Universul, septembrie 1885 (Anul 2, nr. 307-333)

1885-09-15 / nr. 319

ANUL II, No—319 5 Z3ST TOATA q?&Ba­ A..—Un mini­er vech­iu 10 bani. DUMINECA, 15 SEPTEMBRE 1885. Apare în tote dilele de lucru, la 7 ore dimineța. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : CALEA DOROBANȚILOR. No. S. BUCURESCI. ABONAMENTE: Pe an. In t«51 £ Românis iei 18.— 6 luni : „ „ » 9— 3 luni: „ „ „ 4.50 Innerțiani și reclama 2 lai linia. Amineiuri pe pagina 4-a 60 bani linia. Scrisori nefrancate se reiasă. Articole nepublicate nu se înapoesă. OBSiexaBiiaaiiaíBSEaasaaaa^BtissMai3asaaeaimmiasiisaasaaísa Bucurescl, 14 Septembre 1885. Lege de rușine In țerile constituționale, sincer-constitu­­ționale, nu pot esista legi escepționale. Legea care face excepție de la spiritul general al legislației unei țeri, legea care , în contrazicere cu pactul fundamental, cu Constituția, e o violare flagrantă a drep­turilor poporului, e o călcare violentă a tuturor normelor după care poporul a delegat puterea unei adunări și unei de­legații de administrare. Legea de espulzare face parte din a­ceste legi violente. Votată de parlament prin călcarea cea mai fățișă a disposițiilor constituționale care dau ași­ sigur pe pământul româ­nesc tuturor străinilor onești, nevoiți de a-și părăsi țara cele mai de multe ori din causa persecuțiilor dispotismului, le­gea de expulsare n’are rațiune de a fi. Votarea acestei legi, pentru a alunga mai întâi din țară pe câți­va omeni ne­plăcuți Rusiei, pentru a lovi acum pe câți­va români neplăcuți Ungariei, este ca și numai ea o rușine, o înjosire, pe care un parlament demn și patriotic nu se pate de cât grăbi a o șterge. Căci nu atât de slab și de neputincios e guvernul care a aplicat acesta lege, a­cum când a aplicat-o, cât de slab și de neputincios a fost parlamentul care a vo­tat-o. Am observat ieri cum bulgarii, un po­­­por mai slab și mult mai real organizat ca stat de­cât noi, au­ sorut să șî realiseze prin curagiul lor o măreță aspirație. Și noi românii c’o armată relativ puter­nică, c’o situație geografi­că bună, dacă nu lucrăm ca și frații noștri mai mici întru realizarea aceluiași ideal, să alungăm din țară pe acei cari au­ acesta aspirație ? Nu voim să credem că atât de slabi suntem, nu voim să credem că atât de înjosiți putem să fim ! Acceptăm de la patriotismul și de la curajul parlamentului abrogarea legii de rușine și de umilire , așteptăm de la den­sul amnistiarea celor ce pe nedrept au fost goniți din România, pe singura vină că mărirea ei au­ voit’o, că s’au închinat cultului unei uniri a tuturor românilor, sunt făcute și desfăcute de mâinile care le-au­ iscălit. înțelepciunea diplomației, care procede pe calea cârpelilor și ajustărilor, cere a­­planarea dificultăților momentului, fără să se uite nici o dată la viitor, care dove­deșce necontenit neprevederea și netre­bnicia lucrărilor diplomatice ! ! Revolta Rumeliei și anexarea ei la Bul­garia, unde domnesce un Battemberg, fi­del vasal al Rusiei, explică póte multe lucruri. Numai cuvîntul revoltă nu este propriu. Acesta e o revoltă prestabilită și pregătită de mult prin care Rusia, care a fost așa de prost tratată în Congresul de la Berlin, caută să se refacă, și gă­­sesce póte o compensare la anexarea Bos­niei și Brzegovinei câtre imperiul austro­­ungar, grăbită fiind de încercarea sterilă de până acum a trimisului englez la Cons­­tantinopole, sir Drummond-Wolf, de a strîn­ge o ligă anglo­turcă. Nu e trebuință de multe vorbe spre a dovedi că acesta mișcare pote produce încurcături forte seriose. Se asigură că s’a dat ordin trupelor bulgare de a se îndrepta spre granița Ru­­meliei, și acest fapt, dacă se va confirma, nu pate de­cât să îngreuieze situația. Mișcarea din Rumelia, care pare a fi isbucnit într’o zi și la o oră stabilite, este are o operă prevezută și concordată la Kremsier între împeratul Austriei și al Rusiei, ori scularea Rumelioților și ane­xarea lor la Bulgaria este numai pe risi­­pul și primejdia lor ? Pare că adevărul stă la mijloc; probabil acesta se preve­­duse, și rolul ce ’l ia Într’acestă mișcare Alexandru de Battemberg, care nu se pa­te să nu asculte pe Rusia, ne o arată. De altminteri, aceste mișcări sunt dese în is­torie. Deslegarea neindestulatare dată atâtor chestiuni grave de către tractatul de la Berlin, puțina și chiar lipsa de atenție dată legilor etnografice, aspirațiunilor, in­tereselor și drepturilor poporelor nu pot avea de efect de­cât mișcări ce se repetă des, nu pot produce de cât nes.. "leia, care este pre­cum semnul d'-lim­." Englitera se zice că ar fi binetul din Paris să se unescă cu dânsa spre a protesta și a cere, pe baza tracta­tului de la Berlin, ocuparea imediată a Balcanilor de către trupele otomane, dar nu se pute spune nimic despre ceea­ ce se va întâmpla, neuitând însă că astă­zi circumstanțele relative la Orient au de­venit mai rele, fiind-că pulberea s’a gră­mădit pretutindeni și un chibrit e de a­­juns ca să determine o expresie formi­dabilă. Ori­cum însă, în tote Zde^e diplomația ’și arată neînțelepciunea. Tractatele sunt desfăcute de tractate ; cel din Paris sfîșie pe cel din Viena și cel de la Londra anulă pe cel de la Paris. De altminteri, încă de când s’a făcut congresul de la Berlin era ușor de pre­­văzut că opera lui nu va fi tocmai stabilă. Manifestul pe care Gladstone l-a a­­dresat alegătorilor săi din Midlothian e un răspuns la discursul recent al lui Cham­berlain, fost ministrul de comerciă în Quondam cabinetul liberal. Fostul prim­­ministru se desface acum cu totul de par­tida radicală al cărei represintant cu mai mare autoritate este Chamberlain. Afară de chestia Irlandei, căreia amândoui iî refuză autonomia, Gladstone se depărtază în punctele principale de politica internă a fostului șefi coleg. Gât despre Egipt, după ce atinge sis­­tematl­oro« finaptnm­ «i deșertarea Suda­supărătore și ingrată în itigipt, va reaooenai atunci posiția sa admirabilă, în Europa de independență perfectă și de influență bine­­facătare pe care o va putea exercita în ori­ce prilej legitim spre a sprijini statele mici în libertatățile născânde în Orient și în general în favorea libertăței. Mani­festul semnaliza greutățile pentru instruc­ția primară gratuită și zice că opinia pu­blică nu e încă preparată pentru separa­rea Statului de Biserica anglicană, însă desvoltarea bisericei anglicane de 50 de ani în care este așa în­cât nu e de te­mut o separare în viitor. Crede necesară reforma Camerei Lor­­zilor, dar cu condiții înțelepte la princi­piul ereditar. Indică necesitatea unei îm­părțiri mai juste a impozitelor și a unei reforme a legilor asupra proprietăței fun­ciare. Chamberlain, din potrivă, cerea separa­rea Bisericei de Stat, stabilirea unei legi agrarii și desființarea privilegiurilor nobi­lilor. Johnson. G­en­er­alul Mihail Cerchez —(Vezi pag. 3.) DIN LONDRA [Corespondența particulară a „ Universului”) 10 Septembre. Evenimentele din i­umelia.—Diplo­mația e o gospodină pentru care a face și a desface vra să zică a lucra. Tractateii gale, ca și pânza Penelopei, epice din țar­ă Doi asfixiați.—In Bacau, în piața din fața bisericei Sf. Neculai, epitropia bise­ricei o dată cu zidirea unor case a făcut și o făntănă. De câte­va Z­ 1­6 ciutura l­e scos apă picase înăuntru și nu se mai putea scote. In Ziua de 5 Septembre dascălul bise­ricei propuse unui flăcău ce venise în piață cu struguri să scotă ciutura. Flăcă­ul și a dat drumul legat cu o frânghie de mijloc dar frânghia rupându-sa el a și rămas mort imediat. Un alt om ca de 40 de ani servitor la regia Tutunului, trecând și văzând întâmplarea, se vârî i­­mediat în fântână să dea ajutor celui în­tâi , dar și acesta nu mai putu eși afară. Dându-se alarma și venind pompieri, i-a scos pe amândoi morți asfixiați de ae­rul din făntănă. Scandal eclesiastic.—­Citim în „Ga­zeta Bacăului“ . Circulă zgomotul că un scandal s’a petrecut în tagma bisericescă din localitate. Nu spunem faptele ce se vorbesc că s’ah petrecut căci datorim respect moralei publice și bisericei. Dacă —x—

Next