Universul, octombrie 1885 (Anul 2, nr. 334-358)

1885-10-03 / nr. 334

Primarul capitalei, d. N. Fleva, re­­întorcându se din concediu, a reluat ieri afacerile comune­. —e — r Suplinire.— D. c. Disescu, deputat și profesor la Universitate, va suplini anul a­­cesta pe d. Nacu la catedra de drept civil de la Universitate. D. Nacu fiind ministru al justiției, n’are timp și pentru sco.a. —o — Un fapt îmbucurător pentru suvera­nii noștri este acela, după cât se înț­lege dintr’o solie întunecată a «Țarului „Indé­­pendance, că regina nostra va avea în cu­rând a da naștere unui fiu. Buna nostra Regină de alt­fel, nici o dată nu’și perduse nădejdea d’a avea un copil și acesta era causa de nu se aducea în țară principele Ferdinand. — o— O tristă aniversare. — Ieri s’au îm­plinit 108 ani de când frumosa Bucovină ne-a fost răpită de vecini. Aceste date tre­ime să ne ție ageri și să ne facă a ne gândi la cât avem de lucru până să putem o dată privi mai cu liniște viitorul. Baléle în Bucuresci.—In săptămâna de la 22 până la 28 Septembre au murit 25 de ameni de bulé de pept, 12 de bulé de stomach 4 de scarlatina și 6 de febre tifoide. Copiii de la 7 ani în jos au murit mai mult în săptămâna acesta. Furt. —Ieri napte hoții intrând în locu­ința d-lui Velicu Nedelea din strada Sabini­lor, au furat o ladă de lemn pe care ducând’o într’o vie din apropiere, au spar­­t-o și au luat din ea monede vechi de argint în valore de 1000 lei precum și mai multe giuvaer­icale de preț. S’au luat măsuri pentru prinderea ho­ților. — o — Nenorocire.—Ieri pe la 5 ore birjarul Ivan Ci­roniei, trecând în gona cailor pe calea Victoriei, prin dreptul caselor d-lui foocec, a resturnat și sdrobit pe un băiat ca de 16 ani lăsându-l pe loc mai mort. Bir­jarul a fost arestat, iar rănitul l’a condus la Colțea. —o — Pasere sburătore.—Ca și o pesăr­ea care, după ce ’i cresc bine aripile, sbe­ră în vijiduhul necunoscut, uitându’și cuibul și părinții, tot așa și d ș0ra JEste­­ra B. de pe calea Moșilor, care d’abia împlinise 151 ani, a părăsit ieri napte casa părinților de gâtul d lul S. A. Părinții fetei, după o alergare d’o­r Ț, au găsit pe fiica lor într’o căsuță din Isvor, dar vali prea târziu. Fata nu mai vrea de loc să se întorca a­casă și va trebui să intervie autoritatea. D. A. cart are barba cam mare, plesnesce de ru­șine. —x — ACTE OFICIALE S’au revocat din funcțiunile de contr­lori fiscali, d­nui T. Ștefănescu, St. Z­mescu, M. Popovici, I. Pelinescu, C. F țescu, G. Petrescu, I. Popa, V. Ionesi A. Tataru, G. Popescu, Gr. Nițescu, C. Zatreanu,­­G. Bălăcioiu, G. Em. J­dișteanu, C. Grecinschi, G. Clopoțel, Scrădeanu, G. Catopol, M. Săveanu, Dimitriu, I. Frunză, C. Herăscu, X. Milescu, Chr. Băzgan, C. Bâltățeanu Popescu, G. Paul, M. Crăcălescu, Mărculescu, D. Nicolescu, A. Dăn, A. Marinescu, T. Bărbulescu, D. I. C Gr. Uzureanu, V. Grănescu, P. Tete G. Pogonatu, I. Tașcă, V­. Totese P. Verigeanu, V. Udrischi și G. Pi * D. Ilariu Hordoșiu, profesor de și literatura germană la scala come din Capitală, este numit, în postul terpret pentru limba germană pe ministerul afacerilor străine. * S’a aprobat reprimirea lui Ma­ Dimitrie în postul de șef de­can * D. Gr. N. Bălășanu s’a nu casieria județului Dolj, în funcția copist. * Sunt numiți : D. I. S. Vasiliu în funcțiunea lor la biblioteca ministerului agric d. P. Micu în funcțiunea de divisiunea agriculturei,­­o dus tri­a meritului. Consiliu practic Durerea de cap.—Recomandăm un re­mediu forte simplu pentru combaterea acestei bule, ce împiedică une­ori pe om de a face ori­ce lucrare. remediul consistă în a aplica pe tîmple. UNIVERSUL—(2 OCTOMBRE 1885) în timp­ de patru, cinci minute, bumbac saui un burete înmuiat într’o disoluție de bisulfnre de carbon ; operația acesta se pote repeta de două trei ori pe an. Du­pă câte spun unii medici, acest remediu are efecte imediate chiar și asupra nevral­giilor cronice. Evenimentele din Balcani DIN BULGARIA Depeși și informații speciale ale­ Universului“ Luptă.—Toți funcționarii vechiului re­gim­ au­ fost înlăturați și înlocuiți cu ru­­melioți și cu Bulgari din principat. Turcii au tras în mai multe locuri asu­pra trupelor bulgărești. Bulgarii au răs­puns ; se înregistrezá câți­va morți și răniți. S Vrăjmășie cu Rusia.—Dupe cum se a­­nunță din Filipopole, Bulgarii de acolo i par forte îndârjiți contra Rusi­e. Cei mai luminați dintre dânșii declară sus și tare : „Rusia nu are ce căuta la noi. Nu voim s’o lăsăm a îngriji nici de politica nóstra interiorá, nici de cea esteriorá. Unificarea administrației. — Karaveloff s’a dus la Sofia spre a lua măsuri pen­­tru unificarea administrațiunei Bulgariei și a Rumeliei. Peste două săptămâni cel mult acestă unificare va fi aprope de­plină. Certă cu sultanul.­Prințul Alexandru­­ auzind că delegații bulgari au fost în­chiși la Constantinopole, a te­legrafiat sul­tanului, declarând ca în cas când dele­gații bulgari nu vor fi liberați, densul­­ va închide pe toți funcționarii musul­­­­mani din Rumelia. . DIN TURCIA Răsboiul Tocmai acum în populațiunea turcă din Europa și Asia avântul pentru resboiu ia o creștere însemnată, Z­iarele publică telegrame din Anatolia prin care sultanul este anunțat ca toți musulmanii de la 17 la 70 ani sunt gata să se jert­­fască pentru cortină și patrie. Z­iarul „Potric“ anunță că Porta a con­tractat cu Banca otomană un împrumut <’ <w'1 OOO liie Sterlinge. Gavril pașa a . Constantinopol. Cele­­fost arestați precum se au conferit alaltăieri ca guvernator al Rumeliei, e desmințită ofcial. Said a sosit și fără să ’și mai s’a dus să vorbescá cu ață.— Prin cercurile din se vorbesce că Germania­­ ilor să restabilescá statu și că puterile primind a­e se va face învitare Tur­­cu armată tóte păsurile­­ Au isbucnit turburări în vn­­) vorbește chiar de o cioc­­. între trupe și populație; o 100 de persone. este mereu în Creta, de­și ilei a telegrafiat la Constan­­tând că o rescula nu e încă­tuși Porta a ordonat trimite­­batalione la Kanea. DIN SERBIA -Sciri sigure din Sofia anunță caută a se uni cu Turcia o unire cu armata acesteia să ia Serbiei Ajungând acesta dgrad, serbii au cr Ut - o în așa ceva și nu să se întarésca post și de la Prepolaz. O visiune. Drina s’a înt ș, dimpreună cu colo­­statul major. Tóte - Timoculul su o "Ó íteiü sem*.. ^^^tocentiuu iproprrJ^I^^Hk de fror se Știe că^^^p.din Ve rarține Bulgariei. Sârbii­­ evendica și acest teritor i’ar recunoște unirea ceh Aprovisionare.—Cu tot administrație: da resboiu ’ emm­ate, tot s’a mai țn 3elarrad licitationo­np. * 25,000 mantale, 25000 mundire, 25000 pantaloni, 30000 învelitori de iarnă, 4000 corturi, 28000 garnituri de bucătărie, a­­fără de albiturile deosebite. Aprovisiona­­rea de patróne a fost luată de casa Roth din Presburg iar firma Surger s’a obligat să aducă în două săptămâni 3500 cai pen­tru furgoane. DIN GRECIA Pregătiri de luptă.—Tóte silințele pute­rilor d’a linisci pe Grecia au­ rămas za­darnice, înarmările continuă cu mai mare grabă. Z­iarul Acropolis scrie că penin­sula Balcanică este a poporelor ce locu­esc într’unsa, nu numai a unuia singur și cu atât mai puțin al vr’une­i puteri. Prin urmare când unul din acele popo­­re câștigă pământ, trebue în aceeași mă­sură să câștige tote, pentru ca statele bal­­­­canice să fie egale în putere spre a nu se jena și asupri unele pe altele; poporul grec are pretențiuni asupra părței de sud a Turciei și asupra Constantinople­. DIN MACEDONIA Autonomie.—Porta pare dispusă a­­ a­­corda o ore­care autonomie Macedoniei; iânsa insista însă să aibă un guvernator numit de la și dreptul d’a ține garnisu­­re în acesta provincie. Cele trei daruri Basmu Trei studenți bogați călătorind, intrară într’o zi din întîmplar­e în casa unui țesă­tor sărac. Sărăcia lui ’i făcu să le fie milă de densul și când plecară, ’i dăruiră o sută de taleri. Hans, țesătorul, bucuros de bunătatea lor, știa ce-o să cumpere cu ei dar întâi vroi să privesc­ă de mai multe ori acei taleri strălucitori, singur, fără să ’i spuie și nevesti și care nu era acolo când a primit acea comoiră neașteptată. După ce ’i pipăi și iar ’i mai pipai, ’I as­cunse in niște zdrențe, cremend că nimeni nu ’i va găsi acolo. Dar într’o diuiinăță, plecând d’acasă, nevastă s’a­­rexând că nu mai au bani de loc, puse mâna pe zdrențele în care erau ascunși ai 100 de taleri și le vându unui negustor, mulțumită că putea lua pe ele câte­va parale. Le puteți închipui necazul bietului țe­sător, când auzi așa. Anul următor, cei trei studenți plecând iar să călătorască, traseră iar la dânsul, gândind c’ar găsi-o în mai bună stare. Bietul Hans le spuse nenorocirea ce căzuse pe capul lui și ei ’l dădură alți 100 de taleri.­­ De astă dată, se gândi țesătorul, voiu ascunde aga de bine banii în­cât nimeni nu va mai putea da peste ei. Și ’i as­cunse într’o ladă cu cenușe. Mevastă­­sa o dădu împreună cu suta de taleri p’o bucată de săpun. Anul următor, cei trei studenți veniră iar și auzind cum din nou perduse banii, unu din ei țin­e, dându-i o bucată de plumb:—De prisos să ’ți mai facem ție bine. Iacă darul nostru cel din urmă. De acu­m­ ne vei mai vedea. A doua fi un pescar din sat veni la Hans și ’l țlise : — Nu cum­va al vr’o bucățică de plumb, că îmi trebue pentru plasă. Țesătorul ’l dădu pe acela, pe care i’l dăduse studenții. — Fórte mulțumim ! zise pescarul, și drept mulțumită să știi că ce pește diO­­prinde întâi dumitale ți ’1 dan. Și seara, când se întorse de la pescuit. A aduse un pește mare și frumos, pintecându-i spre a o’l găti, găsi o piatră, cu care nu știa ce să facă e pe ferestra și nupiea o vezu­­ în umbră ca un cărbune aprins. Ia uite, frate, asta s’o țiu în loc imînare, doua di însiS se pomeni c’un ne­­or, că îi întrebă de vinde piatra de­­ eam, și ’i dădu dintr’o dată <jece­ri. — N’o dau, că ’mi place mie, res­­punse Hans. .—. Să ’ți dau doue­ d­eci de taleri, dar. — Nu, nu, n’o dau. Și făcu tot, spun­ând că n’o vinde, să ’I­­ea negustoru o sută de taleri. Cu astă sumă ’și cumpără tot ce ’i tre­bui, se puse pe lucru și încet încet, fiind bun meșteșugar și cinstit,se îmbogăți și nu uită pe pescarul, care pentru o bucățică de plumb ’l făcuse să aibă avere. Xavrier Mam­nier. 3 Ilustrația nóstra —X-­De voie sau de nevoie englejii au pără­sit Sudanul. Alte evenimente au survenit de la întâmplările din mijlocul Africei, și lumea a uitat aprope pe Gordon și pe cel­ Pald­. Cu sau fără rușine fii Albionului s’au în­tors în patrie și ducele de Conaught ’s trece în revistă spre a se asigura dacă nu și au perdut moralul. Spice din Străinătate Cale ferată electrică.­­ Aplicarea e­­lectricității la căile ferate face astă­­­i progrese mari în America. Principalele linii în exercisiu vor fi a­­celea din New Yorkk , dar sunt două la Baltimore și la Clevelana (Ohio) care func­­ționază destul de bine. Cu tote dificultățile, compania Daft din New-Yorkk ’și a sfîrșit pregătirile și e­l gata să începa exercițiul.­­ Ca și în alte sisteme, circuitul electric e făcut de o mașină dinamică, cu con­ductul central prin colector și motor, a­­poi la rate și la șine de unde se întornă la mașina dinamitică. Compania a așezat a treia șină peste linia din a 9 a Alee (Ninth Avenue) începând de la 14 a stradă (Lou­­teenth Street). Conductul central e i­­solat printr-un Daft patent insulator, care împiedică apa de ploie să treca la tra­verse și asigură buna isolare ori­care ar fi condițiile atmosferice. Compania a pus stația centrală la ca­pătul liniei unde fu ridicată o mare ma­șină William Wright cu tate anexele de tuburi și cazane. Firele sunt puse pe drum de la stație la șine pe nisce pari ridicați într’adins. — 6— Un furt faimos la Banca din Pe­tersburg.—Sâmbăta trecută biroul de siguranță al poliției vieneze a aflat că în casa cu No. 45 al stradei Mariahilf, la domna Sofia Mayering locuia un strein ce fusese anunțat poliției ca Niculas Dimi­­trieff avocat din Nijni­ Novgorod, de 46 ani. Se soia că el avea sume mari de bani, și unele pline de diamante apoi el petre­cea și cheltuia mult cu femeile ușurele. Biroul de siguranță vienez ordonă unui agent să supraveghieze pe pretinsul a­­vocat. Fiind­că indiciile relative la purtarea străinului dădeau loc la bănueți, el fu che­mat la poliție ca să ’și declare mai bine starea. Mai târziu se constată că Nicolai era avocatul Alexandru Kristianovici Karci, din Moscva. El e acuzat de poliția rusescă că ar fi furat în luna martie împreună cu Mihail Kildrich 200.000 ruble de la Banca din Petersburg. S’a făcut o perchisiție a­casă la pseu­do Nicolai Di­itrieff și s’au găsit în bani 5940 franci, 2000 ruble, un număr de obligații în valore nominală de 4100 rub­le și bijuterii pentru 10.000 ruble cu un pașaport fals pe numele Dimitrieff. Arestatul în timpul șederei sale la Vie­­na s­a preumblat prin împrejurimi și a stat o săptămână la Pesta spre a visita Exposiția. El acceptă acum în temniță hotărîrea tribunalului în privința sa. Trltime Sch­i ,Bucuresci, 2 Octombre. Nu e adeverat că d. V. Alexandri a demisionat din postul de ministru al țerei la Paris. —6— Asemenea se desminte scrrea numire­­a lui Schina ca prim președinte la Casa­ție. Acest post va mai rămâne încă vacant. După ultimele date statistice, culese la minister iată vitele ce posedă România în 1884 : 552,000 cai; 2,376,000 boi și bivoli; 4,654,000 oi; 244,000 capre ; 886,000 rî­­mători și 2,482 asini și catâri. —o— Banditul Dragoș se află în județul Te­cuci, jăfuind lumea. Administrația locală a luat măsuri dar până aici nu l’a putut prinde ; se speră că cu concursul regi­mentului de călărași din Tecuci se va a­­junge la un bun resultat. Director și redactor: Nicolae Procopiu

Next