Unirea, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 1201-1224)

1972-01-14 / nr. 1210

JL PAGINA A II-A Fiecare cetățean, hotărît să înfrumusețeze chipul comunei .Urmare di­n pag O­ni locuiesc și trăiesc. Fiecare membru al comitetului executiv al consiliului popular, cadre didactice și toți factorii ce pot prin pregăti­rea lor să facă înțelese conținutul democratic și sensul politic al le­gilor recente, în speță aici ne re­ferim la cea mai sus amintită, au fost prezenți în rîndul cetățenilor explicînd și punînd în evidență caracterul patriotic al de contribuție pe care acțiunilor patriei întregi"le vor iniția cetățenii pen­tru mai buna echipare materială a localităților pentru creșterea nive­lului lor edilitar gospodăresc — Care sînt primele rezultate la nivelul adunărilor pe circumscrip­ții, primele propuneri? — In satul Galda de Sus unde au avut loc primele adunări a fost hotărîtă de către cetățeni contri­buția în muncă, pentru continuarea lucrărilor de electrificare, începute anterior. Prin contribuția în mun­că, al cărei cuantum este hotărît în funcție de posibilitățile reale și particulare ale fiecărei familii, se vor economisi la această lucra­re peste 30 000 lei. Tot prin con­tribuția în muncă se vor termina lucrările de construcție și finisaj la școala cu 8 săli de clasă în satul de centru al comunei, construcția unui atelier-școală cu profil de de reparații drumuri și construcții trotuare în satul Oiejdea și, desi­gur, altele care se vor propune în adunările ce vor avea loc în con­tinuare. — Astfel de lucrări ca cele enu­merate mai sus se executau și înainte de apariția acestei legi, tot prin contribuție bănească și în muncă. Ne-ați putea spune ce a­­duce în plus noua lege față de ve­chile reglementări? Cum v-ați gîn­­dit să folosiți noile posibilități de acțiune ce vi se oferă pe plan local? — înaintea altor considerații a­­supra noii legi se impune a fi su­bliniat profundul ei democratism. Dacă înainte obiectivele erau sta­bilite în cadrul obștei sătești, a­­cum fiecare circumscripție în par­te își poate spune cuvîntul și ho­­tărîrea în abordarea obiectivelor de larg interes cetățenesc. O altă notă caracteristică noii legi este aceea că lărgește mult competența adunărilor delegaților în orienta­rea și stabilirea asupra obiective­lor ce se vor construi. Pînă acum genurile de lucrări erau limitate la cîteva­­ noua lege ne dă posi­bilitatea să abordăm construcții mari ca creșe sau cămine pentru copii, îmbrăcăminți asfaltice, clu­buri, dispensare etc. De asemenea, pentru prima dată este reglemen­tată participarea efectivă la lu­mecanică, mai mulți metri liniari crările propuse a organizațiilor economice de stat sau obștești, cu forțele materiale de care dispun. Am putea spune că noi avem o verificare a acestor însemnate for­țe , nu de mult în comună s-a des­chis o creșă, prin grija I.A.S. De­sigur împreună, noi toți am putea realiza și alte lucrări de acută necesitate. Comitetul executiv s-a orientat să propună cetățenilor care vor hotărî în ultimă instanță construcția unei baze sportive de care au nevoie tinerii comunei. Asta ar fi un nou gen de lucrare ce ne stă în competență, lărgită de legea nouă. In funcție de obiecti­vele pe care le propun cetățenii, consiliul popular a trecut deja la inventarierea, ca să spun așa, a tu­turor forțelor materiale și umane care vor fi folosite la realizarea o­­biectivelor. Noua lege are în vedere prin dispozițiile sale realizarea unei le­gături tot mai organice între efor­turile cetățeanului și cele ale orga­nelor locale ale puterii de stat în acțiunea vastă și diversă de ridi­care a tabloului edilitar-gospodă­­r­esc al tuturor localităților rurale sau urbane. Prin îndeplinirea sar­cinilor ce revin expres comitetului executiv și comitetelor de cetățeni, în organizarea și efectuarea mun­cii, a lucrărilor stabilite și comuna noastră va înscrie în acest an noi creșteri în mai buna gospodărire, în înfrumusețarea ei. ECHIPA DE NOAPTE (Urmare din pag. 11 spus el, rupînd un colț din ea mmmmmmmmm—mmm m—mmmmm și imbiindu-mă Să gUS­T. Szabó Andrei, șeful echipei atunci am continuat arderea cu de noapte, privește din nou lemne. Nu-i ușor să lucrezi pe ceasul și peste cîteva momen­­dibuite, fără lumină corespun­­­ te repetă comanda făcută la a­zătoare. Principalul e că are­ doua șarjă. tind la propria noastră conști­ — începeți I le spune el cocă­­inciozitate, nu am lăsat popu­­torilor­. rația fără pîine. Se scoate cea de a treia șar-Unul din cocători mi-a pus să de pîine și aburul îmbietor în față o pîine rumenă, bine învăluie din nou hala și o ame­­crescută, bătută de coajă. nii și „căsuțele“ goale ale raf­— E o pîine cum numai „la­turilor se umplu de pîine cal­manta acasă» se mai face, mi-a dă. taam*rma3gtragCT«ri«^^ ... ■nr«atm»»w»«»n»iiMiiTriio«ryiriiMi»iiiirTTWiirrii«ri«wriwmininifriinmiifi—Triinji«armeremasgai Concursul Județean al brigăzilor artistice ale pionierilor și elevilor După cum ne Consiliul județean îl informează Organi­zației pionierilor, zilele acestea a început concursul județean al brigăzilor artistice ale pionieri­lor și elevilor. Concursul se va desfășura în trei etape. In prima etapă, vor avea loc în­treceri pe localitate, apoi pe centre de localități, iar în fi­nal, în ziua de 30 ianuarie a.c., în municipiul Alba Iulia va a­vea loc faza județeană. La a­­ceastă amplă manifestare cul­­tural-educativă vor fi antrenate peste 100 de formații artistice ale școlilor din orașele și sa­tele județului Alba. Cu acest prilej se va putea permite pio­nierilor și elevilor cu aptitudini muzicale și literare să își afir­­m­e din plin talentele lor ar­tistice. 16,00 — 17,00 — Teleșcoala.­ducția electromagnetică. — In­­n­ere­sul pentru istoria patriei oglindit In operele scriitorilor pașoptiști. 18,00 — Căminul. 18,50 — Aplauze pentru români — cu Ansamblul artistic al TJ.T.C. în Olanda. 19,10 — Tragerea Loto. 19,20 — 1001 de seri — „Aventurile lui Boboc. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20.00 — Cronica politică internă de Eugen Mândric. 20,10 — Film artistic . Vremuri minunate la 21,50 — Telejurnalul de Spessart. noapte. 22.00 —­­Campionatele europene de patinaj artistic. Proba de dans. Transmisiune directă de la Go­teborg. Statuia Mihai Viteazul din municipiul Alba Iulia. MICA Bobar Margareta soție, mul­țumește tuturor celor care prin prezență s-au alăturat marii dureri suferite prin pierderea scumpului său soț Bobar Petru decedat la 7 ianuarie 1972. UNIREA lilll SIMPOZION STUDENȚESC la București au început toi lucrările simpozionului studen­țesc „U.T.C. — școală de edu­cație comunistă a tineretului“, organizat de Consiliul Uniunii asociațiilor studențești din Universitatea București potri­vit hotărîrii adoptate de recen­ta Plenară a C.C. al U.T.C. și Consiliul U.R.S.R. cu privire la aniversarea semicentenarului Uniunii Tineretului Comunist. Participă studenți de la uni­versitățile din țară, cadre di­dactice, tineri din unitățile e­­conomice ale Capitalei, elevi. Au fost prezentate referatele „Crearea U.T.C. și principalele momente ale activității sale re­voluționare pînă la 23 August 1944“ și „Conducerea de către partid, cerință fundamentală a activității U.T.C.“ (Universita­tea din București), „Spiritul revoluționar, trăsătură caracte­ristică a studențimii din zilele noastre“ (Universitatea din Cluj). Pe marginea referatelor, au avut loc ample dezbateri care au participat un mare nu­m­­măr de studenți. Lucrările reuniunii continuă. IS VINERI, 14 IANUARIE 1972 ALBA IULIA : B.D. la munte și la mare („Columna“) ; Răzbuna­rea sfîntului („23 August“) ; AIUD; Intîlnire la vechea moschee ; OC­NA MUREȘ : Îngerii negri, seriile I și II ; CUGIR : Cazul C.L. („Muncitoresc“) ; Pe cometă („7 Noiembrie“) ; BLAJ : Ultima șan­să ; CIMPENI : Sunetul muzicii, seriile I și II 1 ABRUD : Gaudea­mus igitur 1 ZLATNA : Zosia I ROȘIA MONTANA : Pași spre lună ; BAIA DE ARIEȘ : Apoi s-a născut legenda : TEIUȘ : Atenție, broasca țestoasă ; SEBEȘ : Căpita­nul Korda („Sebeșul“) ; Incinerato­rul („Progresul“). In atelierul de tîmplărie al Școlii generale din Sălciua, e­­levii își însușesc temeinice cu­noștințe practice. TINEREȚEA NEMURITOARE A POEZIEI Anul acesta, la 15 se împlinesc 122 de ani ianuarie, de la nașterea lui Mihail Eminescu. In preajma­ cuvîntului său, în preajma cutremurătorului său cintec, ne încearcă, pe noi cei de azi, așa cum de bună seamă i-a încercat, pe cei de ieri și îi va încerca cu siguranță pe cei de mîine, revelația marii poe­zii. S-a spus, și nu doar puține ocazii, că unul din as­în pectele cele mai tulburătoare ale poeziei eminesciene este necurmata și, mai ales, fasci­nanta ei tinerețe. S-a mai spus că poezia lui își îndreaptă efluviile. Eminescu undele de înrîurire mai cu seamă asu­pra făpturii și sufletului o­­mului tînăr. Nu e nici o mi­rare. Pentru că, în adevăr, poe­zia lui Eminescu se adresează, în primul rînd, tineretului. Ea, poezia eminesciană, este — după opinia lui Tudor Vianu — „expresia unui tînăr și își găsește deplinul ei ecou în su­fletele tinerești“. S-a vorbit și se va vorbi me­reu despre tinerețea poeziei e­­minesciene, despre tinerețea nemuritoare a poeziei emines­ciene. Este un lucru pe cit de exact, pe atît de tulburător, pe cît de real, pe atît de profund. „Unul din rolurile unui mare poet — remarca cineva — este acela de a da expresie și de a împinge către lumina conștiin­ței stări care altfel ar rămîne nedefinite și crepusculare“. Ori, tinerii, acei care au for­mat și formează, de la Emines­cu încoace, tineretul românesc, atunci cînd au dat piept cu marile întrebări ale existenței, cînd au fost înfiorați de fru­musețea și efluviile naturii în­conjurătoare, cînd au început să ghicească întîiele manifes­tări ale sentimentului de dra­goste, au constatat că toate aceste categorii primordiale trecuseră — dobîndind un pro­fil unic — prin albia simțirii și cugetării eminesciene. Și de aceea spunem noi, azi, la a 122-a aniversare a nașterii Poe­tului, că pădurea, izvoarele, marea și cerul țării noastre au fost altele după Mihail Emi­nescu. „Mi se pare că rolul, valoarea și răsunetul eminesciene — nota unul poeziei din cei mai înzestrați cercetători ai creației eminesciene — provin din faptul de a fi extins enorm orizontul nostru intelectual și moral“. „In vastul univers al poeziei eminesciene — sublinia bunăoară Tudor Vianu — gîn­­dul omenesc este purtat pînă la ultimele și cele mai înalte în­trebări ale lui și sentimentele omenești sînt urmărite în e­­courile lor cele mai profunde, înălțimea, vastitatea și adînci­­m­ea sînt trăsăturile principale ale lumii și simțirii eminescie­ne și, realizîndu-le în sine în­suși, cititorul român a simțit acea îndepărtare a limitelor sale, acea creștere interioară, care ne dă dreptul a recunoaș­te, în poezia lui Eminescu, eve­nimentul cel mai important al culturii noastre moderne“. Da, Eminescu este un poet tînăr. Poezia sa poartă pecetea solemnă și tulburătoare a tine­reții fără margini, a tinereții fără de sfîrșit. Tensiunea ro­mantică strunită de o clasică rigoare, seva spiritului popular trecută prin alambicurile cu­noașterii filozofice și adusă la cele mai pure chintesențe poe­tice, patosul cetățenesc emines­cian, i-au călăuzit pe toți ti­nerii și poeții acestui popor, cîți i-au urmat, și, totodată, ca încă un semn de nepieritoare tinerețe, cele mai de seamă a­­tribute ale poeziei eminesciene continuă să hrănească și azi rădăcinile poeziei noastre. Pe urmele pașilor transfigu­rați, întipăriți în cele mai ar­monioase amprente lăsate de geniul limbii românești, tinerii de azi — ca și cei de ieri, ca și cei de mîine — înaintează în țara poeziei. „Pășim deci, alături de Eminescu, în luptele, prefacerile și izbînzile zilei de azi. Vom păși multă vreme alături de el“. Prof. Nicolae DRAGAN 122 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI MIHAIL EMINESCU 13333333333330133333­333333333333333333333333333333^i ORAȘE CU AER CURAT In orașul Smolensk, situat în centrul Rusiei, termocentrala oră­­șănească care pînă nu de funcționa cu turbă a început mult să folosească drept combustibil ga­zul. Exemplul a fost urmat și de o serie de alte întreprinderi, ceea ce s-a repercutat fără întîrziere in mod favorabil asupra diminuării poluării aerului. Termoficarea caselor de locuit este și ea organizată de așa ma­nieră incit să se diminueze polua­rea aerului. Conform dispozițiilor inspecției sanitare, în ultimii ani la Smolensk au fost închise nu­meroase instalații cu cazane func­­ționînd cu turbă. In locul depozi­telor de combustibil au apărut te­renuri de joc și sportive. Se con­struiește o nouă termocentrală ca­re va permite extinderea comple­tă a termoficării. Se preconizează, de asemenea, ca o mare parte a transportului auto de tranzit să fie scoasă din oraș. Se fac deja preparative pentru construirea unei magistrale de r*­col. în oraș se extind zonele verzi și de regulă in fiecare din ele e­­xistă un bazin. SOSEA FARA VIBRAȚII Pentru a se combate vibrațiile produse de circulația rutieră, porțiune de autostradă din Roma,­­ în lungime de 70 m, a fost refăcu­tă, fiind susținută de un substrat din cauciuc sintetic. Acesta este compus din așa-zisele „cărămizi e­­lastice“, „Matei” produse de­ firma „Pirelii“. Dimensiunile acestor paralelipi­pede sunt de 22X12X6 cm iar re­zistența lor la compresiune atinge 2­000 kg. S-a calculat că substra­tul din cauciuc, peste care a fost turnată obișnuita acoperire de bi­tum, absoarbe circa 80 la sută din vibrații. INTERVENȚIE RAPIDA IN CAZ DE INUNDAȚIE Structuri fabricate din fibre sin­tetice și destinate îndiguirii apelor au fost puse la punct de un con­sorțiu britanic alcătuit de urmă­toarele două firme : Irvin Britain Ltd., Ickfield Way, Great Bet­­chworth Hertfordshire, Telefon : Letchworth 62 62. England, Telex 8­2198. Robert Trille Associates, Marine Consultants, 9 Cumberland Place, Southampton, England Tele­fon , Southampton 2 27 22 sub li­cența Oficiului Național dezvoltarea cercetării. Ele pentru pot servi în mod temporar pentru re­ținerea apelor în caz de inunda­ție sau permanent pentru instala­rea unei rețele de irigații. Ingine­rii firmei menționate pot veni cu avionul în orice regiune a lumii unde a avut loc o inundație și in­stala diguri temporare în numai cîteva ore. Aceste diguri sunt fabricate din fibre poliesterice și de nailon, fiind acoperite cu un strat din cauciuc sintetic și material plas­tic. Ele sunt cu 80 la sută mai ief­tine decât structurile rigide de tip clasic. Unul din primele contracte fost încheiat cu administrația ora­a­șului Veneția pentru amplasarea unor diguri la extremitățile unui canal, drenarea și curățirea fundu­lui canalului respectiv în scopul reparării fundațiilor construcțiilor deteriorate de inundațiile din 1966. NAVA PENTRU PROTECȚIA PEȘTILOR Din Krasnovodsk a ridicat re­cent ancora plecînd în largul Mă­rii Caspice o navă utilată cu se­paratoare cu filtru, pompe puter­nice și alte utilaje specifice mo­derne. Echipajul navei are ca principa­lă misiune colectarea reziduurilor petroliere aruncate în mare. Agenția TASS care transmite ști­rea apreciază că această navă va avea un rol important in proteja­rea bogățiilor piscicole. INCINERATOR DE DEȘEURI Firma „Frnnac“ construiește în serie incineratorul „­Automatic Home Incinerator", destinat elimi­nării în cele mai bune condiții i­­gienice a deșeurilor domestice. El este caracterizat prin dimen­siunile reduse (38X61X90 cm) ușurința de instalare. Pentru folo­si sirea sa, este suficient să se dis­pună de un horn și o priză de curent. I llllülülülülülülllllli ~ PROFIL CONTEMPORAN RESPONSABILITATEA ÎNVĂȚĂTORULUI COMUNIST La Școala generală din Ho­­pîrta este liniște. Clopoțelul nu se mai aude. Copiii au plecat aproape de un ceas pe la casele lor. In curtea școlii l-am în­­tîlnit doar pe învățătorul Va­sile Popa, directorul școlii. E director la această școală de aproape două decenii. Și, cam tot de pe atunci deține și fun­cțiile de vicepreședinte al Co­mitetului executiv al Consiliu­lui popular comunal și director al căminului cultural, funcții pe care le îndeplinește cu con­știinciozitate și pasiune. Discu­ția se înfiripă cu ușurință ... — Sunt printre primii inte­lectuali pe care i-a dat comu­na. Poate că din pricina asta am ținut cu orice chip să ră­­mân aici după terminarea stu­diilor, să mă întorc în satul meu. Mă socoteam dator să fac ceva pentru satul în care m-am născut. Ezitări, regrete ? N-am avut. Mi-a fost limpede un singur lucru: satul meu m-a ridicat, aici trebuia să-mi fac datoria. Satisfacții? Da, au fost multe. Multe și frumoase. Și aproape toate legate de munca mea de pedagog, de modelarea și formarea tinere­lor generații, cînd creșteau și se maturizau acestea sub ochii mei, cînd în permanență eram conștient de responsabili­tatea mea de învățător comu­nist. Știu eu, poate ați dori să știți ceva excepțional mine, despre activitatea despre noas­tră? Mi-ar fi greu să vă satis­fac curiozitatea­ învățătorului e o zi Fiecare zi e obișnuită și excepțională în același timp. Treburi obișnuite pentru alții , un cuvînt de încurajare, un sfat dat la timp, a-i învăța pe copii să fie cinstiți, curajoși, demni, să aibă curajul răspun­derii sunt pentru noi cazuri ex­cepționale. E greu, extraordinar de greu, să stai mereu treaz, să te con­trolezi în fiecare clipă, să gîn­­dești corect în fiecare situație și să iei măsura cea mai bună. Este foarte greu să rezolvi to­tul singur. Cred că situațiile de acest gen au șanse de reu­șită numai atunci cînd întregul colectiv de educatori își aduce contribuția, îmi reamintesc că în decursul anilor probleme dintre cele mai complexe, fie de ordin obștesc, fie de școală le-am îndeplinit, numai atunci cînd am apelat la toți factorii de răspundere. Vă închipuiți că echipa de dansuri din N­e­pîrta, de exemplu, este rodul muncii mele? Nu. A fost și este al tuturor. Totul este, însă, să știi să muncești, să-i antre­nezi pe cei răspunzători de destinele copiilor ... Ca în­treaga muncă, de altfel. Tăcerea s-a așternut din nou, încerc, în minte să refac ta­bloul celor două decenii de ac­tivitate obștească, cultural-edu­­cativă și de clasă a învățăto­rului Vasile Popa. Mi-l imagi­nez predind o lecție în fața co­piilor care-i sorb cuvintele, apoi împărțind sfaturi pentru ei, consultîndu-se cu colegii de breaslă în cutare sau cutare situație, luînd în adunările obștești, cuvîntul partici­­pînd alături de cetățeni la muncă, pregătind formația de dansuri pentru un nou concurs. Ie revăd la începutul carierei sale, 1948, prezentindu-se timid în fața elevilor cu catalogul sub braț. Atunci cînd era prin­tre primii intelectuali și, astăzi, cînd din aceeași școală ridicat numeroși alții ... s­au De altfel, întreaga viață a acestui inimos comunist este împletită cu năzuințele și împlinirile consătenilor săi. Viorel ȚIRAU PMMA I­ZVOR A UE A AMIM Inovația nr. 1 înregistrată în acest an la Uzina mecanică Cu­­gir aparține tehnicianului Ilie Gheorghe, de la secția mașini­­unelte. Prima inovație a anu­lui are ca obiect modificarea tehnologiilor de fabricație mai multor repere de la freza a de danturat F.D.­320 A. Avan­tajele aplicării acestei inovații sunt certe: economisirea unei importante cantități de metal și reducerea substanțială a vo­lumului de manoperă. In primul an al cincinalului, la cabinetul tehnic al uzinei au fost înregistrate 126 de inova­ții, dintre care 54 au fost apli­cate în producție cu o eficien­ță economică postcalculată de 7 300 000 lei. De subliniat că pentru aportul a dus la mișcarea de invenții, inovații și raționalizări, inovatorii au fost recompensați cu peste 242 000 lei. Comparînd valoarea economiilor obținute pe această cale în 1971 cu cea realizată în 1970, rezultă o creș­tere valorică de aproape 3 mi­lioane lei. Se cuvine remarcat faptul că prin acțiunile de propagandă tehnică, eforturile creatoare ale inovatorilor au fost orientate spre soluționarea unor probleme majore ale di­versificării și îmbunătățirii ca­lității produselor. Fără a minimaliza rezultatele obținute în cu nimic tehnică de masă, trebuie creația spus că nu este un motiv de laudă faptul că din inovațiile înre­gistrate și-au găsit aplicarea în producție mai puțin de jumă­tate. Dacă facem un calcul su­mar rezultă că dacă toate ino­vațiile acceptate ar fi­ fost­ fina­lizate în practică, valoarea e­­conomiilor obținute în anul 1971 putea fi încă o dată mai mare. Modul defectuos în care au fost întocmite referatele de specia­litate a făcut ca unele dosare să aștepte luni în șir rezolva­rea deși inovația era practic a­­plicată. De asemenea, sub di­verse motive se întîrzie foarte mult executarea proiectelor și prototipurilor. Neajunsurile e­xistente în prezent la secția sculărie, mecanic-șef și atelie­rul de prototipuri, pot și trebu­ie să fie înlăturate în cel mai scurt timp, înlăturarea acestor strangulări ar stimula mai mult inițiativa muncitorilor, tehnici­enilor și inginerilor în promo­varea progresului tehnic. O altă latură negativă a muncii de inovații o constituie faptul că deși în planul tema­tic de inovații se includ în fie­care an teme deosebit de im­portante, cerute de nevoile producției, totuși interesul și preocuparea pentru realizarea lor este mult prea scăzut. Din această cauză în anul trecut dintr-un număr foarte mare de teme nu și-au găsit finali­zarea decit cîteva. Unele dintre ele vor fi trecute, probabil, în planul tematic pe acest an. De aceea va trebui să se manifeste maximum de răspundere pen­tru rezolvarea integrală a pla­nului tematic. Ioan RIZEA, muncitor U.M. Cugir —«Z • mmm j• mmm # mmm t * w­t mmm • mmm * iI*

Next