Unirea, mai 1972 (Anul 5, nr. 1303-1327)
1972-05-16 / nr. 1314
PAGINA All-A UIREA DUMINICĂ, LA ȘUGAG S-A DESFĂȘURAT O VIGUROASĂ AcJUiE CINEMURATIVĂ, SIEB SEMNUL VALORIFICĂRII PLOASARE A VALOROASELOR VOASTRE TRADIȚII Cttava mii de oameni din județele Alba, Sibiu, Vâlcea și Hunedoara și-au dat întîlnire duminică, 14 mai a. c., la Șugag, pe Valea Frumoasei, pentru a participa la tradiționala sărbătoare păstorească: „Zi, bade, cu fluiera" care se înscrie în contextul acțiunilor cultural-educative, masurilor elaborate de conducerirea partidului nostru privind valorificarea bogatelor tradiții din fiecare zonă a țării. An de an, la mijlocul lunii mai, această sărbătoare prilejuiește o amplă manifestare folclorică,plină de vigoare și optimism, menită să pună în valoare frumusețile nepieritoare ale artei noastre populare. In acest an ea a avut o semnificație deosebită, avînd loc nu cu mult timp înainte de istorica conferință a partidului nostru din iulie anul curent și în climatul generat de sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii. La sărbătoare au fost prezenți tovarășii: GEORGE HOMOȘTEAN, prim-secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Bătuț Sîrbu, Ioan Stoica, secretari ai Comitetului județean de partid, Ion Moceanu, șeful secției propagandă a Comitetului județean de partid, Nicolae Roșu, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului Alba Iulia, Mihail Drăghici, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Nicolae Albu, directorul general al Direcției județene pentru agricultură, industrie alimentară și apelor, Ioan Laslău, președintele Consiliului județean al sindicatelor, Nicolae Ciobota, președintele Comitetului județean pentru cultură și educație socialistă. Au participat, de asemenea, membri ai biroului Comitetului județean și municipal de partid, ai comitetelor executive ale consiliilor populare județean și municipal, activiști de partid și de stat, cadre cu munci de răspundere pe tărîm cultural. Sărbătoarea a fost deschisă de tovarășul Gligor Șora, secretarul Comitetului comunal de partid Șugag, care a evocat celor prezenți izvoarele acestei tradiții păstorești, subliniind că, în anii noștri, sărbătoarea păstorească a ciobanilor din această parte a județului a devenit un adevărat festival folcloric al fluierului, în cadrul căruia cele mai bune formații de fluierași din județ, alături de oaspeții celorlalte județe invitate, se întrec în a-și etala măiestria interpretativă. Vorbitorul s-a referit, apoi, la mărețele perspective ce se deschid pentru aceste locuri, odată cu începerea lucrărilor de construcție a Complexului hidroenergetic de pe rîul Sebeș arătînd că viitorii ani vor produce mutații profunde în viața și activitatea oamenilor de pe Valea Frumoasei. In încheiere, vorbitorul a urat tuturor celor prezenți un călduros bun venit la sărbătoarea păstorească „Zi, bade, cu fluiera". A urmat, în continuare, transmiterea „poruncilor“ de către Emilian Caterina, primarul comunei. Cele 18 formații de artiști amatori din județul Alba, la care s-au alăturat echipa de fluierași din Costești (Hunedoara), ansamblul folcloric al comunei Băbeni (Vîlcea) și echipa de fluierași din Jina (Sibiu) au prezentat, apoi, un bogat program artistic, îndelung aplaudat de cei prezenți. Buna dispoziție și veselia a durat toată ziua în „poienița Șugagului" care a devenit o veritabilă scenă unde și-au dat întîlnire, cîntecul, dansul și portul românesc. Intr-unul din numerele viitoare ale ziarului vom reveni cu reportaje de la această prestigioasă manifestare cultural-artisticâ. Fluierașii din Șugag au încântat publicul prin virtuozitatea și măiestria cu care au interpretat renumitele cîntece și doine păstorești. La tradiționala sărbătoare păstorească „Zi, bade, cu fluiera“ de la Șugag, alături de formațiile artistice ale județului nostru, au fost prezente și sofii ale folclorului județelor Sibiu, Vîlcea și Hunedoara. In foto, formația de fluierași din Băbeni, județul Vîlcea. O manifestare a valorilor folclorice autentice : 1 ■ ""-"•"i1"'........................................................................................................................... ....... ' ......... ■ [UNK] [UNK] i1. ■ [UNK] PARADA PORTULUI POPULAR SĂSESC DE LA GÂRBOVA Duminică, 14 mai a.c., într-un cadru festiv, în comuna Gîrbova, tn prezența unui numeros public, format din localnici și invitați, români și germani, s-a desfășurat cea de a treia ediție a Festivalului „Parada portului popular săsesc“ Comuna Gîrbova, cunoscută ca o comună cu oameni harnici, destoinici și pricepuți agricultori și viticultori, este totodată și o vatră de străvechi obiceiuri populare. „Pe aceste meleaguri, ne spunea tovarășul Wilhelm Spielhaupter, directorul căminului cultural, se păstrează nealterat portul popular săsesc. Valorificarea și păstrarea lui este tocmai scopul manifestărilor de astăzi**. Amprenta de sărbătoare te însoțea în orice colțișor al satului, la case, pe stradă, într-un cuvînt, satul întreg se transformase într-o adevărată scenă de spectacol, și pentru ca decorul să întregească această atmosferă, ulițele comunei au fost împodobite cu frumoase broderii monocrome, în alb, negru sau roșu, cu elemente florale în care iscusința și fantezia se întreceau una cu sttn, ca apoi să se unească în ceea ce se numește frumos. Festivitățile au început cu parada portului popular săsesc în care diversitatea de forme și culoare dădeau imaginea de armonie prin fastuozitatea costumului. In fruntea coloanei se afla un grup de călăreți, îmbrăcat în tradiționalele costume populare, iar în urma lor se găseau două care alegorice, unul reprezentînd pe cooperatorii satului la munca viticolă, în toate etapele sale, iar în al doilea, un grup de săteni români și germani au creat imaginea unei șezători. In alaiul portului, îmbrăcat în costume de festivități, se afla și un grup de tineri din comuna Miercurea, care au venit să cinstească, prin prezența lor, această sărbătoare a portului săsesc. Defilarea a fost prilej și de manifestare a unor obiceiuri specifice acestor locuri. Astfel, un grup de participanți au reprezentat „alaiul miresei“, obicei străvechi, consemnat prin minunate costume de culoare alb-negru. Gei de față, au avut prilejul să treacă în revistă gama de costume pentru copii, adulți și vârstnici. De fapt, confecționarea acestora este opera fiecărui locuitor al satului. Am cunoscut și noi pe unul din acești iscusiți meșteri, care se numește Agneta Hanlescher, în vîrstă de 70 de ani. O femeie simplă, cu suflet deschis, care ne-a mărturisit că lucrează de la vîrsta de 15 ani în confecționarea costumelor, meșteșug transmis din generație în generație. După terminarea paradei portului popular, în acordurile unei frumoase melodii germane, o sută de perechi de dansatori, vîrstnici și tineri, au interpretat tradiționalul dans cu „aufmarsch“. In încheierea manifestărilor sunt cuvîntul tovarășul Constanatin Panait, secretarul Comitetului comunal de partid, și Hans Helmuth Schneider, președintele Consiliului județean al oamenilor muncii de naționalitate germană, care, după ce au cîteva din transformările subliniat social- economice petrecute în comună în anii construcției socialiste, au arătat că rodul acestor realizări este frăția de veacuri dintre români și germani. Pe scena special amenajată în centrul comunei, s-a desfășurat apoi un bogat și variat program cultural, susținut de artiști amatori români și germani din comună și împrejurimi. Programul a fost început de corul mixt de limbă germană, dirijat de Mihai Ratscher, care a interpretat cîntecele „O ce zi frumoasă“ și „Patria mea“. Aplauze la scenă deschisă a primit și echipa de dansuri a școlii din localitate, formată din elevii clasei a VII-a. O evoluție apreciată de numerosul public a avut și fanfara Căminului cultural din Gîrbova, condusă de cooperatorul Ilie Comșa, care interpretat un buchet de cîntece a populare românești și germane. Pe aceeași linie s-a înscris și grupul vocal feminin, alcătuit din cadre didactice, care a susținut un emoționant microrecital de melodii populare. După terminarea programului artistic, localnicii, români și germani, împreună cu invitații, s-au îndreptat spre locul unde pînă seara tîrziu, în sunetele muzicii, s-a desfășurat serbarea câmpenească. Manifestarea cultural-artistică care a avut loc duminică în comuna Gîrbova, a fost o nouă dovadă a înfrățirii românilor și germanilor care trăiesc pe aceste meleaguri străvechi, Ion Fătru ALBU MARȚI, 16 MAI 1972 Pe șantierul I.M. Aiud : 9 UIHA.IF s AU FOSIA OUSF PIANKU A FI /UOmit, nu fi nimu a fi isrod După cum se știe, fiecare zi de întîrziere în finalizarea lucrărilor de investiții, cu caracter productiv, înseamnă menținerea în stare de imobilizare a unor importante valori materiale, nerealizarea cantitativă și sortimentală a producției planificate și, de aici, nenumăratele dificultăți ce sunt create altor întreprinderi. Dar, cu toate implicațiile negative ce decurg din nedarea la timp în funcțiune a noilor capacități de producție, puțini beneficiari, constructori, proiectanți și furnizori de utilaje se preocupă, cu toată răspunderea, de evitarea unor pierderi atît de costisitoare. Terminarea cu întîrziere a lucrărilor fizice și neprimirea și montarea la timp a utilajelor tehnologice au creat o situație cu totul nesatisfăcătoare, într-o serie de unități economice, printre care întreprinderea metalurgică Aiud, Uzina de produse sodice Ocna Mureș și Uzina mecanică Cugir. Datorită acestui fapt la finele primului trimestru, pe ansamblul județului, stocul de utilaje nemontate era cu mult mai mare față de cel existent la începutul anului, îngrijorătoare este situația la întreprinderea aiudeană, unde peste puțină vreme urmează să fie puse în funcțiune două capacități noi de producție. Din analizele efectuate de Sucursala județeană a Băncii de investiții rezultă că, în perioada februarie 1970 — martie 1972, un număr de 83 utilaje, în valoare de peste 14 milioane lei , mașini de alezat, strunguri, mașini de rectificat, ciocane pentru forjă, poduri rulante etc., au depășit duratele normate de „așteptare“ pe șantier cu 28 pînă la 321 de zile. Nemontarea la timp a acestor utilaje a fost sursa unor dobînzi penalizatoare de peste 100 000 lei. Cum de s-a ajuns într-o situație atît de critică ? Explicația nu trebuie căutată în afara întreprinderii. Cauza principală a stocării atîtor utilaje constă în ritmul scăzut de lucru pe șantierul din Aiud, aparținînd de I.C.S.H. Deși pe ansamblu s-au obținut realizări valorice mulțumitoare, față de graficul coordonator stadiile fizice înregistrează o rămînere în urmă de pînă la 45 de zile. Mari întîrzieri se semnalează la noua hală de prelucrări mecanice, unde lucrările de închideri, montarea geamurilor, a grinzilor de rulare, glisarea coșului de fum și la alte lucrări, ritmul de execuție este mult sub nivelul cerințelor și posibilităților existente pe acest șantier. De asemenea, la turnătoria de piese din oțel, dacă nu se va interveni energic pentru impulsionarea ritmului, restanțele, în loc să fie recuperate, se vor amplifica și mai mult, punînd sub semnul întrebării respectarea termenului de punere în funcțiune a noii turnătorii. Pe lista priorităților de primă urgență va trebui să fie înscrisă și accelerarea ritmului la coșul de fum și la castelul de apă, lucrări care condiționează punerea în funcțiune a noilor capacități de producție. Prin urmare, va trebui ca toate forțele să fie concentrate spre aceste lucrări și nu spre altele, care sînt eșalonate în lunile următoare. Tot atît de necesar este să fie atacate lucrările la calea ferată și drumurile interioare. In condițiile în care conducerea șantierului invocă lipsa forței de muncă calificată, socotim că trebuie să se acorde mai multă atenție îmbunătățirii organizării lucrului și folosirii judicioase a mijloacelor tehnice existente. Nerespectarea termenelor de livrare a utilajelor accentuează, de asemenea, întîrzierea lucrărilor de montaj. Este suficient să arătăm că la atelierele forjă și tratament termic, din cele 14 utilaje de bază — ciocane, cuptoare, băi de călire și altele necesare primei etape de punere în funcțiune, au fost asigurate doar 4 mașini, deși în totalitatea lor aceste utilaje sunt executate chiar în întreprinderea beneficiară (I.M.A.). în situația creată, montorii se vor găsi în preziua punerii în funcțiune a noilor capacități productive, în fața unui volum mare de lucrări ce depășește forțele și capacitatea lor de montaj. Singura soluție în evitarea unui astfel de asalt, constă în terminarea eșalonată a utilajelor rămase restante și montarea lor imediată. Fiecare zi, oră și minut care au mai rămas pînă la punerea în funcțiune a acestor importante capacități de producție trebuie folosite cu maximum de randament. Mai mult ca oricând este necesar să se stabilească ordinea și succesiunea exactă a tuturor lucrărilor, în așa fel încît să se dea curs măsurilor stabilite în comandamentele anterioare. Există posibilitatea ca printr-o concentrare masivă a tuturor eforturilor, noile capacități de producție de la I.M. Aiud să fie puse la timp în funcțiune. Petru MUNTEANU, directorul Sucursalei județene Alba a Băncii de investiții lllinilBIIIIIIIIlHBBLIBBBHBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBSBBBBBBBBBBBBHOBBBBBBBBBBBBBBBBBHBHBBBBBBBBSBBBBBBBBBBBBBBBBI Lfl ÎNTREȚINEREA CULTURILOR: orice amînare a efectuării prașilelor poate duce la pierderi de recoltă Condițiile climaterice favorabile din prima jumătate a lunii mai au fost un aliaj prețios pentru lucrătorii de pe ogoare. Ploile căzute, cît și temperaturile ridicate din ultima perioadă, au permis o dezvoltare bună a plantelor, dar și a buruienilor. De aceea, în unitățile agricole cooperatiste s-a trecut la mobilizarea tuturor forțelor în cîmp, pentru întreținerea culturilor. Răsărită mai timpuriu, sfecla de zahăr a necesitat o îngrijire deosebită, întrucît gradul de îmburuienare a fost destul de mare. Majoritatea cooperativelor agricole, printre care evidențiem pe cele din Jidvei, Valea Lungă, Sîncel, Cisteiul de Mureș, Unirea, Lunca Mureș, Ciuguzel și altele au început prașila a doua la această cultură, lucrare ce s-a executat pe mai bine de jumătate din suprafețele planificate. Participarea largă a cooperatorilor la lucru a făcut ca ritmul întreținerii culturilor să fie menținut la un nivel superior. Unități ca cele din Blaj, Sîncel, Bucerdea Grînoasă, Crăciunel, Tăuni și Valea Lungă au încheiat prima prașilă manuală la cartofi, forțele fiind concentrate în prezent la întreținerea celorlalte culturi prășitoare. Excepție face C.A.P. Cergău, unde prima prașilă manuală a celor 12 ha sfeclă de zahăr nu s-a încheiat încă. Crede oare conducerea acestei unități că o singură prașilă mecanică, printre rînduri, va rezolva salvarea plantelor de buruieni? Despre ce fel de antrenare a oamenilor la lucru mai poate fi vorba aici dacă sapele se odihnesc, în timp ce buruienile înăbușesc culturile? Un mare accent va trebui pus, în perioada ce urmează, pe efectuarea prașilei la porumb. Conștiente de pierderile de producție ce s-ar ivi prin amînarea acestei lucrări, conducerile C.A.P. Răhău, Ciumbrud, Aiud I, Unirea, Rădești, Jidvei, Veseuș, Bălcaciu, Șpălnaca și Noșlac au luat toate măsurile pentru urgentarea întreținerii culturii respective. După ce plantele au ajuns la primele frunze, mijloacele mecanice și manuale de întreținere au intrat în acțiune. Ca urmare, pe mari suprafețe, lanurile de porumb sunt curate de buruieni, sute de oameni fiind zilnic în cîmp, la prășit. Din păcate, nu peste tot se acordă aceeași atenție lucrărilor de întreținere a culturilor prășitoare. Deși porumbul a crescut o dată cu buruienile, existînd pericolul ca acesta să fie compromis, mai sînt cooperative agricole care amină de la o zi la alta începerea prașilelor. Este cazul C.A.P. Tătîrlaua, Cut, Doștat, Gîrbova (Sebeș), Pianu de Sus, Pianu de Jos, Drașov, Cunța, Doștat și Deal, unde nu s-a prășit, pînă în data de 15 mai, nici un hectar de porumb. Știm, justificări sînt destule, dar nu de ele este nevoie acum, ci de acțiuni concrete. Cîmpul reclamă prezența zilnică a oamenilor și a mijloacelor mecanice, iar specialiștii, conducerile unităților agricole, au datoria să ia măsurile necesare pentru combaterea buruienilor din terenurile cultivate. ALBA IULIA : Preria („Columna“); Procesul alb („23 August“); SEBEȘ : Marele premiu („Progresul“); Eu sunt Jerom („Sebeșul“); CUGIR : Băieți buni, băieți răi („Muncitoresc“) ; Pustiul („7 Noiembrie“) ; AIUD : Judecata pisoiului Brînza ; BLAJ : Marele premiu, seriile I și II ; ZLATNA: Clipa de libertate; TEIUȘ: Mingea ; CÂMPENI: Ora hotărîtoare; ABRUD: Patricia și muzica ; ROȘIA MONTANĂ : Domnișoara doctor. OCNA MUREȘ : Aeroportul, seriile I și II. 9,00 Deschiderea emisiunii de dimineață. Telex. 9,05 Teleșcoală — Biologie (anul III liceu). Televiziune școlară integrată. „Aplicații și probleme privind fiziologia aparatului circulator — Matematică (cl. a VIII-a). Elemente de geometrie (IV). Arii și volume. 10,00 Curs de limba rusă. 10.30 Căminul (reluare). 11.15 Muzică populară. In jurul orei 11,45, Posturile noastre de Radio și Televiziune vor transmite direct, de la Porțile de Fier, întîlnirea dintre tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, cu prilejul inaugurării oficiale a Sistemului Hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier. 14,00 Muzică populară. 14,10 Telex. 16,30— 17,00 Curs de limba franceză. Secția a 15-a — reluare. 17,30 Deschiderea emisiunii de după-amiaza. 17,35 Interpreți și rolurile lor . Baritonul David Ohanezian. 18,15 De la alta la omega. Enciclopedie pentru elevi. 18,45 întrebări și răspunsuri — Lupta dintre vechi și noul factor al progresului In societatea noastră — Perfecționarea relațiilor de producție socialiste, latură esențială a procesului, de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. 19,15 Publicitate. 19,20 1001 de seri. Crăiasa zăpezii (III). 19,30 Telejurnal. 20,10 Teatrul TV prezintă : Piticul din grădina de vară. Scenariu original scris special pentru televiziune de Dumitru Radu Popescu. 22,10 Vedete ale muzicii ușoare. Sacha Distelia Studio Uno. 22,30 24 de ore. * CONSILIUL JUDEȚEAN AL SINDICATELOR ALBA = FORMAȚIA ARTISTICA „ȚARINA"I ANUNTA CONCURS PENTRU OCUPAREA URMĂTOARELOR:POSTURI: . • DIRIJORI • VIOLONIȘTI; g # BRACI: : • CONTRABAS; : © CLARINET; g # TARAGOT; Z . ACORDEON; : • SOLIȘTI (SOLISTE) VOCALI. . . COnCUrsul va aveA Loc în ziua de 21 mai a.c., ora 8, în sala 7 , Casei municipale de cultură Alba Iulia. ,g Relații suplimentare, la telefon 11431. jg mamn meșteșug.-RfASCA ..MUREȘUL“ „II ” cu sediul în Alba Iulia, str. Decebal nr. 2, angajează de urgență muncitori calificați în meseriile ; • MECANIC AUTO ; • TINICHIGIU AUTO ; • TIMPLAR UNIVERSAL ; • STRUNGAR IN LEMN ; • VOPSITOR AUTO. Salarizarea în acord, conform Deciziei UCECOM 370/1969. De asemenea, anunță proprietarii de autoturisme prin atelierul de „Auto-Service“, deschis recent, în str. Clujului nr. 1, se execută spălări, gresuri, revizii tehnice și orice alte reparații auto pentru populație și întreprinderi. Informații suplimentare la telefon 11884 pentru angajări, și telefon 12847, stația auto-service, nr. ca