Unirea, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 1201-1224)
1972-01-14 / nr. 1210
JL PAGINA A II-A Fiecare cetățean, hotărît să înfrumusețeze chipul comunei .Urmare din pag Oni locuiesc și trăiesc. Fiecare membru al comitetului executiv al consiliului popular, cadre didactice și toți factorii ce pot prin pregătirea lor să facă înțelese conținutul democratic și sensul politic al legilor recente, în speță aici ne referim la cea mai sus amintită, au fost prezenți în rîndul cetățenilor explicînd și punînd în evidență caracterul patriotic al de contribuție pe care acțiunilor patriei întregi"le vor iniția cetățenii pentru mai buna echipare materială a localităților pentru creșterea nivelului lor edilitar gospodăresc — Care sînt primele rezultate la nivelul adunărilor pe circumscripții, primele propuneri? — In satul Galda de Sus unde au avut loc primele adunări a fost hotărîtă de către cetățeni contribuția în muncă, pentru continuarea lucrărilor de electrificare, începute anterior. Prin contribuția în muncă, al cărei cuantum este hotărît în funcție de posibilitățile reale și particulare ale fiecărei familii, se vor economisi la această lucrare peste 30 000 lei. Tot prin contribuția în muncă se vor termina lucrările de construcție și finisaj la școala cu 8 săli de clasă în satul de centru al comunei, construcția unui atelier-școală cu profil de de reparații drumuri și construcții trotuare în satul Oiejdea și, desigur, altele care se vor propune în adunările ce vor avea loc în continuare. — Astfel de lucrări ca cele enumerate mai sus se executau și înainte de apariția acestei legi, tot prin contribuție bănească și în muncă. Ne-ați putea spune ce aduce în plus noua lege față de vechile reglementări? Cum v-ați gîndit să folosiți noile posibilități de acțiune ce vi se oferă pe plan local? — înaintea altor considerații asupra noii legi se impune a fi subliniat profundul ei democratism. Dacă înainte obiectivele erau stabilite în cadrul obștei sătești, acum fiecare circumscripție în parte își poate spune cuvîntul și hotărîrea în abordarea obiectivelor de larg interes cetățenesc. O altă notă caracteristică noii legi este aceea că lărgește mult competența adunărilor delegaților în orientarea și stabilirea asupra obiectivelor ce se vor construi. Pînă acum genurile de lucrări erau limitate la cîteva noua lege ne dă posibilitatea să abordăm construcții mari ca creșe sau cămine pentru copii, îmbrăcăminți asfaltice, cluburi, dispensare etc. De asemenea, pentru prima dată este reglementată participarea efectivă la lumecanică, mai mulți metri liniari crările propuse a organizațiilor economice de stat sau obștești, cu forțele materiale de care dispun. Am putea spune că noi avem o verificare a acestor însemnate forțe , nu de mult în comună s-a deschis o creșă, prin grija I.A.S. Desigur împreună, noi toți am putea realiza și alte lucrări de acută necesitate. Comitetul executiv s-a orientat să propună cetățenilor care vor hotărî în ultimă instanță construcția unei baze sportive de care au nevoie tinerii comunei. Asta ar fi un nou gen de lucrare ce ne stă în competență, lărgită de legea nouă. In funcție de obiectivele pe care le propun cetățenii, consiliul popular a trecut deja la inventarierea, ca să spun așa, a tuturor forțelor materiale și umane care vor fi folosite la realizarea obiectivelor. Noua lege are în vedere prin dispozițiile sale realizarea unei legături tot mai organice între eforturile cetățeanului și cele ale organelor locale ale puterii de stat în acțiunea vastă și diversă de ridicare a tabloului edilitar-gospodăresc al tuturor localităților rurale sau urbane. Prin îndeplinirea sarcinilor ce revin expres comitetului executiv și comitetelor de cetățeni, în organizarea și efectuarea muncii, a lucrărilor stabilite și comuna noastră va înscrie în acest an noi creșteri în mai buna gospodărire, în înfrumusețarea ei. ECHIPA DE NOAPTE (Urmare din pag. 11 spus el, rupînd un colț din ea mmmmmmmmm—mmm m—mmmmm și imbiindu-mă Să gUST. Szabó Andrei, șeful echipei atunci am continuat arderea cu de noapte, privește din nou lemne. Nu-i ușor să lucrezi pe ceasul și peste cîteva momendibuite, fără lumină corespun te repetă comanda făcută la azătoare. Principalul e că are doua șarjă. tind la propria noastră conști — începeți I le spune el cocăinciozitate, nu am lăsat poputorilor. rația fără pîine. Se scoate cea de a treia șar-Unul din cocători mi-a pus să de pîine și aburul îmbietor în față o pîine rumenă, bine învăluie din nou hala și o amecrescută, bătută de coajă. nii și „căsuțele“ goale ale raf— E o pîine cum numai „laturilor se umplu de pîine calmanta acasă» se mai face, mi-a dă. taam*rma3gtragCT«ri«^^ ... ■nr«atm»»w»«»n»iiMiiTriio«ryiriiMi»iiiirTTWiirrii«ri«wriwmininifriinmiifi—Triinji«armeremasgai Concursul Județean al brigăzilor artistice ale pionierilor și elevilor După cum ne Consiliul județean îl informează Organizației pionierilor, zilele acestea a început concursul județean al brigăzilor artistice ale pionierilor și elevilor. Concursul se va desfășura în trei etape. In prima etapă, vor avea loc întreceri pe localitate, apoi pe centre de localități, iar în final, în ziua de 30 ianuarie a.c., în municipiul Alba Iulia va avea loc faza județeană. La această amplă manifestare cultural-educativă vor fi antrenate peste 100 de formații artistice ale școlilor din orașele și satele județului Alba. Cu acest prilej se va putea permite pionierilor și elevilor cu aptitudini muzicale și literare să își afirme din plin talentele lor artistice. 16,00 — 17,00 — Teleșcoala.ducția electromagnetică. — Inneresul pentru istoria patriei oglindit In operele scriitorilor pașoptiști. 18,00 — Căminul. 18,50 — Aplauze pentru români — cu Ansamblul artistic al TJ.T.C. în Olanda. 19,10 — Tragerea Loto. 19,20 — 1001 de seri — „Aventurile lui Boboc. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20.00 — Cronica politică internă de Eugen Mândric. 20,10 — Film artistic . Vremuri minunate la 21,50 — Telejurnalul de Spessart. noapte. 22.00 —Campionatele europene de patinaj artistic. Proba de dans. Transmisiune directă de la Goteborg. Statuia Mihai Viteazul din municipiul Alba Iulia. MICA Bobar Margareta soție, mulțumește tuturor celor care prin prezență s-au alăturat marii dureri suferite prin pierderea scumpului său soț Bobar Petru decedat la 7 ianuarie 1972. UNIREA lilll SIMPOZION STUDENȚESC la București au început toi lucrările simpozionului studențesc „U.T.C. — școală de educație comunistă a tineretului“, organizat de Consiliul Uniunii asociațiilor studențești din Universitatea București potrivit hotărîrii adoptate de recenta Plenară a C.C. al U.T.C. și Consiliul U.R.S.R. cu privire la aniversarea semicentenarului Uniunii Tineretului Comunist. Participă studenți de la universitățile din țară, cadre didactice, tineri din unitățile economice ale Capitalei, elevi. Au fost prezentate referatele „Crearea U.T.C. și principalele momente ale activității sale revoluționare pînă la 23 August 1944“ și „Conducerea de către partid, cerință fundamentală a activității U.T.C.“ (Universitatea din București), „Spiritul revoluționar, trăsătură caracteristică a studențimii din zilele noastre“ (Universitatea din Cluj). Pe marginea referatelor, au avut loc ample dezbateri care au participat un mare nummăr de studenți. Lucrările reuniunii continuă. IS VINERI, 14 IANUARIE 1972 ALBA IULIA : B.D. la munte și la mare („Columna“) ; Răzbunarea sfîntului („23 August“) ; AIUD; Intîlnire la vechea moschee ; OCNA MUREȘ : Îngerii negri, seriile I și II ; CUGIR : Cazul C.L. („Muncitoresc“) ; Pe cometă („7 Noiembrie“) ; BLAJ : Ultima șansă ; CIMPENI : Sunetul muzicii, seriile I și II 1 ABRUD : Gaudeamus igitur 1 ZLATNA : Zosia I ROȘIA MONTANA : Pași spre lună ; BAIA DE ARIEȘ : Apoi s-a născut legenda : TEIUȘ : Atenție, broasca țestoasă ; SEBEȘ : Căpitanul Korda („Sebeșul“) ; Incineratorul („Progresul“). In atelierul de tîmplărie al Școlii generale din Sălciua, elevii își însușesc temeinice cunoștințe practice. TINEREȚEA NEMURITOARE A POEZIEI Anul acesta, la 15 se împlinesc 122 de ani ianuarie, de la nașterea lui Mihail Eminescu. In preajma cuvîntului său, în preajma cutremurătorului său cintec, ne încearcă, pe noi cei de azi, așa cum de bună seamă i-a încercat, pe cei de ieri și îi va încerca cu siguranță pe cei de mîine, revelația marii poezii. S-a spus, și nu doar puține ocazii, că unul din asîn pectele cele mai tulburătoare ale poeziei eminesciene este necurmata și, mai ales, fascinanta ei tinerețe. S-a mai spus că poezia lui își îndreaptă efluviile. Eminescu undele de înrîurire mai cu seamă asupra făpturii și sufletului omului tînăr. Nu e nici o mirare. Pentru că, în adevăr, poezia lui Eminescu se adresează, în primul rînd, tineretului. Ea, poezia eminesciană, este — după opinia lui Tudor Vianu — „expresia unui tînăr și își găsește deplinul ei ecou în sufletele tinerești“. S-a vorbit și se va vorbi mereu despre tinerețea poeziei eminesciene, despre tinerețea nemuritoare a poeziei eminesciene. Este un lucru pe cit de exact, pe atît de tulburător, pe cît de real, pe atît de profund. „Unul din rolurile unui mare poet — remarca cineva — este acela de a da expresie și de a împinge către lumina conștiinței stări care altfel ar rămîne nedefinite și crepusculare“. Ori, tinerii, acei care au format și formează, de la Eminescu încoace, tineretul românesc, atunci cînd au dat piept cu marile întrebări ale existenței, cînd au fost înfiorați de frumusețea și efluviile naturii înconjurătoare, cînd au început să ghicească întîiele manifestări ale sentimentului de dragoste, au constatat că toate aceste categorii primordiale trecuseră — dobîndind un profil unic — prin albia simțirii și cugetării eminesciene. Și de aceea spunem noi, azi, la a 122-a aniversare a nașterii Poetului, că pădurea, izvoarele, marea și cerul țării noastre au fost altele după Mihail Eminescu. „Mi se pare că rolul, valoarea și răsunetul eminesciene — nota unul poeziei din cei mai înzestrați cercetători ai creației eminesciene — provin din faptul de a fi extins enorm orizontul nostru intelectual și moral“. „In vastul univers al poeziei eminesciene — sublinia bunăoară Tudor Vianu — gîndul omenesc este purtat pînă la ultimele și cele mai înalte întrebări ale lui și sentimentele omenești sînt urmărite în ecourile lor cele mai profunde, înălțimea, vastitatea și adîncimea sînt trăsăturile principale ale lumii și simțirii eminesciene și, realizîndu-le în sine însuși, cititorul român a simțit acea îndepărtare a limitelor sale, acea creștere interioară, care ne dă dreptul a recunoaște, în poezia lui Eminescu, evenimentul cel mai important al culturii noastre moderne“. Da, Eminescu este un poet tînăr. Poezia sa poartă pecetea solemnă și tulburătoare a tinereții fără margini, a tinereții fără de sfîrșit. Tensiunea romantică strunită de o clasică rigoare, seva spiritului popular trecută prin alambicurile cunoașterii filozofice și adusă la cele mai pure chintesențe poetice, patosul cetățenesc eminescian, i-au călăuzit pe toți tinerii și poeții acestui popor, cîți i-au urmat, și, totodată, ca încă un semn de nepieritoare tinerețe, cele mai de seamă atribute ale poeziei eminesciene continuă să hrănească și azi rădăcinile poeziei noastre. Pe urmele pașilor transfigurați, întipăriți în cele mai armonioase amprente lăsate de geniul limbii românești, tinerii de azi — ca și cei de ieri, ca și cei de mîine — înaintează în țara poeziei. „Pășim deci, alături de Eminescu, în luptele, prefacerile și izbînzile zilei de azi. Vom păși multă vreme alături de el“. Prof. Nicolae DRAGAN 122 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI MIHAIL EMINESCU 13333333333330133333333333333333333333333333333333^i ORAȘE CU AER CURAT In orașul Smolensk, situat în centrul Rusiei, termocentrala orășănească care pînă nu de funcționa cu turbă a început mult să folosească drept combustibil gazul. Exemplul a fost urmat și de o serie de alte întreprinderi, ceea ce s-a repercutat fără întîrziere in mod favorabil asupra diminuării poluării aerului. Termoficarea caselor de locuit este și ea organizată de așa manieră incit să se diminueze poluarea aerului. Conform dispozițiilor inspecției sanitare, în ultimii ani la Smolensk au fost închise numeroase instalații cu cazane funcționînd cu turbă. In locul depozitelor de combustibil au apărut terenuri de joc și sportive. Se construiește o nouă termocentrală care va permite extinderea completă a termoficării. Se preconizează, de asemenea, ca o mare parte a transportului auto de tranzit să fie scoasă din oraș. Se fac deja preparative pentru construirea unei magistrale de r*col. în oraș se extind zonele verzi și de regulă in fiecare din ele există un bazin. SOSEA FARA VIBRAȚII Pentru a se combate vibrațiile produse de circulația rutieră, porțiune de autostradă din Roma, în lungime de 70 m, a fost refăcută, fiind susținută de un substrat din cauciuc sintetic. Acesta este compus din așa-zisele „cărămizi elastice“, „Matei” produse de firma „Pirelii“. Dimensiunile acestor paralelipipede sunt de 22X12X6 cm iar rezistența lor la compresiune atinge 2000 kg. S-a calculat că substratul din cauciuc, peste care a fost turnată obișnuita acoperire de bitum, absoarbe circa 80 la sută din vibrații. INTERVENȚIE RAPIDA IN CAZ DE INUNDAȚIE Structuri fabricate din fibre sintetice și destinate îndiguirii apelor au fost puse la punct de un consorțiu britanic alcătuit de următoarele două firme : Irvin Britain Ltd., Ickfield Way, Great Betchworth Hertfordshire, Telefon : Letchworth 62 62. England, Telex 82198. Robert Trille Associates, Marine Consultants, 9 Cumberland Place, Southampton, England Telefon , Southampton 2 27 22 sub licența Oficiului Național dezvoltarea cercetării. Ele pentru pot servi în mod temporar pentru reținerea apelor în caz de inundație sau permanent pentru instalarea unei rețele de irigații. Inginerii firmei menționate pot veni cu avionul în orice regiune a lumii unde a avut loc o inundație și instala diguri temporare în numai cîteva ore. Aceste diguri sunt fabricate din fibre poliesterice și de nailon, fiind acoperite cu un strat din cauciuc sintetic și material plastic. Ele sunt cu 80 la sută mai ieftine decât structurile rigide de tip clasic. Unul din primele contracte fost încheiat cu administrația oraașului Veneția pentru amplasarea unor diguri la extremitățile unui canal, drenarea și curățirea fundului canalului respectiv în scopul reparării fundațiilor construcțiilor deteriorate de inundațiile din 1966. NAVA PENTRU PROTECȚIA PEȘTILOR Din Krasnovodsk a ridicat recent ancora plecînd în largul Mării Caspice o navă utilată cu separatoare cu filtru, pompe puternice și alte utilaje specifice moderne. Echipajul navei are ca principală misiune colectarea reziduurilor petroliere aruncate în mare. Agenția TASS care transmite știrea apreciază că această navă va avea un rol important in protejarea bogățiilor piscicole. INCINERATOR DE DEȘEURI Firma „Frnnac“ construiește în serie incineratorul „Automatic Home Incinerator", destinat eliminării în cele mai bune condiții igienice a deșeurilor domestice. El este caracterizat prin dimensiunile reduse (38X61X90 cm) ușurința de instalare. Pentru folosi sirea sa, este suficient să se dispună de un horn și o priză de curent. I llllülülülülülülllllli ~ PROFIL CONTEMPORAN RESPONSABILITATEA ÎNVĂȚĂTORULUI COMUNIST La Școala generală din Hopîrta este liniște. Clopoțelul nu se mai aude. Copiii au plecat aproape de un ceas pe la casele lor. In curtea școlii l-am întîlnit doar pe învățătorul Vasile Popa, directorul școlii. E director la această școală de aproape două decenii. Și, cam tot de pe atunci deține și funcțiile de vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular comunal și director al căminului cultural, funcții pe care le îndeplinește cu conștiinciozitate și pasiune. Discuția se înfiripă cu ușurință ... — Sunt printre primii intelectuali pe care i-a dat comuna. Poate că din pricina asta am ținut cu orice chip să rămân aici după terminarea studiilor, să mă întorc în satul meu. Mă socoteam dator să fac ceva pentru satul în care m-am născut. Ezitări, regrete ? N-am avut. Mi-a fost limpede un singur lucru: satul meu m-a ridicat, aici trebuia să-mi fac datoria. Satisfacții? Da, au fost multe. Multe și frumoase. Și aproape toate legate de munca mea de pedagog, de modelarea și formarea tinerelor generații, cînd creșteau și se maturizau acestea sub ochii mei, cînd în permanență eram conștient de responsabilitatea mea de învățător comunist. Știu eu, poate ați dori să știți ceva excepțional mine, despre activitatea despre noastră? Mi-ar fi greu să vă satisfac curiozitatea învățătorului e o zi Fiecare zi e obișnuită și excepțională în același timp. Treburi obișnuite pentru alții , un cuvînt de încurajare, un sfat dat la timp, a-i învăța pe copii să fie cinstiți, curajoși, demni, să aibă curajul răspunderii sunt pentru noi cazuri excepționale. E greu, extraordinar de greu, să stai mereu treaz, să te controlezi în fiecare clipă, să gîndești corect în fiecare situație și să iei măsura cea mai bună. Este foarte greu să rezolvi totul singur. Cred că situațiile de acest gen au șanse de reușită numai atunci cînd întregul colectiv de educatori își aduce contribuția, îmi reamintesc că în decursul anilor probleme dintre cele mai complexe, fie de ordin obștesc, fie de școală le-am îndeplinit, numai atunci cînd am apelat la toți factorii de răspundere. Vă închipuiți că echipa de dansuri din Nepîrta, de exemplu, este rodul muncii mele? Nu. A fost și este al tuturor. Totul este, însă, să știi să muncești, să-i antrenezi pe cei răspunzători de destinele copiilor ... Ca întreaga muncă, de altfel. Tăcerea s-a așternut din nou, încerc, în minte să refac tabloul celor două decenii de activitate obștească, cultural-educativă și de clasă a învățătorului Vasile Popa. Mi-l imaginez predind o lecție în fața copiilor care-i sorb cuvintele, apoi împărțind sfaturi pentru ei, consultîndu-se cu colegii de breaslă în cutare sau cutare situație, luînd în adunările obștești, cuvîntul participînd alături de cetățeni la muncă, pregătind formația de dansuri pentru un nou concurs. Ie revăd la începutul carierei sale, 1948, prezentindu-se timid în fața elevilor cu catalogul sub braț. Atunci cînd era printre primii intelectuali și, astăzi, cînd din aceeași școală ridicat numeroși alții ... sau De altfel, întreaga viață a acestui inimos comunist este împletită cu năzuințele și împlinirile consătenilor săi. Viorel ȚIRAU PMMA IZVOR A UE A AMIM Inovația nr. 1 înregistrată în acest an la Uzina mecanică Cugir aparține tehnicianului Ilie Gheorghe, de la secția mașiniunelte. Prima inovație a anului are ca obiect modificarea tehnologiilor de fabricație mai multor repere de la freza a de danturat F.D.320 A. Avantajele aplicării acestei inovații sunt certe: economisirea unei importante cantități de metal și reducerea substanțială a volumului de manoperă. In primul an al cincinalului, la cabinetul tehnic al uzinei au fost înregistrate 126 de inovații, dintre care 54 au fost aplicate în producție cu o eficiență economică postcalculată de 7 300 000 lei. De subliniat că pentru aportul a dus la mișcarea de invenții, inovații și raționalizări, inovatorii au fost recompensați cu peste 242 000 lei. Comparînd valoarea economiilor obținute pe această cale în 1971 cu cea realizată în 1970, rezultă o creștere valorică de aproape 3 milioane lei. Se cuvine remarcat faptul că prin acțiunile de propagandă tehnică, eforturile creatoare ale inovatorilor au fost orientate spre soluționarea unor probleme majore ale diversificării și îmbunătățirii calității produselor. Fără a minimaliza rezultatele obținute în cu nimic tehnică de masă, trebuie creația spus că nu este un motiv de laudă faptul că din inovațiile înregistrate și-au găsit aplicarea în producție mai puțin de jumătate. Dacă facem un calcul sumar rezultă că dacă toate inovațiile acceptate ar fi fost finalizate în practică, valoarea economiilor obținute în anul 1971 putea fi încă o dată mai mare. Modul defectuos în care au fost întocmite referatele de specialitate a făcut ca unele dosare să aștepte luni în șir rezolvarea deși inovația era practic aplicată. De asemenea, sub diverse motive se întîrzie foarte mult executarea proiectelor și prototipurilor. Neajunsurile existente în prezent la secția sculărie, mecanic-șef și atelierul de prototipuri, pot și trebuie să fie înlăturate în cel mai scurt timp, înlăturarea acestor strangulări ar stimula mai mult inițiativa muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor în promovarea progresului tehnic. O altă latură negativă a muncii de inovații o constituie faptul că deși în planul tematic de inovații se includ în fiecare an teme deosebit de importante, cerute de nevoile producției, totuși interesul și preocuparea pentru realizarea lor este mult prea scăzut. Din această cauză în anul trecut dintr-un număr foarte mare de teme nu și-au găsit finalizarea decit cîteva. Unele dintre ele vor fi trecute, probabil, în planul tematic pe acest an. De aceea va trebui să se manifeste maximum de răspundere pentru rezolvarea integrală a planului tematic. Ioan RIZEA, muncitor U.M. Cugir —«Z • mmm j• mmm # mmm t * wt mmm • mmm * iI*