Unirea, decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1174-1200)

1971-12-08 / nr. 1180

PAGINA A II-A ȘT­INȚELE SOCIALE- obiect cu multi­ple implicații formativ educative Apelul lansat de conducerea noastră de partid, la sporirea efi­cienței activității ideologice și po­litice și la înlăturarea unor nea­junsuri ivite ln educația marxist­­leninistă — apel, care se face sim­țit din fiecare cuvînt al documen­telor de partid — privește întregul nostru popor, dar se îndreaptă în primul rînd spre lucrătorii frontu­lui ideologic intre care — în pri­mul eșalon — se află slujitorii școlii. „Să facem din fiecare unitate școlară un puternic centru de e­­ducație în spirit socialist și comu­nist a copiilor și tinerilor“, este chemarea vibrantă a secretarului general al partidului. Receptînd , această chemare or­ganizația de partid și conducerea școlii noastre și-au propus să mi­liteze neobosit pentru ca fiecare educator să devină un propagan­dist înaintat al liniei politice partidului în rîndul tiner­elor vlăs­a tare, un propagator al concepției materialist-dialectice despre lume și viață. Un rol de primă importanță în procesul de formare a conștiinței socialiste­ a tineretului, revine pro­fesorilor de științe sociale care vor trebui să asigure lecțiilor pre­date caracterul unui dialog viu cu elevii, în cursul căruia aceștia să-și limpezească toate problemele ideologice ce-i frămîntă. Pentru a asigura științelor so­ciale rolul ce le revine, organiza­ția de partid a școlii noastre a organizat, printre alte acțiuni, și o adunare deschisă pe tema rolu­lui științelor sociale în formarea conștiinței socialiste a tinerei ge­nerații. Cu acest prilej comuniștii, celelalte cadre didactice au ară­tat necesitatea ca științele sociale în general, economia politică și socialismul științific în special, să renunțe la tratarea descriptivă a fenomenelor, să abordeze proble­mele noi cu c­are este confrunta­tă societatea socialistă, să exploa­teze mai eficient valențele educa­tive ale lecției. Printre măsurile care le-am întreprins în arătat — cu largă audiență sensul la elevi — au fost : organizarea unor întîlniri cu economiști din cadrul întreprinderii miniere care le-au­ explicat pe „viu“ mecanismul in­vestițiilor și căile de sporire­­ a eficienței lor, raportul dintre a­­cumulare și consum, efectuarea în cadrul orelor de economie politi­că a unor calcule privind prețul de cost și factorii care acționează asupra scăderii lui ; folosirea iz­voarelor directe, a documentelor de partid în secțiile de filozofie și socialism științific ; urmărirea pro­gramelor T.V. „Cincinalul în ac­țiune“, „Contraste în lumea capi­talului“, „Teleglob“ ; urmărirea simpozionului; „Județul Alba în circuitul economic al țării“ etc. Cuprinzînd o paletă mai largă de aspecte, consiliul pedagogic din acest trimestru a dezbătut blema contribuției diferitelor pre­o­­biecte de specialitate la educația politică și patriotică a elevilor, cu care ocazie s-a apreciat faptul că educația nu trebuie să rămînă o îndatorire rezervată doar dirigin­ T­RIBUNA PEDAGOGULUI celui sau profesorului de științe sociale, că toate obiectele de învă­­țămint oferă posibilități largi de mobilizare a fondului afectiv elevilor și că datoria fiecărui edu­al­­ator este de a descifra, pentru elevi, mesajul cuprins în ele. In școala noastră, istoria — cu potențele ei educative — se bucu­ră de atenția și grija organizației de partid și a conducerii școlii. La recomandările acestora, în sprijinul lecțiilor de istorie au fost folosite filme artistice, (exemplu filmul Mihai Viteazul), diafilmul, literatura istorică (ciclul Dacic de Ion N. Bucur, Istoria României în creația literară, vizitele la muzee și biblioteci (Muzeul Unirii și Bi­blioteca Bathyaneum) pelerinajul la monumentele istorice (Casa me­­morială Avram Iancu), întîlnirile cu participanți la luptele de la Mărășești sau de pe Valea Arie­­șului în timpul celui de al II-lea război mondial, la marea adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, albumele și ilustrațiile, do­cumentele și crestomațiile de texte etc. O pondere însemnată din norma de asistențe a conducerii școlii a fost destinată științelor sociale, urmăririi modului în care se asi­gură ancorarea acestor lecții în realitate, a felului in care profe­sorii folosesc ceea ce știu elevii de la celelalte obiecte și cum îi ajută practic să descifreze deter­minantele filozofico-teoretice și politice ale proceselor economice și sociale din lumea contempora­nă. Tematica colectivului catedrei de limba română și științe sociale din școala noastră își propune­ în acest an școlar să-și dedice acti­vitatea dezbaterii și aprofundării unor probleme legate de cauzele nonconformismului și apolitismului care se mai manifestă la unii ti­neri și­ modalitățile concrete de combatere a acestora. Fiind la capitolul proiecte, or­ganizația de partid și conducerea școlii și-au formulat cîteva direcții de viitor care vizează optimizarea predării științelor sociale. In acest sens vom lărgi în viitor colabo­rarea cu specialiști din economie, cu lucrători de pe frontul ideo­logic, vom pune accent pe proble­matizarea lecțiilor de științe so­ciale, care să adîncească probleme legate de ținuta profesională, vom include în tematica lectoratului cu părinții unele probleme ideologice de actualitate, vom folosi metoda dezbaterilor sub formă de seminar a unor teme de socialism și isto­rie și cea a întocmirii unor refe­rate pe baza bibliografiilor reco­mandate. Procedînd în felul acesta avem convingerea că-i vom ajuta pe elevi să distingă valoarea de no­n­­valoare, utilul și necesarul de ceea ce este anacronic, ferindu-i de a eșua în banal și anonimat. Singurul drum ce duce la spori­rea randamentului științelor so­ciale, la sporirea aportului lor, la educația în spirit socialist a ti­neretului școlar și reprezintă rea­lizarea în cadrul predării lor imperativelor partidului nostru. Și a organizația de partid și conducerea noastră urmează — conștient — acest drum. Prof. Dumitru LUPAȘCU, directorul Liceului de cultură generală Baia de Arieș •>! CARTEA PE­­apyi jypEPTAT-0 Vremea se ameliorează, cerul va fi variabil, temporar noros în prima parte a zilei. Vîntul va sufla slab din sectorul nor­dic. Temperaturile minime vor oscila între 1 și 3 grade, iar cele maxime între 8 și 10 grade. ACȚIUNI ALE TINERILOR ȘCOLARI DIN CUGIR în vederea pregătirii prin mun­că și pentru muncă a elevilor, organizația U.T.C. de la Grupul școlar Cugir a Întreprins in a­­cest an o serie de acțiuni meni­te să contribuie la dezvoltarea dragostei și pasiunii pentru mun­că. Astfel, organizarea un­or dez­bateri pe teme ca „Ce Înseam­nă a munci", „Munca necesită voință", „Munca l-a creat pe om", „Pregătirea pentru viață o con­stituie munca" și altele au tre­zit un mare interes in rândurile elevilor. Aceste teme au fost alese finind cont de caracteris­ticile de virstă ale tinerilor, de meseria aleasă, de idealurile și preocupările lor. De asemenea, elevii școlii noastre, U.T.C.-iștii, dind dovadă de mult entuziasm, dăruire și un suflu tineresc specific virstei s-au luat la întrecere intre ei, intre clase, intre ani de studii, în a­­ceastă toamnă auzită de rodul bogat, participind in număr mare la muncile agricole de toamnă, aducînd un real sprijin cooperati­velor agricole de producție din Vinerea, Cugir și I.A.S. Alba. De neuitat vor rămine in a­­mintirea noastră zilele cinci înco­lonați, sau in mașini, sub imbol­dul cintecelor patriotice, care au răsunat pretutindeni pe ogoare, acolo unde erau elevi de­­ Grupul școlar, și sub tipîimile stea­la gului tricolor, avind in mijlocul nostru tovarăși profesori și maiștri­­instructori, pășeam plini de di­namism și veselie spre lanurile de porumb sau în alte locuri a­­colo unde era nevoie. O dovadă a dăruirii timpului nostru liber in sprijinul terminării intr-un timp cit mai scurt a campaniei de re­coltare o constituie cele 35 000 d­e muncă patriotică la care au participat peste 8 500 elevi. Acțiunile noastre nu s-au o­­prit însă aici. De la începutul a­­nului școlar, timp de 45 de zile, s-au efectuat peste 5000 d­e muncă patriotică la terminarea atelierelor-școală. In prezent se continuă munca patriotică pentru terminarea clădirii administrative a Grupului școlar. La aceste lucrări s-au efectuat pînă acum peste 8 000 d­e muncă patriotică. S-au evidențiat o serie de clase, cum ar fi clasele a lll-a H, a lll-a I, a­ll-a C, a­ll-a M, a­l-a A, a­l-a G, a­l-a K, a­l-a D și altele. O pre­ocupare a organizației U.T.C. din școala noastră, a fost aceea de a introduce in rîndurile elevilor spiritul gospodăresc. In acest sens s-au organizat concursuri de cu­rățenie pe camere, pe etaje și intre cele două cămine. In continuare ne propunem să participăm la toate acțiunile de muncă patriotică la care vom fi solicitați, fară a uita insă de me­seria pe care ne-am ales-o și pe care vrem să ne-o însușim in așa fel incit să contribuim și mai mult la creșterea prestigiului uzi­nei in care vom munci — U. M. Cugir. loan ONEȚ, secretarul comitetului U.T.C. de la Grupul școlar Cugir 3 I ^rrrrfr'; Un îndrăgit rapsod al muzicii populare-[MNN­ - MICRO INT­ER­VIU - Personalitatea și repertoriul ar­tistului emerit Emil Gavriș nu au nevoie de prezentare, ele s-au impus de la sine în muzica popu­lară. Nu există iubitor de folclor din țară, indiferent de zonă geo­grafică, care să nu asculte cu plăcere pe acest îndrăgit rapsod al muzicii populare. Cu citva timp In urmă Emil Gavriș a fost oas­petele municipiului­­ Alba Iulia și profitind de această prezență am căutat să aflăm cite ceva despre prestigioasa sa activitate folclorică. Pentru început l-am rugat să ne spună cînd și unde a debutat în muzica populară ? — Dacă e vorba de debut, a­­tunci să știți că eu consider că au fost două debuturi în viața mea. Primul la vîrsta de 5 ani, cînd am cîntat pentru prima dată la vioară în fața unui mic audi­toriu în satul meu natal, Chelența din Maramureș. Al doilea, la 19 iulie 1945, cînd am cîntat pentru prima dată la radio. — Succesele obținute în țară și străinătate sînt bine cunoscute de iubitorii muzicii populare. După părerea și din experiența dum­neavoastră, care este condiția unui succes ? în — Să știți că nu există secret acest domeniu și nici formulă magică. Cred însă că pentru ob­ținerea unui succes este nevoie să-ți alegi un repertoriu, adecvat dorințelor maselor populare,­­ să muncești mult, zi și noapte pen­tru ca vocea să fie cit mai plă­cută și să îți găsești un stil inter­pretativ care să comunice cît mai direct cu auditoriul. Intr-un cu­vînt, trebuie muncă și dăruire. — Care apreciați că este cel mai mare succes al dv. pînă a­­cum­ ? — Eu îmi consider fiecare spec­tacol un succes, dacă publicului îi place interpretarea și cîntecul­ meu. Dacă este vorba de cel mai mare succes, atunci am să vă măr­turisesc o întîmplare din viața mea. In peregrinările mele prin Maramureș am auzit o baladă spe­cifică acelor locuri, extrem de in­teresantă ca subiect, dar și ca for­­­mă muzicală în special. Analizînd-o mi-am dat seam că este greu de prelucrat, totuși nu m-am des­curajat și după 3 zile de muncă asiduă am reușit să-i dau o for­mă finală. Pentru mine această mică și modestă întîmplare este un mare succes. — Dumneavoastră, in calitate de specialist și care cunoașteți în mare parte zonele folclorice ale Transilvaniei, cum apreciați că este folosit și valorificat folclorul acestor „ meleaguri pe plan națio­nal ? — După cite știu județul Alba are un tezaur folcloric minunat, variat și atractiv cu un conținut sănătos. Din păcate însă foarte puțin este valorificat, in special, mă refer la folclorul Munților A­­puseni și chiar la cel de pe Valea Mureșului. Cred că se sim­te nevoia culegerii și prelucrării lui în cel mai scurt timp. Ar fi păcat ca o asemenea bogăție fol­clorică să nu fie valorificată așa cum se cuvine. • Avram BRADEANU OȚELURI ROMÂNEȘTI CU CA­RACTERISTICI SUPERIOARE La Combinatul siderurgic Hune­doara s-au asimilat, de la începu­tul anului și pînă acum, 29 mărci noi de oțeluri, cu caracteristici superioare și tot atîtea tipodimen­­siuni de laminare. Acestea repre­zintă aproape jumătate din ceea ce s-a realizat, in întreg cincinalul precedent. Din mărcile de oțel nou asimilate s-au produs peste 4 700 tone de laminate speciale, destinate fabricării de țevi pentru cazane termice de mare capacitate, burlane pentru forajul la mari a­­dîncimi, piese pentru autocamioa­ne și pentru autoturismul „Dacia­­1;­00“, electrozi de sudură, utilaje electrotehnice și altele. Gama sor­timentelor de metal realizate în cadrul combinatului hunedorean a crescut în acest an la 270 mărci de oțel și 204 tipodimensiuni­­ de laminate. A sporit, în același timp, cu 16,50 la sută, față de aceeași perioadă a anului trecut, produc­ția, de oțeluri aliate. COMbuSTIBIL FARA SULF. DIN CĂRBUNE La Biroul minier al S.U.A. (Pitt­sburg) a fost elaborată o metodă de obținere din cărbune a unui combustibil fără conținut de sulf. Potrivit acestei metode, cărbu­nele fărîmițat, avind un mare con­ținut de sulf, se amestecă cu gu­dron de huilă, folosindu-se totoda­tă și oxigen pentru suflare prin­­tr-un strat de catalizator din ,mo­­libdat de cobalt. In urma procesu­lui care are loc rezultă o păcură densă adecvată pentru arderea in cazane, gudron de huilă care re­vine în ciclu și hidrogen sulfurat din care printr-o purificare ulte­rioară, se obține sulf. NOUA METODA DE DETERMI­NARE A VIRSTEI ROCILOR Utilizarea termoluminiscenței ar putea constitui un procedeu dozi­­metric de determinare a energiei radioactive înmagazinate în re­țeaua cristalină și eliberată sub formă luminoasă în momentul în­călzirii. Utilizarea sa în geocrono­­logie nu a dat decât rezultate frag­mentare, dar se menționează că principiul de bază a fost confir­mat. Dozimetre bazate pe termolu­­miniscența produsă de fkofură de calciu (fluorină) au fost puse punct de diverse firme și sunt co­m­­mercializate în mod curent. Aplicarea termoluminiscenței în stabilirea cu precizie a virstei mi­nereurilor și rocilor se bazează pe același principiu: în primă aproxi­mație, intensitatea fenomenului es­te considerată ca fiind proporțio­nală cu doza naturală de radiație primită de mineral. De fapt însă lu­crurile sunt ceva mai complicate. E­­nergia înmagazinată în mineral și e­­liberată în momentul încălzirii nu este numai de origină radioactivă. Ea constituie suma energiilor de ori­gini diverse — radioactivă și ter­mică mai ales — stocate in mine­ral în cursul istoriei sale. Ar tre­bui deci să se cunoască în plus descreșterea naturală a termolumi­niscenței în decursul timpului. Comparate cu rezultatele date de metodele clasice de determinare a virstei rocilor, primele încercări de determinare a virstei unor gra­nituri prin termoluminiscență au fost încurajatoare. I U­N­I­R­E . Vedere exterioară a modernului liceu din Zlatna. 3 MIERCURI, 8 DECEMBRIE 1971 ALBA IULIA : Cele șapte logod­nice ale caporalului Zbruev („Co­lumna“): Motodrama („23 August“): AIUD : Serata î BLAJ : Los Ta­rantos : OCNA MUREȘ : Tăcerea bărbaților: CUGIR: Floarea soarelui („Muncitoresc"): Moar­tea filatelistului („7 Noiembrie"); SEBEȘ : Ancheta („Sebeșul“) : Aș­teptarea („Progresul“) : ZLATNA : Soarele alb al pustiului : TEIUȘ : Gaudeamus igitur; CIMPENI: Pre­țul puterii: ABRUD: Măsura riscu­lui; ROȘIA MONTANA: Vînă­toarea. 18,00 Muzica — emisiune de actualitate muzicală. 18,15 Mult e dulce și frumoasă. 18,30 Confrun­tări. Cum măsurăm eficiența. Schimb de opinii despre indica­torii eficienței economice la ni­velul întreprinderii. 18,50 Gala in­terpreților. Aurelian Octav Popa într-un program de muzică pre­clasică și românească. 19,10 Tra­gerea pronoexpres. 19,20 — 1001 de seri . Creionul fermecat — „în șopronul vechi“. 19,30 Telejurna­lul de seară. 20,00 Cincinalul în acțiune : Jud. Buzău la cotele in­dustrializării. 20,10 Telecinemate­­ca : „Seicul alb“. 21,45 Ancheta TV. : „Procesul unei prejudecăți“. 22,20 Teleglob : Trei orașe polone­ze. Reportaj filmat. 22,40 Telejur­nalul de noapte. 22,50 Tenis . „Turneul Campionilor“. Transmi­siune directă­ de la Paris. cum putem păstra alimentele? La baza vieții stau necontenite transformări bio­chimice, fiind ne­voie de ingerare continuă a hra­nei. Producția pentru cele mai multe alimente este discontinuă, motiv pentru care omul a cercetat și găsit metode de conservare e­­ficiente. In situația de azi, cînd raportul dintre populația orașelor și cel al satelor crește considerabil în fa­voarea primului, se pune impe­rios problema aprovizionării cu alimente a populației citadine, an­gajată în diferitele ramuri ale in­dustriei. Prelungirea duratei de păstrare a alimentelor se poate face prin scăderea temperaturii, care inactivizează factorii ce pro­voacă alterarea ; utilizarea căldu­rii pentru distrugerea microorga­nismelor care provoacă alterarea ; uscarea prin care se obține mic­șorarea conținutului în apă și spo­rină de prelungire a termenului de consum a cărnii și a altor pro­duse alimentare, cu păstrarea ca­lităților de prospețime. Prin con­gelare se înțelege înghețarea căr­nii care se poate face lent (con­gelare lentă) timp de 24-72 ore la 15-20 grade C­, sau rapid (conge­lare rapidă) pînă la 10-12 ore la­­ 30 grade C și mai puțin. Con­gelarea rapidă este metoda cea mai ridicată, păstrarea se face la —15 grade C. Durata păstrării cărnii congelate ca și a altor produse nu este li­mitată. Se recomandă totuși con­sumul în timp de 6 luni, ambala­rea cărnii congelate în ambalaj impermeabilizat, care evită evapo­rarea apei și păstrează aspectul plăcut. Folosind carnea sau alte alimen­te de calitate superioară, respecta­rea procesului tehnologic­­ la inghe- Sfatul specialistului zirea dezvoltării factorilor de alte­rare sub această formă. La prelungirea timpului optim de consum al alimentelor, trebuie utilizate acele metode care păs­trează calitățile nutritive ale ali­mentelor, evită degradarea și a­­coperă nevoile metabolice (de hra­nă) ale organismului. Printre a­­cestea se numără : Refrigerarea, metoda de păstra­re a produselor alimentare la temperaturi joase, între 0 și 4 grade Celsius, temperatură la care activitatea microorganismelor este foarte redusă și se obține în frigiderul electric sau răcitorul cu gheață. Astfel se păstrează la ± 1 grad C.; laptele dulce 2 zile, peștele proaspăt o săptămînă, car­nea proaspătă 12-14 zile, brînza și ouăle 3-6 luni. Durata păstrării de­pinde și de umiditatea realizată în frigider.­­ Congelarea este metoda cea mai tare, păstrare și dezghețare), de­congelarea (dezghețarea) se reco­mandă să se facă încet pînă la temperatura de +1 grad C. Conservarea prin congelare con­stituie singura metodă care oferă posibilitatea stocării de produse alimentare în formă naturală (ne­­prelucrată) asigurind păstrarea a­­proape integrală a valorii nutritive. Congelarea este cel mai bun și cel mai răspîndit procedeu de conservare a alimentelor naturale. Prin urmare, gospodinele­ se pot aproviziona cu încredere cu carne congelată, produs ce se găsește de multe ori un măcelării. Aceasta este de altfel singura ca­le de aprovizionare rațională cu unele alimente ce se pot altera. Valeriu MUREȘAN, asistent principal igienă la Inspectoratul sanitar județean de stat Alba 00000000000000000000000000000000000000000000000000­0 mu-FM DE EDUCATE COMMA SI PATRIOTICA In cadrul amplului program de educație comunistă și patriotică a maselor largi, adoptat de recenta plenară a C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie a.c., muzeelor, indife­rent de profilul și specialitatea lor, le revin sarcini majore pe li­nia cercetării științifice și educă­rii maselor largi de vizitatori. Pe această linie se înscrie și ac­tivitatea muzeelor din județul nos­tru, care, în lumina sarcinilor tra­sate de partid, desfășoară o lar­gă muncă de cercetare și de in­formare. De menționat în acest sens este că în activitatea de cer­cetare științifică s-a elaborat un amănunțit plan de cercetări ce are menirea să contribuie la îmbunătă­țirea materialului documentar și expozițional cu noi mărturii care să lărgească posibilitățile și pers­pectivele de înțelegere și interpre­tare a fenomenelor și evenimente­lor în spiritul concepției științi­fice a materialismului dialectic și istoric. Secția de arheologie a Muzeului din Alba Iulia și-a în­dreptat atenția spre continuarea lucrărilor la cele trei șantiere de la Ghirbom, Piatra Craivii și Ce­­­u' ea de Baltă. O altă latură muncii științifice a cercetătorilor a­le la Muzeul din Alba Iulia am­stituit-o și cercetarea a­ctivelor a v a bibliotecilor documentare din ,­met și din țară, în vederea ela­borării de lucrări privitoare la valorificarea trecutului istoric. A­­­­lături de muzeul din Alba Iulia, muzeele din Sebeș și Aiud au în­treprins și cercetări la Daia și res­pectiv Cicău. Pe aceeași linie se înscrie și activitatea muzeului de istorie și științele naturii din A­­iud și a celui de etnografie din Lupșa. Aceste fapte au făcut ca expozi­țiile de bază ale muzeelor, pre­cum și depozitele științifice să posede valoroase mărturii materia­le despre trecutul istoric al aces­tor locuri. Muzeele din Alba Iu­lia, Aiud și Lupșa sunt deja punc­te importante de vizitare și in­formare atit pentru specialiști, cît și pentru vizitatori. Izvorul isto­ric al acestor meleaguri a intrat deja în circuitul de valori materia­le universale, datorită prezenței unor specialiști din județul nostru la diferite congrese internaționa­le de specialitate. Pe plan cultural-educativ, per­sonalul muzeelor desfășoară o lar­gă activitate. In primul rînd, se poate releva prezența activă a lu­crătorilor din muzee în cadrul brigăzilor științifice, care au ca scop popularizarea tradițiilor is­torice ale județului Alba, a realiză­rilor obținute de poporul român pe calea construcției socialiste Putem aminti frumoasele rezultate obținute pe această cale de muze­ele din orașele Aiud și Alba Iulia Demn de menționat este și fap­tul că muzeele din județ au bogată activitate în domeniile co­­­laborării dintre muzeu și celelalte instituții de cultură pentru a con­tribui în mai mare măsură la munca de educare patriotică și politică a întregului popor. Astfel, muzeele de istorie și științele na­turii din Aiud desfășoară o susți­nută activitate în colaborare cu casa de cultură și școlile din oraș. Pe­ângă vechile forme, simpo­zioane, conferințe, expoziții, în ultima perioadă, ca urmare a apli­cării în viață a prevederilor re­centelor documente de partid, s-au organizat întîlniri periodice între localnici și lucrătorii muzeului. Așa sînt întîlnirile cu locuitorii satului Cicău. La Muzeul din Alba Iulia s-a experimentat organiza­rea pe lângă muzeu a unui grup de elevi, pasionați ai istoriei, ca­re au fost folosiți în diferite ac­țiuni de muzeu (ghidaje, la lu­crări de săpături etc.). Cu toate acestea, în activitatea de cercetare, precum și in cea cu­ltural-educativă se cere o preo­cupare mai susținută pentru a ridica pe noi trepte rolul muzeu­lui în marea operă de edificare a conștiinței socialiste a maselor. Am arătat că în județul nostru se fac intense cercetări arheologice, arhivistice, biologice, se duce o vastă muncă de strîngere a valo­rilor etnografice, dar prea tîrziu aceste noutăți ajung la cunoștința vizitatorilor. De aceea, este bine ca muzeele să organizeze o serie de expoziții temporare la unde se fac cercetări pentru locul trezi la localnici interesul și dra­a­gostea față de locurile natale. De asemenea, se impune o valorifica­re mai judicioasă a materialelor existente în depozitele științifice. Mai ales, muzeele din Sebeș și Rimetea să pună mai nult in lu­mină valorile materiale care in momentul de față stau In depo­zitul instituției. Reale posibilități insuficient va­lorificate există și în ce privește activitatea cultural-educ­ativă unor muzee. Ne referim îndeosebi a la personalul științific al muzeu­lui din Sebeș care a făcut, puțin în acest gen. Legat de prea a­­ceasta, credem că va trebui gene­ralizată în mai mare măsura or­ganizarea brigăzilor științifice care să ia în dezbatere doar o temă unitară ca subiect. Iar în acest scop, credem că ar trebui genera­lizata metoda caravanelor muze­istice, care au menirea să valori­fice și să popularizeze­­ cele mai prețioase vestigii materiale și spi­rituale existente pe teritoriul ju­dețului. Colectivele acestor carava­ne care se vor deplasa în sate, la­­ întreprinderi, instituții, școli, vor­­ face cunoscute auditorilor trecutul istoric, evenimente legate de pămîntul natal Desigur, multitudinea sarcinilor ce stau în fața muzeelor impun folosirea a numeroase căi de rea­lizare a acestora. In primul rînd, se cere o continuă perfecționare politică, ideologică și profesională a personalului de muzeu. Iar în acest sens, ținind cont că muze­ele din județul nostru au multe cadre tinere, de un real folos sint și schimburile de experiență din­tre muzee, antrenarea lor in mai mare măsură la acțiunile cu carac­ter politico-educativ, prof. Dan PACALA, inspector la Consiliul culturii și educației socialiste a județului Alba prof. Ion Pătru ALBU

Next