Tribuna, ianuarie-martie 1992 (Anul 108, nr. 537-597)
1992-01-07 / nr. 537
Pag. 2 Botezul (urmare din pag. I) zaţi de către el In Iordan, ca semn al purificării trupeşti şi sufleteşti. Pentru prima dată vie cina începuseră să se adune în jurul Lui mulţimi de oameni, loan s-a tulburat şi a dat Înapoi spunînd: „Mie mi se cade să fiu botezat de către Tine şi Tu vii la mine să Te botez?’“ (Mt.3,14). Fără îndoială că el ştia acum că Cel care îl vizitează este Acela despre care i-a prevenit pe contemporanii săi, spunînd: „Se află în mijlocul vostru Cineva, pe care voi nu-L ştiţi... El este Cel ce vine după mine, dar Care a fost înainte de Mine, adevăratul Mesia, Căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintelor“ (In. 1,30). Cu toată împotrivirea lui loan Botezătorul de a-L supune ritualului purificării pe Cel Intru totul fără de păcat, Domnul Hristos repetă dorinţa de a primi botezul, împăcindu-l pe loan cu cuvintele: „Lasă acum, că aşa se cuvine să plinim toată dreptatea“ (Mt. 3,15). Dreptatea la care s-a referit Mântuitorul era aceea a necesităţii, pentru oameni desigur, a consacrării Sale publice, de către Duhul, ca adevăratul Mesia, a învederării misiunii Sale de trimis al Tatălui ca Mîntuitor al lumii. Este neîndoielnic faptul că Iisus era sfînt şi curat şi Domnului înainte de afundarea Sa în apele Iordanului, dar acum El iese din rîu aureolat de slava Sa dumnezeiască, pe care o avusese la Tatăl mai înainte de a fi lumea. Dacă înainte de botez Domnul era cunoscut de către contemporanii Săi doar ca fiu al teslatului din Nazaretul Galilei), după botez El se înfăţişează ca Mesia, cel făgăduit încă proto-părinţilor şi propovăduit apoi, pe parcursul timpului de către profeţii Vechiului Testament. Acesta a fost într-adevăr rostul fenomenelor neobişnuite care s-au întimplat pe cînd Mîntuitorul era botezat în apele Iordanului. Aflăm scris în Evanghelii că atunci cerurile s-au deschis şi că Duhul lui Dumnezeu s-a pogorît în chip de porumbel, simbolul nevinovăţiei şi al păcii, iar glasul Tatălui s-a auzit din ceruri proclamînd: „Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit“ (Mt. 3,16—17). încă înainte cu opt secole de acest eveniment, profetul Isaia a prezis că Duhul Domnului se va pogori peste „Odrasla din rădăcina lui lesei“ şi o va umple de toată înţelepciunea, tăria şi priceperea spre a binevesti săracilor — îndestularea, celor cu inima zdrobită — vindecarea, celor robiţi — slobozirea şi spre a da de ştire tuturor un an de milostivire al Domnului (Is. 61, 1—2). (Epifania) Ca mare Arhiereu ce urma să aducă jertfa supremă de răscumpărare pentru toţi oamenii, Mîntuitorul a primit, la botez consacrarea solemnă din partea Tatălui şi a Duhului Sfînt. Sărbătoarea Bobotezei devine astfel o „Epifanie“, adică manifestarea sau descoperirea tainei negrăite a Treimei celei deofiinţă şi nedespărţite. Credinţa In Sfînta Treime este cea dinţii învăţătură din Simbolul niceo-constantinopolitan. Ea se întemeiază pe evenimentul petrecut la botezul Domnului şi sîntem datori pururea să o mărturisim, rugîndu-ne precum ne învaţă Biserica: „Prea Sfinţii Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpîne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău“. In calitatea noastră de creştini să ne întărim în convingerea că ne aflăm sub scutul şi purtarea de grijă a sfintei Treimi şi de aceea să căutăm a păstra „unitatea duhului în legătura păcii", lepădind de la noi toată nedreptatea, minciuna şi vrăjmăşia. Pr. prof. dr. Dumitru ABRUDAN, Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna“ a Universităţii Sibiu Să reflectăm! In seara zilei de 26 decembrie a.c., canalul german de televiziune „Pro 7“ al satelitului „ASTRA 1A“, în cadrul emisiunii de ştiri „Tages Bild“ difuzată la ora 21 (ora României) s-a ocupat pe larg de situaţia economică şi energetică precară a României, opinînd că anul acesta, Crăciunul românesc a fost sărbătorit pe fondul unei crize adinei economice şi energetice. Situaţia economiei noastre a fost exemplificată cu imagini înregistrate la Independenţa Sibiu şi-n cîteva întreprinderi clujene. Au fost comentate condiţiile improprii de muncă din întreprinderile industriei grele, condiţii generate de necompetitivitatea utilajelor, vechi, cu un grad de uzură moral extrem de avansat, de mizeria şi delăsarea întîlnită în toate aceste secţii. Timp de cîteva minute, în prim planul imaginilor difuzate a stăruit „epava“ unui camion aruncat pe un morman diform de fiare şi gunoaie... Imagine completată cu interviul luat unn de naţionalitate maghiară, Atilla Kiss, care era de părere că-n cei doi ani scurşi de la moartea „perechii prezidenţiale“ nu s-au schimbat prea multe la noi... Occidentul priveşte cu suspiciune şansele noastre de redresare economică, considerind că România se învîrte într-un cerc vicios al crizei şi neputinţei, inadmisibil după doi ani de experimente intr ale economiei de piaţă ... Ruşinoase, imaginile de mizerie şi delăsare prezentate mapamondului ca reprezentative pentru peisajul economiei româneşti, ruşinoase cuvintele inginerului Kiss ... Dar, atîta vreme cît instantaneele respective au putut fi filmate la Sibiu şi la Cluj, nu ne rămîne decit să plecăm capul şi să reflectăm asupra felului în care „ne mai oglindim“ încă în Europa. Şi bine ar fi să nu reflectăm steril şi în 1992, cel de al treilea an al ruperii de comunismul care putea constitui o scuză ... Monica UDREA TRIBUNA Anul CVIII. nr. 537 Reluînd o frumoasă tradiţie La 69 de ani de la apariţia Revistei Jandarmeriei, seria nouă a acestei prestigioase publicaţii îşi începe drumul către publicul cititor. Revista Jandarmeriei editată de Comandamentul Trupelor de Jandarmi, reluînd o frumoasă tradiţie vine în întîmpinarea dorinţei opiniei publice de a cunoaşte corect şi îndeaproape activitatea jandarmeriei române în slujba legii şi a ordinii constituţionale, locul şi rolul acesteia in sistemul forţelor de ordine publică şi a sistemului de apărare naţională. Revista Jandarmeriei se doreşte a fi o publicaţie a tuturor cetăţenilor oferind aspecte ale luptei pentru combaterea faptelor antisociale, pentru promovarea spiritului şi literei legii. Purtător de cuvînt, Lt. col. Nicolae MARA Calendar cultural Gerar —lună de început • Apare la Bucureşti, sub direcţia lui V. Alecsandri, revista „România literară“ (1.1. 1855). G. Bariţiu şi C. Diaconovici fac să apară, la Braşov (transferată apoi la Sibiu), „Transilvania“, foaia Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura şi Cultura Poporului Român (1.1. 1868). • Apare, la Sibiu, primul număr al ziarului politic, naţional, economic şi literar „Observatoriul" sub direcţia lui G. Bariţiu (1.1. 1878). Se naşte Al. Brătescu-Voineşti (1.1. 1868). • Se naşte Emil Gârleanu, primul preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români (5.1. 1878). • Se naşte Ion Eliade Rădulescu (6.1. 1802). • Se naşte luceafărul poeziei româneşti, Mihai Eminescu (15.1. 1850). • Se naşte Ioan Slavici (18.1.1848). • Moare cărturarul şi fabulistul Dimitrie Ţichindeal (20.1. 1878), născut în 1775. • Unirea Principatelor Române (24.1. 1859). • Se naște geniul dramaturgiei românești I.L. Caragiale (29.1. 1852). • In ianuarie 1957 Televiziunea Română transmite primele sale programe publice. COMUNICAT Sindicatul Liber al Pensionarilor din judeţul Sibiu cerem protecţie socială din partea Prefectura judeţului Sibiu, Primăriei Sibiu, Gărzii Financiare Sibiu, pentru membrii noştri faţă de Asociaţiile de locatari şi Direcţia Jud. de Telefoane, care încasează, in mod abuziv şi fără temei legal, sume de bani pentru servicii neefectuate. Membrii de sindicat vor prezenta cerere (plingere) la sindicat în cel mai scurt timp, pentru abuzurile menţionate mai sus. De asemenea, membrii de sindicat care au cerut bilete de tratament balnear pentru 1992 se vor prezenta la începutul fiecărui trimestru cu bani pentntu dirarea biletelor, la Direcţia Muncii, str. A. Şaguna nr. 10 — Ana Oancea, sau la Sindicat —• Bulevardul Victoriei nr. 8— 10 Sibiu. Pensionarii care doresc săi devină membri de sindicat, indiferent de localitatea de domiciliu de pe raza judeţului, se pot prezenta cu buletinul de identitate şi cuponul de pensie, pentru inseriere în sindicat, în zilaie de luni şi joi, între orele 11—13 — B-dul Victoriei nr. 8, telefon 924 42 94. Informaţii în zilele şi orele de mai sus sau în cazuri excepţionale la telefon 924. 2 34 53. Membrii de sindicat vor putea să beneficieze de carnete de membru începînd din luna ianuarie 1992. Ceazul, în dreptul magazinului alimentar „de pe dimb“, s-a produs o coliziune între un autoturism şi o... sanie călărită de un „drac“ de copil. Graţie poleiului şi a vitezei neadecvate cu acesta, maşina a dat de-a berbeleacul sania (cu ocupant cu tot) vreo 10 metri înainte de a se opri. Ca prin minune, imprudentul copil n-a păţit nimic. Părinţilor săi li s-au cam oprit sarmalele şi vinul în git. Atît l AȘA DA! S-a întimplat în seara zilei de 2 ianuarie. Un cetățean german a comandat de undeva din cartierul V. Aaron un taxi de la firma „Negoiu“. La cîteva ore după aceea şi-a dat seama că i-a dispărut borseta în care avea paşaportul și o însemnată sumă de bani (tei și mărci). Cum numai în taxiu o putuse uita a dat telefon la „Negoiu“ Dispecera de serviciu a dat dovadă de o solicitudine ... nemţească, a făcut apel prin staţie la toate maşinile, a căutat în registru comanda etc. şi pînă la urmă borseta a fost descoperită în maşina nr. 9 condusă de dl. Viorel Oproiu. Acesta a adus-o întîi la sediul firmei, unde în prezența cîtorva persoane a făcut „monetarul“, după care i-a înmînat-o „loco“ proprietarului. Intactă. Iată că și pe la noi mai există cinste și corectitudine. Felicitări d-lor de la ,,Negoki“. Minune pe carosabil O zi mai tîrziu, în jurul orei 13, pe B-dul Mihai Vi Aflăm de la PECO Societatea Comercială PECO S.A. Sibiu informează posesorii de autoturisme, motociclete şi motorete (proprietate personală) că începînd cu 7 ianuarie 1992, eliberarea tichetelor pentru carburanţi, se va face la sediul unităţii din str. Oţelarilor nr. 67 pentru zona Sibiu (inclusiv Cisnădie şi Agnita) şi Depozitul PECO Mediaş, str. Nisipului nr. 1 pentru zona Mediaş (inclusiv Copşa Mică şi Dumbrăveni). Se precizează că eliberarea tichetelor se face numai în zilele de marţi, miercuri şi vineri, între orele 8—12. Foto: Andrei BUTA Album de vacanţă montană Mart 9.00 Pui.ţuri. măre de logu trui de., pe; sior neli Mir . Pui ţuri tute: tei max. rc 9.01 Publ ţuri. în ir Viner 9.01 Publi turi. socie mint Şi p, deţU. col ui Sîmi ■8.0 deo Emit magjhi. m „Am^jj. thon^.. 12,30; Arta deme" 11,30;- 17.30* Tin* Litoral 13. 15 MEP gresip/. cu u„, 9, li* 19. Cent orele 18. CISi pul si rele 1: AGN poţi Oj rele 1! bum „Maimorele Tel*! Aero Ag. T. Ag. dc 1 20 85; 3 43 55; 1 70 16; CEC mații „ Pomi£J VĂRS. Dispect trec,3 deţeapt; ția 1 32 OL a (meteo; Vrem lativ d rul ter pe ale dea pr. te. ind neaţa. rile m cuprins; şi 2 g) maxim, 5 grad* diţii p cerea