Unirea, mai 1972 (Anul 5, nr. 1303-1327)

1972-05-16 / nr. 1314

PAGINA A­ll-A U­I­REA DUMINICĂ, LA ȘUGAG S-A DESFĂȘURAT­­ O VIGUROASĂ AcJUiE CINEMURATIVĂ, SIEB SEMNUL VALORIFICĂRII PLOASARE A VALOROASELOR VOASTRE TRADIȚII Cttava mii de oameni din ju­dețele Alba, Sibiu, Vâlcea și Hu­nedoara și-au dat întîlnire dumi­nică, 14 mai a. c., la Șugag, pe Valea Frumoasei, pentru a par­ticipa la tradiționala sărbătoare păstorească: „Zi, bade, cu fluie­­ra" care se înscrie în contextul acțiunilor cultural-educative, masurilor elaborate de conduce­ri­rea partidului nostru privind va­lorificarea bogatelor tradiții din fiecare zonă a țării. An de an, la mijlocul lunii mai, această sărbătoare prilejuiește o amplă manifestare folclorică,­­plină de vigoare și optimism, menită să pună în valoare frumusețile ne­pieritoare ale artei noastre popu­lare. In acest an ea a avut o sem­nificație deosebită, avînd loc nu cu mult timp înainte de istorica conferință a partidului nostru din iulie anul curent și în climatul generat de sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Repu­blicii. La sărbătoare au fost prezenți tovarășii: GEORGE HOMOȘTEAN, prim-secretar al Comitetului ju­dețean Alba al P.C.R., președin­tele Comitetului executiv al Con­siliului popular județean, Bătuț Sîrbu, Ioan Stoica, secretari ai Comitetului județean de partid, Ion Moceanu, șeful secției pro­pagandă a Comitetului județean de partid, Nicolae Roșu, prim-se­­cretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului Alba Iulia, Mihail­ Drăghici, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Nicolae Albu, directo­rul general al Direcției județene pentru agricultură, industrie ali­mentară și apelor, Ioan Laslău, președintele Consiliului județean al sindicatelor, Nicolae Ciobota, președintele Comitetului jude­țean pentru cultură și educație socialistă. Au participat, de asemenea, membri ai biroului Comitetului județean și municipal de partid, ai comitetelor executive ale con­siliilor populare județean și mu­nicipal, activiști de partid și de stat, cadre cu munci de răspun­dere pe tărîm cultural. Sărbătoarea a fost deschisă de tovarășul Gligor Șora, secre­tarul Comitetului comunal de partid Șugag, care a evocat ce­lor prezenți izvoarele acestei tradiții păstorești, subliniind că, în anii noștri, sărbătoarea păsto­rească a ciobanilor din această parte a județului a devenit un adevărat festival folcloric al fluierului, în cadrul căruia cele mai bune formații de fluierași din județ, alături de oaspeții ce­lorlalte județe invitate, se întrec în a-și etala măiestria interpre­tativă. Vorbitorul s-a referit, apoi, la mărețele perspective ce se deschid pentru aceste locuri, odată cu începerea lucrărilor de construcție a Complexului hidro­energetic de pe rîul Sebeș ară­­tînd că viitorii ani vor produce mutații profunde în viața și ac­tivitatea oamenilor de pe Valea Frumoasei. In încheiere, vorbito­rul a urat tuturor celor prezenți un călduros bun venit la sărbă­toarea păstorească „Zi, bade, cu fluiera". A urmat, în continuare, tran­smiterea „poruncilor“ de către Emilian Caterina, primarul co­munei. Cele 18 formații de artiști amatori din județul Alba, la care s-au alăturat echipa de fluierași din Costești (Hunedoara), an­samblul folcloric al comunei Bă­­beni (Vîlcea) și echipa de fluie­rași din Jina (Sibiu) au prezen­tat, apoi, un bogat program ar­tistic, îndelung aplaudat de cei prezenți. Buna dispoziție și veselia a durat toată ziua în „poienița Șugagului" care a devenit o veritabilă scenă unde și-au dat întîlnire, cîntecul, dansul și por­tul românesc. Intr-unul din numerele viitoare ale ziarului vom reveni cu re­portaje de la această presti­gioasă manifestare cultural-ar­­tisticâ. Fluierașii din Șugag au încântat publicul prin virtuozitatea și măiestria cu care au interpretat renu­mitele cîntece și doine păstorești. La tradiționala sărbătoare păstorească „Zi, bade, cu fluiera“ de la Șugag, alături de formațiile artistice ale județului nostru, au fost prezente și sofii ale folclorului județelor Sibiu, Vîlcea și Hunedoara. In foto, formația de fluierași din Băbeni, județul Vîlcea. O manifestare a valorilor folclorice autentice : 1 ■ ""-"•"i1"'........................................................................................................................... ....... ' ......... ■ [UNK] [UNK] i­1. ■ [UNK] PARADA PORTULUI POPULAR SĂSESC DE LA GÂRBOVA Duminică, 14 mai a.c., într-un cadru festiv, în comuna Gîrbova, tn prezența unui numeros public, format din localnici și invitați, români și germani, s-a desfășurat cea de a treia ediție a Festivalu­lui „Parada portului popular să­sesc“ Comuna Gîrbova, cunoscu­tă c­a o comună cu oameni har­nici, destoinici și pricepuți agri­cultori și viticultori, este totoda­tă și o vatră de străvechi obice­iuri populare. „Pe aceste melea­guri, ne spunea tovarășul Wilhelm Spielhaupter, directorul căminului cultural, se păstrează nealterat portul popular săsesc. Valorificarea și păstrarea lui este tocmai scopul manifestărilor de astăzi**. Amprenta de sărbătoare te însoțea în orice colțișor al sa­tului, la case, pe stradă, într-un cuvînt, satul întreg se transfor­mase într-o adevărată scenă de spectacol, și pentru ca decorul să întregească această atmosferă, u­­lițele comunei au fost împodobi­te cu frumoase broderii monocro­me, în alb, negru sau roșu, cu elemente florale în care iscusința și fantezia se întreceau una cu sttn, ca apoi să se unească în ceea ce se numește frumos. Fes­tivitățile au început cu parada portului popular săsesc în care diversitatea de forme și culoare dădeau imaginea de armonie prin fastuozitatea costumului. In frun­tea coloanei se afla un grup de călăreți, îmbrăcat în tradiționale­le costume populare, iar în urma lor se găseau două care alegorice, unul reprezentînd pe cooperato­rii satului la munca viticolă, în toate etapele sale, iar în al doilea, un grup de săteni români și ger­mani au creat imaginea unei șe­zători. In alaiul portului, îmbră­cat în costume de festivități, se afla și un grup de tineri din­ co­muna Miercurea, care au venit să cinstească, prin prezența lor, a­­ceastă sărbătoare a portului să­sesc. Defilarea a fost­ prilej și de manifestare a unor obiceiuri spe­cifice acestor locuri. Astfel, un grup de participanți au reprezen­tat „alaiul miresei“, obicei stră­vechi, consemnat prin minunate costume de culoare alb-negru. Gei de față, au avut prilejul să trea­că în revistă gama de costume pentru copii, adulți și vârstnici. De fapt, confecționarea acestora este opera fiecărui locuitor al satului. Am cunoscut și noi pe unul din acești iscusiți meșteri, care se numește Agneta Hanles­­cher, în vîrstă de 70 de ani. O femeie simplă, cu suflet deschis, care ne-a mărturisit că lucrează de la vîrsta de 15 ani în confec­ționarea costumelor, meșteșug transmis din generație în genera­ție. După terminarea paradei por­tului popular, în acordurile unei frumoase melodii germane, o sută de perechi de dansatori, vîrstnici și tineri, au interpretat tradiționalul dans cu „aufmarsch“. In încheierea manifestărilor sunt cuvîntul tovarășul Constan­a­tin Panait, secretarul Comitetu­lui comunal de partid, și Hans Helmuth Schneider, președintele Consiliului județean al oamenilor muncii de naționalitate germa­nă, care, după ce au cîteva din transformările subliniat social- econom­ice petrecute în comună în anii construcției socialiste, au arătat că rodul acestor realizări este frăția de veacuri dintre ro­mâni și germani. Pe scena special amenajată în centrul comunei, s-a desfășurat apoi un bogat și va­riat program cultural, susținut de artiști amatori români și germani din comună și împrejurimi. Pro­gramul a fost început de corul mixt de limbă germană, dirijat de Mihai Ratscher, care a interpretat cîntecele „O ce zi frumoasă“ și „Patria mea“. A­­plauze la scenă deschisă a primit și echipa de dansuri a școlii din localitate, formată din elevii clasei a VII-a. O evo­luție apreciată de numerosul pu­blic a avut și fanfara Căminului cultural din Gîrbova, condusă de cooperatorul Ilie Comșa, care interpretat un buchet de cîntece a populare românești și germane. Pe aceeași linie s-a înscris și grupul vocal feminin, alcătuit din cadre didactice, care a susți­nut un­ emoționant microrecital de melodii populare. După termi­narea programului artistic, local­nicii, români și germani, împre­ună cu invitații, s-au îndreptat spre locul unde pînă seara tîr­­ziu, în sunetele muzicii, s-a des­fășurat serbarea câmpenească. Manifestarea cultural-artistică care a­­ avut loc duminică în co­muna Gîrbova, a fost o nouă do­vadă a înfrățirii românilor și germanilor care trăiesc pe aceste meleaguri străvechi, Ion Fătru ALBU MARȚI, 16 MAI 1972 Pe șantierul I.M. Aiud : 9 U­IHA.IF s­ AU FOSI­A OUSF PIAN­KU A FI /UOmit, nu fi ni­mu a fi i­srod­ După cum se știe, fiecare zi de întîrziere în finalizarea lucrărilor de investiții, cu caracter productiv, înseamnă menținerea în stare de imobilizare a unor importante valori materiale, nerealizarea cantitativă și sortimentală a pro­ducției planificate și, de aici, nenumăratele di­ficultăți ce sunt create altor întreprinderi. Dar, cu toate implicațiile negative ce decurg din ne­­darea la timp în funcțiune a noilor capacități de producție, puțini beneficiari, constructori, proiectanți și furnizori de utilaje se preocupă, cu toată­­ răspunderea, de evitarea unor pierderi atît de costisitoare. Terminarea cu întîrziere a lucrărilor fizice și neprimirea și montarea la timp a utilajelor tehnologice au creat o situa­ție cu totul nesatisfăcătoare, într-o serie de uni­tăți economice, printre care întreprinderea me­talurgică Aiud, Uzina de produse sodice Ocna Mureș și Uzina mecanică Cugir. Datorită acestui fapt la finele primului trimestru, pe ansamblul județului, stocul de utilaje nemontate era cu mult mai mare față de cel existent la începutul anului, îngrijorătoare este situația la întreprinderea aiudeană, unde peste puțină vreme urmează să fie puse în funcțiune două capacități noi de producție. Din analizele efectuate de Sucursala județeană a Băncii de investiții rezultă că, în perioada februarie 1970 — martie 1972, un nu­măr de 83 utilaje, în valoare de peste 14 milioa­ne lei , mașini de alezat, strunguri, mașini de rectificat, ciocane pentru forjă, poduri rulante etc., au depășit duratele normate de „așteptare“ pe șantier cu 28 pînă la 321 de zile. Nemonta­­rea la timp a acestor utilaje a fost sursa unor dobînzi penalizatoare de peste 100 000 lei. Cum de s-a ajuns într-o situație atît de cri­tică ? Explicația nu trebuie căutată în afara în­treprinderii. Cauza principală a stocării atîtor utilaje constă în ritmul scăzut de lucru pe șan­tierul din Aiud, aparținînd de I.C.S.H. Deși pe ansamblu s-au obținut realizări valorice mul­țumitoare, față de graficul coordonator stadiile fizice înregistrează o rămînere în urmă de pînă la 45 de zile. Mari întîrzieri se semnalează la noua hală de prelucrări mecanice, unde lucră­rile de închideri, montarea geamurilor, a grin­zilor de rulare, glisarea coșului de fum și la alte lucrări, ritmul de execuție este mult sub nivelul cerințelor și posibilităților existente pe acest șantier. De asemenea, la turnătoria de pie­se din oțel, dacă nu se va interveni energic pen­tru impulsionarea ritmului, restanțele, în loc să fie recuperate, se vor amplifica și mai mult, punînd sub semnul întrebării respectarea ter­menului de punere în funcțiune a noii turnă­torii. Pe lista priorităților de primă urgență va tre­bui să fie înscrisă și accelerarea ritmului la co­șul de fum și la castelul de apă, lucrări care condiționează punerea în funcțiune a noilor ca­pacități de producție. Prin urmare, va trebui ca toate forțele să fie concentrate spre aceste lu­crări și nu spre altele, care sînt eșalonate în lu­nile următoare. Tot atît de necesar este să fie atacate lucrările la calea ferată și drumurile in­terioare. In condițiile în care conducerea șantie­rului invocă lipsa forței de muncă calificată, so­cotim că trebuie să se acorde mai multă aten­ție îmbunătățirii organizării lucrului și folosirii judicioase a mijloacelor tehnice existente. Nerespectarea termenelor de livrare a utila­jelor accentuează, de asemenea, întîrzierea lu­crărilor de montaj. Este suficient să arătăm că la atelierele forjă și tratament termic, din cele 14 utilaje de bază — ciocane, cuptoare, băi de călire și altele necesare primei etape de punere în funcțiune, au fost asigurate doar 4 mașini, deși în totalitatea lor aceste utilaje sunt execu­tate chiar în întreprinderea beneficiară (I.M.A.). în situația creată, montorii se vor găsi în pre­ziua punerii în funcțiune a noilor capacități productive, în fața unui volum mare de lucrări ce depășește forțele și capacitatea lor de mon­taj. Singura soluție în evitarea unui astfel de asalt, constă în terminarea eșalonată a utilajelor rămase restante și montarea lor imediată. Fiecare zi, oră și minut care au mai rămas pînă la punerea în funcțiune a acestor impor­tante capacități de producție trebuie folosite cu maximum de randament. Mai mult ca oricând este necesar să se stabilească ordinea și succe­siunea exactă a tuturor lucrărilor, în așa fel în­­cît să se dea curs măsurilor stabilite în coman­damentele anterioare. Există posibilitatea ca printr-o concentrare masivă a tuturor eforturi­lor, noile capacități de producție de la I.M. Aiud să fie puse la timp în funcțiune. Petru MUNTEANU, directorul Sucursalei județene Alba a Băncii de investiții lllinilBIIIIIIIIlHBBL­IBBBHBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBSBBBBBBBBBBBBHOBBBBBBBBBBBBBBBBBHBHBBBBBBBBSBBBB­BBBBBBBBBBBBI Lfl ÎNTREȚINEREA CULTURILOR: orice amînare a efec­tuării prașilelor poate duce la pierderi de recoltă Condițiile climaterice favora­bile din prima jumătate a lunii mai au fost un aliaj prețios pen­tru lucrătorii de pe ogoare. Ploile căzute, cît și temperaturile ridi­cate din ultima perioadă, au per­mis o dezvoltare bună a plante­lor, dar și a buruienilor. De a­­ceea, în unitățile agricole coope­ratiste s-a trecut la mobilizarea tuturor forțelor în cîmp, pentru întreținerea culturilor. Răsărită mai timpuriu, sfecla de zahăr a necesitat o îngrijire deosebită, întrucît gradul de îmburuienare a fost destul de mare. Majorita­tea cooperativelor agricole, prin­tre care evidențiem pe cele din Jidvei, Valea Lungă, Sîncel, Cis­­teiul de Mureș, Unirea, Lunca Mureș, Ciuguzel și altele au în­ceput prașila a doua la această cultură, lucrare ce s-a executat pe mai bine de jumătate din su­prafețele planificate. Participarea largă a coopera­torilor la lucru a făcut ca ritmul întreținerii culturilor să fie men­ținut la un nivel superior. Uni­tăți ca cele din Blaj, Sîncel, Bu­cerdea Grînoasă, Crăciunel, Tăuni și Valea Lungă au încheiat prima prașilă manuală la cartofi, for­țele fiind concentrate în prezent la întreținerea celorlalte culturi prășitoare. Excepție face C.A.P. Cergău, unde prima prașilă ma­nuală a celor 12 ha sfeclă de­ za­hăr nu s-a încheiat încă. Crede oare conducerea acestei unități că o singură prașilă mecanică, prin­tre rînduri, va rezolva salvarea plantelor de buruieni? Despre ce fel de antrenare a oamenilor la lucru mai poate fi vorba aici dacă sapele se odihnesc, în timp ce buruienile înăbușesc culturile? Un mare accent va trebui pus, în perioada ce urmează, pe efec­tuarea prașilei la porumb. Con­știente de pierderile de produc­ție ce s-ar ivi prin amînarea a­­cestei lucrări, conducerile C.A.P. Răhău, Ciumbrud, Aiud I, Uni­rea, Rădești, Jidvei, Veseuș, Băl­­caciu, Șpălnaca și Noșlac au luat toate măsurile pentru urgenta­rea întreținerii culturii respec­tive. După ce plantele au ajuns la primele frunze, mijloacele me­canice și manuale de întreținere au intrat în acțiune. Ca urmare, pe mari suprafețe, lanurile de porumb sunt curate de buruieni, sute de oameni fiind zilnic în cîmp, la prășit. Din păcate, nu peste tot se acordă aceeași atenție lucră­rilor de întreținere a culturilor prășitoare. Deși porumbul a cres­cut o dată cu buruienile, existînd pericolul ca acesta să fie com­promis, mai sînt cooperative agricole care amină de la o zi la alta începerea prașilelor. Este cazul C.A.P. Tătîrlaua, Cut, Doș­­tat, Gîrbova (Sebeș), Pianu de Sus, Pianu de Jos, Drașov, Cunța, Doștat și Deal, unde nu s-a pră­șit, pînă în data de 15 mai, nici un hectar de porumb. Știm, jus­tificări sînt destule, dar nu de ele este nevoie acum, ci de ac­țiuni concrete. Cîmpul reclamă prezența zilnică a oamenilor și a mijloacelor mecanice, iar specia­liștii, conducerile unităților agri­cole, au datoria să ia măsurile necesare pentru combaterea bu­ruienilor din terenurile cultivate. ALBA IULIA : Preria („Colum­na“); Procesul alb („23 August“); SEBEȘ : Marele premiu („Progre­sul“); Eu sunt Jerom („Sebeșul“); CUGIR : Băieți buni, băieți răi („Muncitoresc“) ; Pustiul („7 No­iembrie“) ; AIUD : Judecata pi­soiului Brînza ; BLAJ : Marele premiu, seriile I și II ; ZLATNA: Clipa de libertate; TEIUȘ: Mingea ; CÂMPENI: Ora hotărî­­­toare; ABRUD: Patricia și muzica ; ROȘIA MONTANĂ : Domnișoara doctor. OCNA MU­REȘ : Aeroportul, seriile I și II. 9,00 Deschiderea emisiunii de dimi­neață. Telex. 9,05 Teleșcoală — Bio­logie (anul III liceu). Televiziune școlară integrată. „Aplicații și proble­me privind fiziologia aparatului cir­culator — Matematică (cl. a VIII-a). Elemente de geometrie (IV). Arii și volume. 10,00 Curs de limba rusă. 10.30 Căminul (reluare). 11.15 Muzică populară. In jurul orei 11,45, Posturile noastre de Radio și Televiziune vor transmite direct, de la Porțile de Fier, întîlnirea dintre tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, și tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia, pre­ședintele Uniunii Comuniștilor din Iu­goslavia, cu prilejul inaugurării ofi­ciale a Sistemului Hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier. 14,00 Muzică populară. 14,10 Telex. 16,30— 17,00 Curs de limba franceză. Secția a 15-a — reluare. 17,30 Deschiderea emisiunii de după-a­­miaza. 17,35 Interpreți și rolurile lor . Baritonul David Ohanezian. 18,15 De la alta la omega. Enciclopedie pen­tru elevi. 18,45 întrebări și răspunsuri — Lupta dintre vechi și nou­l factor al progresului In societatea noastră — Perfecționarea relațiilor de producție socialiste, latură esențială a procesului, de făurire a societății socialiste multi­lateral dezvoltate. 19,15 Publicitate. 19,20 1001 de seri. Crăiasa zăpezii (III). 19,30 Telejurnal. 20,10 Teatrul TV pre­zintă : Piticul din grădina de vară. Scenariu original scris special pentru televiziune de Dumitru Radu Popescu. 22,10 Vedete ale muzicii ușoare. Sacha Distel­ia Studio Uno. 22,30 24 de ore. * CONSILIUL JUDEȚEAN AL SINDICATELOR ALBA = FORMAȚIA ARTISTICA „ȚARINA"­­­I ANUNTA CONCURS PENTRU OCUPAREA URMĂTOARELOR­­:POSTURI: . • DIRIJOR­­­I • VIOLONIȘTI; g # BRACI: : • CONTRABAS; : © CLARINET; g # TARAGOT; Z . ACORDEON; : • SOLIȘTI (SOLISTE) VOCALI. . . COnCUrsul va aveA Loc în ziua de 21 mai a.c., ora 8, în sala 7 , Casei municipale de cultură Alba Iulia. ,g Relații suplimentare, la telefon 11431. jg mamn meșteșug.-RfASCA ..MUREȘUL“ „II­ ” cu sediul în Alba Iulia, str. Decebal nr. 2, angajează de urgență muncitori calificați în meseriile ; • MECANIC AUTO ; • TINICHIGIU AUTO ; • TIMPLAR UNIVERSAL ; • STRUNGAR IN LEMN ; • VOPSITOR AUTO. Salarizarea în acord, conform Deciziei UCECOM 370/1969. De asemenea, anunță proprietarii de autoturisme prin atelierul de „Auto-Service“, deschis recent, în str. Clu­jului nr. 1, se execută spălări, gresuri, revizii tehnice și orice alte reparații auto pentru populație și întreprinderi. Informații suplimentare la telefon 11884 pentru anga­jări, și telefon 12847, stația auto-service, nr. ca

Next