Oraviţa Aurel P o p­e­s c u. Substituitul protonotar comitatens dl Ladislau Szögyényi în­­jdele precedente ’şi-a început activitatea de protonotar. * Orcan mare în comitatul Timişului. Din Timişoara se depeşează, că în cercul Recaşului a fost la 30 i. c. un uragan mare, care a causat pagube enorme, în localităţile Theés, Lucareţ şi Aranyág rupse orcanul coperişele de pe case, doborî turnurile biseri­cilor românesti din Theés şi Lucareţ şi devasta mai mult de 200 clădiri. Grindina a causat de asemenea pagube mari. * * * Extrădarea lui Zalewski. Probabil că alaltăieri deja s-a ţinut la tribunalele din New- York pertractarea pentru extrădarea defraudan­­tului Filimon Zalewski. Nu mai încape în­doială, scrie „Fremdeob­ar,“, că Zalewski va fi extrădat representantului austriac. Adecă con­sulului austriac ’i-a succes a primi învoirea lui Zalawski pentru extrădarea sa. 11 Poetul Eminescu a plecat la V­i­e­n­a, ca să-l şi îngrijească de sănătate. * Distincţiunea unui oficer român. „La France Militaire“ scrie: „In ultima sa şedinţă „socie­tatea aeronautică din Francia“ a admis ca membru onorar pe dl Negreanu, locotenent de geniu din armata română, un spe­cialist distins în cestiunile aerostaticei militare. Sincerile noastre felicitări tinerului oficer, care după niste studii strălucite în şcoalele naţionale a obţinut dela guvernul seu voia de a-’și com­pleta instrucțiunea sa militară în Francia. * Ofițer austriac în armată română. Fostul locotenent de artilerie austriac, Iosif Marin, s’a numit de locotenent de arti­lerie în armata română. * Exportul României, în săptămâna 8—16 Iulie s’a exportat prin portul Brăila, pentru Triest peste 50.000 litre de spirt. Rîmători s’au exportat dela 10 pănă la 15 Iulie, pentru Italia 150 de capete, ear’ făină în acelaşi inter­val aproape 334.000 de chig. pentru Boglitera, Italia şi Turcia.* între Bucuresci şi Constanţa cu în­cepere de Luni 20 Iulie (1 August) se înfiinţează un serviciu direct prin Călăraşi. Trenul va pleca din Bucuresci la 7 oare de dimineaţă, Lunia, Mercuria şi Vineria şi va sosi în Constanţa seara. Din Constanţa va pleca tot dimineaţa în toate Morţile, Joile şi Duminecile şi va sosi în Bucuresci la 8 oare seara. ff Monete romane aflate în România, în comuna Domnescii-mari, din județul Iași, săpându-se un mal, s’au găsit o mulțime de monete romane de argint din timpul lui An­toninus Pius.* Un duel Boulanger-Ferry. Generalul B­o­ u l­a n g e r a provocat la duel pe fostul mi­­nistru-president Ferry pentru vătămare de onoare.* Un cadou Papei. ziarele vieneze anunţă, că printre număroasele daruri destinate a fi tri­mise din Viena Papei cu ocasiunea al 50-lea jubileu al preoţiei sale, unul mai cu seamă me­rită o deosebită atenţiune. Acest dar consistă într’o cruce de aur masivă împodobită cu petrile cele mai fine și cari representă o valoare de 100.000 floreni. La acest măreţ dar, îm­păratul Austriei a contribui cu suma de 20.000 floreni, și restul de 80.000 a fost dat de o mănăstire de dame nobile din Viena. * Un Francez pentru o colonie agricolă în Germania. „Vossische Zeitung“ împărtăşeste, că Francezul Berci 11­ier, locuitor în Ver­sailles, ţinându-se de victima unei sentenţe ne­drepte a judecătoriilor franceze, testă întreaga lui avere (600,000 franci) moştenitorului de tron al Germaniei în scopul de a funda o colonie agricolă în Germania. * De ale timpului, în Ungaria căldura a crescut, presiunea aerului s’a schimbat puţin. Timpul e foarte senin, parte schimbăcios, ici­­colea cu­ puţină ploaie. Pe viitor e de a se aştepta, cu unele excepţiuni locale, timp senin şi cald. Cestiuni şcolare. Programa gimnasiului superior, a preparandiei, a normei şi şcoalei­­populare de fetiţe din Blaj pe anul scolastic 1886/87. (Urmare.) b) prin donaţiune. 31 Dimian Const. Stupăritul. Braşov 1887. 32. Memoriul. Corpului didactic din Iaşi 1886. 33. Xenopol. & Erbiceanu. Ser­barea şcolară dela Iaşi. Iaşi 1885. 34. Dr. Balassa József. A phonetika elemei, különös tekintettel a magyar nyelvre. Budapest 1886. 35. Óvári Lipót. Oklevéltár Bethlen Gábor diplomácziai összeköttetéseihez Velenczével. Buda­­pest 1886. 36. Szilágyi S. Erdélyi ország­gyűlési emlékek. Budapest 1885. 37. Ipolyi Arnold. Rimay János államiratai és levelezése. Budapest 1887. 38. Dr. Szádeczky L. Bá­thory István lengyel királylyá választása. Buda­pest 1887. 39. Thaly Kálmán. A székesi Gróf Bercsényi család. Budapest 1887. 40. Dr. Wlassics Gfy. A bünkisérlet H-ik köt. Buda­pest 1887. 41. Dr. Munkássy B. Votjak népköltészeti hagyományok Budapest 1887. 42. Archeológiai közlemények XV-ik köt. Budapest 1886. 43. A magyar tud. Aka­démia 46-ik közgyűlésének tárgyai. Budapest 1886. 44. Lehr & Riede. Magyar olvasókönyv 1-ső köt. Budapest 1886. 45. Hergenröther- Kaufen. Wetzer & Welthe’s Kirchenlexikon 1-te Heft. Freiburg im Breisgau. 46. A vallás és közokt. m. kir. Ministernek az orsz. tanitói nyugdíj - és gyámalap 188-ik állapotá­ról szóló jelentése. Budapest 1886. 47. A val­lás és közokt. m. kir. Ministernek a köz­oktatás állapotáról szóló 15-ik jelentése (1885/6). Pag. 651 Budapest 1886. 48. Brühl­ Fülöp. A gá­lyarab menyasszonya I & II fűz. Budapest 1886. 49. Avéd Jákó. Gyulafehérvár éghajlatának viszonyai 1875—84-ik. Kolozsvár 1886. 50. Dr. Szigetvári Iván. Kisfaludy Károly Csaló­dások. Budapest 1886. 51. Dávid István. Betűrendes Szólajstrom. Budapest 1887. 52. Az erdélyi muzeumegylet kiadványai (IV köt. 1-ső fűz. Kolozsvárt 1887. 53. Dr. Lutter S­á­n­d­o­r. Közönséges számtana feladatainak vég­eredményei. Budapest 1887. 54. Gönczy-Berghaus.­­Magyar korona országai faliabrosza (după împărţirea veche, exemplar ponosit). 55. Girókuti-Lukácsy. A népkertésze 1882. XXVI évfolyam. 56. Stehnó F. A szeszter­melés és szeszadó történetéből. Budapest 1879. 57. Eder Fr. Xav. Descriptio provinciae Ma­­xitarum in regno pernano. Budáé 1791. 58. B. Eötvös Loránd. Math. és tere­szettudományi közlemények 21-ik köt. 2., 3. és 4-ik szám. Bu­dapest 1885. 59. Budenz József. Emlékbe­széd Benfey Tivadar felett. Budapest 1887. 60. Akadémiai értekezések. A mathematikai tudom. köréből VIII. köt. 1­­­3 szám. A társadalmi tudom. köréből VII. köt. 10 és 11 szám. A nyelv- és széptudományok köréből VIII. köt. 10 és 12 szám. A természet tud. köréből 16-ik köt. I, 4, 5 és 7-ik szám. 17-ik köt. 1 szám. 2 exem­plare. 61. Takács 1st. Nyelvünk ik-es igéi és a Révay szabálya. Budapest 1887. 62. Nagy Imre. Anjoukori Okmánytár V. köt. Bpest 1887. 63. Analele Academiei române. Seria II-a, tom. I, tom II. Secţ. I & II, tom. III. Secţ. I. & II. Bucuresci 1880—1886. 3 fascicoli. 64. Observaţiuni meteorologice făcute la Brăila, Iaşi şi Ferăstrău. Bucuresci 1882. 65. Dicţionarul limbei române elaborat ca proiect de A. T. Laurian & I. C. Maxim tom. I. & II. Bucuresci 1873—76. 66. Operele principelui Cantemir. Descriptio Molda­viae tom. I. Descrierea Moldovei tom. II. Bu­curesci 1872 şi 1875. Istoria imperului­­otoman p. I. & II. Bucuresci 1876 şi 1878. Eveni­mentele Cantacuzinilor şi a Brâncovenilor. Di­vanul sau gâlceava înţeleptului cu lumea tom. ~\Tm Bucuresci 1878. Istoric. b­ro^Iifice, scl. tom. VI. Bucuresci 1883. Vita Constantini Cantemyrii cognomento senis scl. tom. VII. Bucuresci 1883. 68. Nic. Bălcescu. Istoria Românilor sub Mihaiu V. de Odobescu. Bucuresci 1885 edit. II. 69. Catechismul calvinesc reprod. de G. Bariţiu. Sibiiu 1879. 70. Psaltirea lui Cor­esi repred. de B. P. Haşdeu. Bucuresci 1881. 71. Pravila cea mică de Govora. Bucuresci 1884. 72. Psaltirea în versuri a lui Dositeiu, reprod. de I. Bianu. Bucuresci 1884. 73 Cultul păgân şi creştin de Dr. Al. M. Marienescu tom. I. Bucuresci 1884. 74. Doine şi strigături din Ardeal de Iarnik-Bârseanu. Bucuresci 1885. 75. Codi­cele Voroneţian del. Sbiera, Cernăuţi 1885. 76. Mion Costin. Opere complete de V. A. Urechia. Bucuresci 1886. 77. Opurile lui C. Corn. Tacit de Gavriil I. Muntean. Sibiiu 1871. 78. Opurile lui C. Iul. Cesar de Copacinean-Cain. Bucuresci 1887. 79. M. Tul. Cicerone. Filippicele, de Dem. A. Laurian. Bucuresci 1877. 80. Dione Cassiu. Istoria română, traducere de A. Demetrescu. Bucuresci 1878. 81. Documente privitoare la is­toria Românilor culese de Eudoxiu Hurmu­­zaki, volum. I. (1199—1345), volum. I. Suple­­ment I. (1518—1780), volum. II. Suplement I. (1781—1814), volum III. p. I. (1576—1599), volum IV. p. I. & II. (1600—1650), volum. V. p. I. & II. (1650—1699), volum. VI. (1700—1750) și volum. VII. (1750—­1818). Bucuresci 1876—87. 82. Etimologicum magnum Romaniae. Dicţionarul limbei istorice & poporane a Româ­nilor de B. P. Haşdeu, tom. I. (în fasc. 1—4). Bucuresci 1885—1886. (Va urma.) Serviciul telegrafic al „TRIBUNE“. Paris, 1 August n. Ferry numi de martori pe Ray­nai şi Casimir Perier. Aceştia încă nu s’au reîntors la Paris. Poate­ că Ferry îşi va alege alţi martori, pentru ceea­ ce înainte de Marţi nici nu e probabil eventualul duel cu Boulanger. Paris, 1 August­­. Meetingul din capitală a degenerat în bătăi. Au participat 6000. Lecroy a presidiat. Cu­noscutul agitator Sondey voia să vor­bească, dar c­arangerii îl împedecară. Prie­tenii aceluia făcură tumult și oratorii re­voluționari năvăliră asupra biroului; astfel se născua o luptă generală. Lecroy se sili să restabileze ordinea. Panica fu generală. Toţi fugiră şi sala rămase revoluţionar’ilor. Roma, 1 August n. Crispi s’a în­sărcinat interimar cu conducerea mini­sterului de externe. 1M. Stradella, 1 August n. Consiliul co­­­­munal a hotărît, ca stindardul oraşului să se învălue în doliu pe o jumătate de an, în onoarea lui D e p r e t i s se va ridica un monument. Subscripţiunea s’a deschis cu 10,000 franci. Prinţul de coroană german a trimis condolenţe văduvei. Kalnoky şi Flourens au trimis con­dolenţe guvernului italian. Redactor responsabil, în absența lui Cornel Pop Păcurar, Pompiliu Piposiu.

Next