Universul, octombrie 1885 (Anul 2, nr. 334-358)

1885-10-14 / nr. 344

cea în Orient. El cere de la Cameră să-i acorde încrederea sa și să-i voteze cre­ditele trebuinciose pentru îndeplinirea a­­cestei grele sarcini ce cade asupră-i. Citirea­ Mesagru­lui a fost acoperită cu aplauze. Atena. 11 Octombrie. Miniștrii plenipotențiari ai marelor pu­teri au remis ieri guvernului elen o Notă identică prin care -l îndemna să se ab­țină de la ori­ce demera de natură să compromită opera pacinică a cabinetelor europene. Puterile declară că ele vor face pe Grecia respunzătare de consecințele care ar putea să fie provocate­­ de o acțiune din partea ei. St. Petersburg, 11 Octombrie. „Le journal de St. Petersburg“ des­­minte că Austria și Rusia s’ar fi învoit pentru a da compensațiuni Serbiei. UNIT BataUL­­ (1­1 Octombrie)3 CRONICA BUCURESCEANA Duminecă 13 Octombre. Plecări.—Au părăsit capitala d­in­ mi­niștri D. Sturdza și A. Stolojan, d. F. Hopriks, ministru plenipotențiar al Bel­giei , d, colonel Bibescu , d-nul Ath. Mos­­chuna, Telemac și cornițele de Walvitz. A plecat asemenea și d. dr. Fotino, spre a inspecta serviciul sanitar al corpului I de armată din Craiova și d. Al. A. Pla­­gino, prefectul județului Putna, care s’a dus la Florica spre a visita pe d. prim­­ministru Ion Brătianu. După câte aflăm, d-sa se va reîntorce di­spra in capitală și mâine luni, va merge la postul seu. — o — Am sosit în capitală d. general E. Arion. — o— z­iarul „Vocea Dreptăței“, anunțând în numărul din urmă aparițiunea unui nou jjiar în capitală, spune că acestă fóte va avea de director pe d. Adolf Steinberg, fost redactor la „Apărătorul“ „Stindardul“ „Presa Liberă“ etc. etc. Puțin ne importă, ne-a surprins numai afirmarea că numitul domn Steinberg ar fi lucrat ca redactor și la „Universul.“ De va fi vorba de vr’un girnr mai din ■Vechime cu acest nume, n’avem nimic de­cis; dar de va fi vorba de siai­ul nostru, declarăm că acestă redacțiune n’a nume­rat nici o dată printre membrii ei vre­o personă cu numele de Adolf Steinberg, a fost o dată însă un corector aici cu nu­mele de Al. Stăncianu și nimic mai mult. Acesta spre cunostința cititorilor. — o — D’ale vam­­ei.—Ca întîmpinare la cele ce am scris ieri despre vama de la poștă, primim urmatorele rânduri de la Un Stan pățitu. Publicându-le, nu însemnă că re­tragem ceva din cele arătate de noi. „D-le redactor, nu me fac apărătorul d-lui Sion, dar voesc să vă spun că nu este atât de vinovat precum ați scris în No. 343 al „Universului.“ „Culpabil putem numi pe arogantul gi­rante d. Ionescu, care încarcă pe d. Sion cu tote declarațiunile. Acesta este bătrân și în neputință de a opera pe $1 de la 20—25 de declarațiun­i, represintând cel puțin 100—150 de pachete. Dar dacă d. Sion este bătrân, nu vede și este bun de pus la pensie, ce să se jfbcă de d. girante care, fiind tînăr, nu operezi de­cât 7—8 declarațiunî pe țji, având mi se pare și ajutor? acesta are nu e a lua lete de pomană? Pe­­ lângă astea, când voescl­a ’i face vr’o întrebare, ’ți respunde cu o aroganță ne mai pomenită, resucinduș’i mustățele și cu țigara în gură. Intr’un număr viitor voi­ vorbi și despre d. casier căruia ’I place a ciupi.“ Despre d. casier vom glice și noi că nu numai ciupeșce dar chiar jupuesce ; pe lângă altele, d-sa adorază resturile de câte 5 și 10 bani. Este însă un bulgar bhătrân numit Pe­­trovici care are sarcina de a scrie decla­rațiile ; se pricepe atât de mult în­treba că mai mult încurcă, și mulțime de gre­șeli face, iar particularii plătesc amende pe urma lui. Pe lângă astea e și d’o o­­brăsnicie revoltătare. Un comerciant ce­­rându’i într’o zi condeiul ca să iscălescă­, el începu să suiere ca un necurat tri­­mițându’l să ’și cumpere condeiu dacă ’i trebue. Vom continua Luni. — o — Agremente bucurescene.—Reporte­­rul nostru ne spune ce stradele din dea­lul Spirei zac într’o murdărie ne mai a­­uglită. Pe lângă băligarul adunat acolo de mai multe glife, se mai află în acest moment și două câini morți și o pisică umflați cimpoiți și plini de viermi care pensioneza un mare agrement trecă­torilor. Pentru d. primar.—Credem că d-sa a aflat ce scandal a provocat în una din săptămânile trecute­ polițaiul comunal d. Sa­che Ionescu și comisarul Zalmira, insul­tând și lovind un cetățean glina, în ochii tuturor, în fața primăriei. Nu găsesce și d-sa nedemn pentru omeni cari ocupă func­țiuni ca acea de polițan­t comunal al ca­pitalei, d’a se înjosi la asemenea acte brutale și nu crede că e bine să dea o lecțiune exemplară ? Cel care a dat dovezii de o așa slăbi­ciune, și-a dat, credem, un atestat sufici­ent de capacitățile sale de om public. Un cas de nebunie.—Eri nopte dom­­na Lucreția C... a înebunit din causă de supărări familiare; numita domna a fost dusă la țară la moșia cumnatului său din județul Tutova. — o — Un scandal conjugal.—Alaltă­ soră, evreul Șloim B... întorcându-se cam târ­­guiu a­casă, a surprins pe balabusta sa, Ernestina B... în convorbire amorosă cu un comisar Z ... Bietul jidov, văglind a­­cesta, turbat de mânie, intră în casă și ne­găsind alt­ceva la îndemână, luă cornul (care ’i pun evreii la cap) și o lovi peste obraz, făcându’î 2 răni. Amorosul comi­sar veglénd acest scandal o luă la să­­nătasă. — o — Un pungaș cu daraveri.—Alaltă­ieri un pungaș a­nume Marcus s’a furișat în vestibulul de la Banca Națională cu in­­tențiune negreșit d’a face explorații noc­­turne. Sergentul, care ’1 observase, a mers să ’i întrebe ce afacere ’i reține acolo și să ’1 poftesca la secție, dar pungașul a protestat pretinzând că are daravere la bancă. Totuși a fost dus. ^pice din țară Reparațiunea catedralei Mitropo­litane din Iași prind^o cu cea mai mare activitate. Ast­fel pe din afară mai în complect reparațiunile sunt terminate, a­­fară de fața despre apus care se află încă în lucru. Pe din lăuntru schelele sunt a­­própe ridicate, picturile de sus fiind ter­minate, și rămâind a se găti numai cele de jos. I. P. S. S. Mitropolitul Iosif, în­grijește și observă cu de amănuntul și fără oboseală, ca tote lucrările să fie e­­xecutate în cele mai bune condițiuni, lu­cru pentru care credem că toți bunii creștini îi vor fi în veci recunoscători. După dorința I. P. S. Sale, sfințirea ca­tedralei va urma a se face în ziua de 3 Iulie viitor 1856, când va fi a 53-a ani­versare de la punerea pietrei fundamen­tală a acestei sfinte clădiri, de către re­­pausatul întru fericire, Mitropolitul Venia­min.—M. S. Regele cu ocasiunea ultimei sale visite în orașul nostru, inspectând cu amănunțime catedrala, atât pe din lăuntru cât și pe din afară, a rămas prea m­ulțu­mit de executarea lucrătorilor, și a dat promisiune I. P. S. Sale Păr. Mitropolit, că la 3 iulie viitor va veni expres în Iași spre a asista la sfințirea acestui mare edificiu, — lucru ce ne face să credem că solemnitatea sfințirei nouei Mitropolii va fi din cele mai impozante, scrie „Cu­rierul Balasan“. —x— Perceptori zeloși.—Citim în Galați .­­Agenții percepției, pentru o dare în sumă de 3 lei și cățî­va bani, au sechestrat u­­nui biet ferar din strada Tecuci, unicul instrument cu care-și agonisa hrana de tóte Zilele , o tocilă. Acum el nu mai are cu ce-și face meș­teșugul de ascuțitor și murind de fume se gândesce să cerá pomană sau să fure ? Și are o breie de copii. ACTE OFICIALE * Personele indicate de la serviciul teh­nic al lucrărilor noi, direcțiunea ge­nerală a căilor ferate ale Statului, se înainteză în corpul sus zis •’ La gradul de inginer-șef clasa II, d. Nicolae Carcalechi, d. loan C. Don, la gradul de inginer ordinar clasa I, d. Pe­tre F. Radovici, la gradul de inginer clasa II, bd. loan Orzărescu, Dimitrie Berea, Constantin Lehliu, loan Danielescu, Toma Sorescu, Gheorghe I. Zlotescu, Constantin Paraschivescu, la gradul de inginer ordinar clasa III, d. Henri Er­nest Engel. Evenimentele din Balcani DIN BULGARIA Depeșl și informații speciale ale„ Universului“ Situațiunea.—O năvălire a turcilor în Rumelia ar fi tot atât de primejdiosa ca și o execuțiune a hotărârelor Europei din partea Austriei, sau Rusiei sau amându­­rora. Din acesta causă puterile se nevo­­iesc a resolva cestiunea prin mijloce curat diplomatice. In acest scop se va reuni o conferință formală în Constantinopol, iar în Atena și Belgrad se vor face demer­suri unanime spre a se evita complică­rile. Petru întâia oră se va introduce, cu acesta ocasiune, un nou organ de execu­țiune prin trimiterea la Sofia a unei comi­­siuni internaționale, care să aducă la su­punere pe bulgari, iar de nu va reuși a­­tunci tot densa va lua conducerea acțiu­nei trupelor turceșci, spre a împuțina pe­­ cât se pate primejdia acestei acțiuni. Retragerea trupelor din Rumelia. Tru­pele bulgare din Rumelia au început a se retrage spre Sofia. Rumeliații se tem că după plecarea bulgarilor vor in­tra turcii cu foc și sabie. Temerea nu e întemeiată de­ore­ce puterile nu vor per­mite Turciei procedare armată. Bulgaria se pregătește acum contra Serbiei. Poporațiunea musulmană din Bulgaria a exprimat dorința de a da voluntari în cas dacă s-ar începe resbul cu Serbia. Se formază la Ruse­țk o bandă de vo­luntari călări care în curând vor pleca spre Vidin. Voluntarii sosiți aci din Șu­­mla, Silistra și Turcasia, plec­ați pen­tru fruntaria Serbiei. Este acceptat un mare transport de haine de iarnă, care au fost comandate în Rusia. Se vorbeste că vor sosi dim­preună cu aceste haine și mulți volun­tari ruși. La Vidin se află 6,000 de omeni ar­mată regulată, 1,500 voluntari, cavalerie și artilerie. Impregiurimile orașului sunt forte bine întărite, 2,700 omeni armată regulată rămași din regimentul al 5-lea, au primit ordinul să plece la Vidin, unde a plecat și o companie de pioneri. DIN GRECIA Rescdla in Creta ia proporții întinse. Dacă până azi n’a isbucnit nimic acolo, e că guvernul din Atena în urma sfatului puterilor, n’a încuragiat resvrătirea. Grecia va mai căpăta o bucată de pă­mânt în Europa. DIN GERMANIA o depeșă din Berlin însă spune că ches­tia bulgărască se crede că va consta în următorele trei trase : 1. Reintegrarea tractatului din Berlin și proclamarea prințului Bulgariei ca gu­vern­­ator al Rumeliei orientale. 2. Deciderea sortei lui Alexandru de Battemberg actualul prinț al Bulgariei, căruia Rusia ’I e vrăjmaș (pentru că sgu­­dui influența rusesca ce echivala cu înalta suveranitate a țarului în Bulgaria). 3. Exluderea absolută a ori­cărei com­pensări pentru cele­l­alte puteri mici din peninsula balcanică. DIN RUSIA De­o­cam­dată după­ veștile ce sosesc din Petersburg ca totă direcția bună ce iau evenimentele din Balcani, Rusia con­tinuă a face în­armări pe o scară vastă. Un ordin trimes de Țar din Copenhaga opreșce de a se acorda ori­ce concediu sol­daților și ofițerilor de uscat și de mare. Se asigură că armata ce se adună în Basarabia va fi sporită la 500.000 omeni, gata să intre în peninsula balcanică prin România. Se crede că l­a întâia lovitură de tun, ce se va da în Balcani, Rusia va ocupa Bulgaria, pe când Austria va ocupa Ser­bia, și ast­fel între doi ce se certa al treilea și al patrulea vor câștiga. Consiliu practic Apă de mare artificială.—Pentru un li­tru de apă de ploie se disolvă sare de bucătărie 20 grame ; cloru de magnesie 2.50 grame; sulfat de magnesie 1.75 gra­­grame; clorur de potasiu 0.50 grame—se adaugă câte­va centigrame de sulfat de sodă și de clorul de calciu, se filtreza și ast­fel avem o apă ce are tocmai aceeași compunere ca și apa de mare. 2ST © ta, satirică a ciLil.! O cura de aer curat Cel de jos.—Mă­, da ce te-am suit acolo? Cel de sus.—Doctorul mi-a recomandat o cură de aer curat și mijlocele nu’mi permit mai mult. Ilustrațiile nostre­ ­. Ilustrația de pe pagina I represintă pe turci cari bombardezá pe arnăuți la Borani în Albania, arnăuții stau ascunși dupe deal. După mai multe ore de luptă în care și turcii și arnăuții au lăsat sute de morți pe câmp, șeful arnăuților ridică steag alb de supunere. II. Pe a doua pagină se represintă de­­putațiunea bulgară cu mitropolitul Cle­ment, înaintea împăratului Rusiei la Co­penhaga în Danemarca. Acesta deputa­­țiune s’a dus, precum se scie, să ruge pe împărat a sprijini unirea bulgarilor, împăratul a primit’o forte rea. Se pute vedea din ilustrație ce atitudine ame­­nințătare a luat Alexandru II. Iată cum s’a adresat el către mitropolit : — Sunt sigur părinte ca păstor veniți a implora eroare pentru turma rătăcită. Eu unul pot ierta, dar nici o dată nu voi­ putea uita, că poporul pentru care părintele meu a versat atâta sânge rusesc s’a aretat așa de ingrat. In loc de a respunde, mitropolitul­ Cle­ment începu a plânge, iar țarul puindu’i mâna pe umăr a Zis : — Rugate la Dumnezeu, căci de la dânsul atârnă tóte. Aceste tablouri sunt lucrate în atelie­­rul xilografic al Ziarului „Universul“ și trebue să se ia în considerațiune sgraba cu­­ care se fac asemenea tablouri pentru un Zilo­ quotidian. Xiltim­e­a d­in Bucureeca 13 Octombre. Se vor organisa în provincie mai multe serbări în folosul loteriei Ateneului după inițiativa d-lui Exarcu. — o— Nu s’a acordat societăței Tramvaiului, de a deschide o linie pe str. Bărăția. —o— D. Sturza a isprăvit proiectul de lege al instrucțiunei și ’1 va supune oamenilor îndată după deschidere. —o — D. Nacu va supune în consiliul de mi­niștri noul său proiect de reforma ma­gistraturei. — o— D. N. Crețulescu, ministru nostru la Petersburg, a fost primit alaltă­ieri în a­­udiență de M. S. Regele la castelul Peleș. —o — D. general Brialmont a inspectat de ieri fortificațiile de la Kitila. A plecat a­­poi la Sinaia și azi va fi primit de M. S. Regele. De închiriat LSÎfsbS: Poșta veche No. 14, un apartament com­pus din 7 camere pentru stăpân și 3 pen­tru serviciu. A se adresa strada Cometa No. 21. 8—2—1 Director și redactor: Nicolae Prowphi

Next