Universul, octombrie 1885 (Anul 2, nr. 334-358)
1885-10-14 / nr. 344
cea în Orient. El cere de la Cameră să-i acorde încrederea sa și să-i voteze creditele trebuinciose pentru îndeplinirea acestei grele sarcini ce cade asupră-i. Citirea Mesagrului a fost acoperită cu aplauze. Atena. 11 Octombrie. Miniștrii plenipotențiari ai marelor puteri au remis ieri guvernului elen o Notă identică prin care -l îndemna să se abțină de la orice demera de natură să compromită opera pacinică a cabinetelor europene. Puterile declară că ele vor face pe Grecia respunzătare de consecințele care ar putea să fie provocate de o acțiune din partea ei. St. Petersburg, 11 Octombrie. „Le journal de St. Petersburg“ desminte că Austria și Rusia s’ar fi învoit pentru a da compensațiuni Serbiei. UNIT BataUL (11 Octombrie)3 CRONICA BUCURESCEANA Duminecă 13 Octombre. Plecări.—Au părăsit capitala din miniștri D. Sturdza și A. Stolojan, d. F. Hopriks, ministru plenipotențiar al Belgiei , d, colonel Bibescu , d-nul Ath. Moschuna, Telemac și cornițele de Walvitz. A plecat asemenea și d. dr. Fotino, spre a inspecta serviciul sanitar al corpului I de armată din Craiova și d. Al. A. Plagino, prefectul județului Putna, care s’a dus la Florica spre a visita pe d. primministru Ion Brătianu. După câte aflăm, d-sa se va reîntorce dispra in capitală și mâine luni, va merge la postul seu. — o — Am sosit în capitală d. general E. Arion. — o— ziarul „Vocea Dreptăței“, anunțând în numărul din urmă aparițiunea unui nou jjiar în capitală, spune că acestă fóte va avea de director pe d. Adolf Steinberg, fost redactor la „Apărătorul“ „Stindardul“ „Presa Liberă“ etc. etc. Puțin ne importă, ne-a surprins numai afirmarea că numitul domn Steinberg ar fi lucrat ca redactor și la „Universul.“ De va fi vorba de vr’un girnr mai din ■Vechime cu acest nume, n’avem nimic decis; dar de va fi vorba de siaiul nostru, declarăm că acestă redacțiune n’a numerat nici o dată printre membrii ei vreo personă cu numele de Adolf Steinberg, a fost o dată însă un corector aici cu numele de Al. Stăncianu și nimic mai mult. Acesta spre cunostința cititorilor. — o — D’ale vamei.—Ca întîmpinare la cele ce am scris ieri despre vama de la poștă, primim urmatorele rânduri de la Un Stan pățitu. Publicându-le, nu însemnă că retragem ceva din cele arătate de noi. „D-le redactor, nu me fac apărătorul d-lui Sion, dar voesc să vă spun că nu este atât de vinovat precum ați scris în No. 343 al „Universului.“ „Culpabil putem numi pe arogantul girante d. Ionescu, care încarcă pe d. Sion cu tote declarațiunile. Acesta este bătrân și în neputință de a opera pe $1 de la 20—25 de declarațiuni, represintând cel puțin 100—150 de pachete. Dar dacă d. Sion este bătrân, nu vede și este bun de pus la pensie, ce să se jfbcă de d. girante care, fiind tînăr, nu operezi decât 7—8 declarațiunî pe țji, având mi se pare și ajutor? acesta are nu e a lua lete de pomană? Pe lângă astea, când voescla ’i face vr’o întrebare, ’ți respunde cu o aroganță ne mai pomenită, resucinduș’i mustățele și cu țigara în gură. Intr’un număr viitor voi vorbi și despre d. casier căruia ’I place a ciupi.“ Despre d. casier vom glice și noi că nu numai ciupeșce dar chiar jupuesce ; pe lângă altele, d-sa adorază resturile de câte 5 și 10 bani. Este însă un bulgar bhătrân numit Petrovici care are sarcina de a scrie declarațiile ; se pricepe atât de mult întreba că mai mult încurcă, și mulțime de greșeli face, iar particularii plătesc amende pe urma lui. Pe lângă astea e și d’o obrăsnicie revoltătare. Un comerciant cerându’i într’o zi condeiul ca să iscălescă, el începu să suiere ca un necurat trimițându’l să ’și cumpere condeiu dacă ’i trebue. Vom continua Luni. — o — Agremente bucurescene.—Reporterul nostru ne spune ce stradele din dealul Spirei zac într’o murdărie ne mai auglită. Pe lângă băligarul adunat acolo de mai multe glife, se mai află în acest moment și două câini morți și o pisică umflați cimpoiți și plini de viermi care pensioneza un mare agrement trecătorilor. Pentru d. primar.—Credem că d-sa a aflat ce scandal a provocat în una din săptămânile trecute polițaiul comunal d. Sache Ionescu și comisarul Zalmira, insultând și lovind un cetățean glina, în ochii tuturor, în fața primăriei. Nu găsesce și d-sa nedemn pentru omeni cari ocupă funcțiuni ca acea de polițant comunal al capitalei, d’a se înjosi la asemenea acte brutale și nu crede că e bine să dea o lecțiune exemplară ? Cel care a dat dovezii de o așa slăbiciune, și-a dat, credem, un atestat suficient de capacitățile sale de om public. Un cas de nebunie.—Eri nopte domna Lucreția C... a înebunit din causă de supărări familiare; numita domna a fost dusă la țară la moșia cumnatului său din județul Tutova. — o — Un scandal conjugal.—Alaltă soră, evreul Șloim B... întorcându-se cam târguiu acasă, a surprins pe balabusta sa, Ernestina B... în convorbire amorosă cu un comisar Z ... Bietul jidov, văglind acesta, turbat de mânie, intră în casă și negăsind altceva la îndemână, luă cornul (care ’i pun evreii la cap) și o lovi peste obraz, făcându’î 2 răni. Amorosul comisar veglénd acest scandal o luă la sănătasă. — o — Un pungaș cu daraveri.—Alaltăieri un pungaș anume Marcus s’a furișat în vestibulul de la Banca Națională cu intențiune negreșit d’a face explorații nocturne. Sergentul, care ’1 observase, a mers să ’i întrebe ce afacere ’i reține acolo și să ’1 poftesca la secție, dar pungașul a protestat pretinzând că are daravere la bancă. Totuși a fost dus. ^pice din țară Reparațiunea catedralei Mitropolitane din Iași prind^o cu cea mai mare activitate. Astfel pe din afară mai în complect reparațiunile sunt terminate, afară de fața despre apus care se află încă în lucru. Pe din lăuntru schelele sunt aprópe ridicate, picturile de sus fiind terminate, și rămâind a se găti numai cele de jos. I. P. S. S. Mitropolitul Iosif, îngrijește și observă cu de amănuntul și fără oboseală, ca tote lucrările să fie executate în cele mai bune condițiuni, lucru pentru care credem că toți bunii creștini îi vor fi în veci recunoscători. După dorința I. P. S. Sale, sfințirea catedralei va urma a se face în ziua de 3 Iulie viitor 1856, când va fi a 53-a aniversare de la punerea pietrei fundamentală a acestei sfinte clădiri, de către repausatul întru fericire, Mitropolitul Veniamin.—M. S. Regele cu ocasiunea ultimei sale visite în orașul nostru, inspectând cu amănunțime catedrala, atât pe din lăuntru cât și pe din afară, a rămas prea mulțumit de executarea lucrătorilor, și a dat promisiune I. P. S. Sale Păr. Mitropolit, că la 3 iulie viitor va veni expres în Iași spre a asista la sfințirea acestui mare edificiu, — lucru ce ne face să credem că solemnitatea sfințirei nouei Mitropolii va fi din cele mai impozante, scrie „Curierul Balasan“. —x— Perceptori zeloși.—Citim în Galați .Agenții percepției, pentru o dare în sumă de 3 lei și cățîva bani, au sechestrat unui biet ferar din strada Tecuci, unicul instrument cu care-și agonisa hrana de tóte Zilele , o tocilă. Acum el nu mai are cu ce-și face meșteșugul de ascuțitor și murind de fume se gândesce să cerá pomană sau să fure ? Și are o breie de copii. ACTE OFICIALE * Personele indicate de la serviciul tehnic al lucrărilor noi, direcțiunea generală a căilor ferate ale Statului, se înainteză în corpul sus zis •’ La gradul de inginer-șef clasa II, d. Nicolae Carcalechi, d. loan C. Don, la gradul de inginer ordinar clasa I, d. Petre F. Radovici, la gradul de inginer clasa II, bd. loan Orzărescu, Dimitrie Berea, Constantin Lehliu, loan Danielescu, Toma Sorescu, Gheorghe I. Zlotescu, Constantin Paraschivescu, la gradul de inginer ordinar clasa III, d. Henri Ernest Engel. Evenimentele din Balcani DIN BULGARIA Depeșl și informații speciale ale„ Universului“ Situațiunea.—O năvălire a turcilor în Rumelia ar fi tot atât de primejdiosa ca și o execuțiune a hotărârelor Europei din partea Austriei, sau Rusiei sau amândurora. Din acesta causă puterile se nevoiesc a resolva cestiunea prin mijloce curat diplomatice. In acest scop se va reuni o conferință formală în Constantinopol, iar în Atena și Belgrad se vor face demersuri unanime spre a se evita complicările. Petru întâia oră se va introduce, cu acesta ocasiune, un nou organ de execuțiune prin trimiterea la Sofia a unei comisiuni internaționale, care să aducă la supunere pe bulgari, iar de nu va reuși atunci tot densa va lua conducerea acțiunei trupelor turceșci, spre a împuțina pe cât se pate primejdia acestei acțiuni. Retragerea trupelor din Rumelia. Trupele bulgare din Rumelia au început a se retrage spre Sofia. Rumeliații se tem că după plecarea bulgarilor vor intra turcii cu foc și sabie. Temerea nu e întemeiată deorece puterile nu vor permite Turciei procedare armată. Bulgaria se pregătește acum contra Serbiei. Poporațiunea musulmană din Bulgaria a exprimat dorința de a da voluntari în cas dacă s-ar începe resbul cu Serbia. Se formază la Rusețk o bandă de voluntari călări care în curând vor pleca spre Vidin. Voluntarii sosiți aci din Șumla, Silistra și Turcasia, plecați pentru fruntaria Serbiei. Este acceptat un mare transport de haine de iarnă, care au fost comandate în Rusia. Se vorbeste că vor sosi dimpreună cu aceste haine și mulți voluntari ruși. La Vidin se află 6,000 de omeni armată regulată, 1,500 voluntari, cavalerie și artilerie. Impregiurimile orașului sunt forte bine întărite, 2,700 omeni armată regulată rămași din regimentul al 5-lea, au primit ordinul să plece la Vidin, unde a plecat și o companie de pioneri. DIN GRECIA Rescdla in Creta ia proporții întinse. Dacă până azi n’a isbucnit nimic acolo, e că guvernul din Atena în urma sfatului puterilor, n’a încuragiat resvrătirea. Grecia va mai căpăta o bucată de pământ în Europa. DIN GERMANIA o depeșă din Berlin însă spune că chestia bulgărască se crede că va consta în următorele trei trase : 1. Reintegrarea tractatului din Berlin și proclamarea prințului Bulgariei ca guvernator al Rumeliei orientale. 2. Deciderea sortei lui Alexandru de Battemberg actualul prinț al Bulgariei, căruia Rusia ’I e vrăjmaș (pentru că sgudui influența rusesca ce echivala cu înalta suveranitate a țarului în Bulgaria). 3. Exluderea absolută a oricărei compensări pentru celelalte puteri mici din peninsula balcanică. DIN RUSIA Deocamdată după veștile ce sosesc din Petersburg ca totă direcția bună ce iau evenimentele din Balcani, Rusia continuă a face înarmări pe o scară vastă. Un ordin trimes de Țar din Copenhaga opreșce de a se acorda orice concediu soldaților și ofițerilor de uscat și de mare. Se asigură că armata ce se adună în Basarabia va fi sporită la 500.000 omeni, gata să intre în peninsula balcanică prin România. Se crede că la întâia lovitură de tun, ce se va da în Balcani, Rusia va ocupa Bulgaria, pe când Austria va ocupa Serbia, și astfel între doi ce se certa al treilea și al patrulea vor câștiga. Consiliu practic Apă de mare artificială.—Pentru un litru de apă de ploie se disolvă sare de bucătărie 20 grame ; cloru de magnesie 2.50 grame; sulfat de magnesie 1.75 gragrame; clorur de potasiu 0.50 grame—se adaugă câteva centigrame de sulfat de sodă și de clorul de calciu, se filtreza și astfel avem o apă ce are tocmai aceeași compunere ca și apa de mare. 2ST © ta, satirică a ciLil.! O cura de aer curat Cel de jos.—Mă, da ce te-am suit acolo? Cel de sus.—Doctorul mi-a recomandat o cură de aer curat și mijlocele nu’mi permit mai mult. Ilustrațiile nostre . Ilustrația de pe pagina I represintă pe turci cari bombardezá pe arnăuți la Borani în Albania, arnăuții stau ascunși dupe deal. După mai multe ore de luptă în care și turcii și arnăuții au lăsat sute de morți pe câmp, șeful arnăuților ridică steag alb de supunere. II. Pe a doua pagină se represintă deputațiunea bulgară cu mitropolitul Clement, înaintea împăratului Rusiei la Copenhaga în Danemarca. Acesta deputațiune s’a dus, precum se scie, să ruge pe împărat a sprijini unirea bulgarilor, împăratul a primit’o forte rea. Se pute vedea din ilustrație ce atitudine amenințătare a luat Alexandru II. Iată cum s’a adresat el către mitropolit : — Sunt sigur părinte ca păstor veniți a implora eroare pentru turma rătăcită. Eu unul pot ierta, dar nici o dată nu voi putea uita, că poporul pentru care părintele meu a versat atâta sânge rusesc s’a aretat așa de ingrat. In loc de a respunde, mitropolitul Clement începu a plânge, iar țarul puindu’i mâna pe umăr a Zis : — Rugate la Dumnezeu, căci de la dânsul atârnă tóte. Aceste tablouri sunt lucrate în atelierul xilografic al Ziarului „Universul“ și trebue să se ia în considerațiune sgraba cu care se fac asemenea tablouri pentru un Zilo quotidian. Xiltimea din Bucureeca 13 Octombre. Se vor organisa în provincie mai multe serbări în folosul loteriei Ateneului după inițiativa d-lui Exarcu. — o— Nu s’a acordat societăței Tramvaiului, de a deschide o linie pe str. Bărăția. —o— D. Sturza a isprăvit proiectul de lege al instrucțiunei și ’1 va supune oamenilor îndată după deschidere. —o — D. Nacu va supune în consiliul de miniștri noul său proiect de reforma magistraturei. — o— D. N. Crețulescu, ministru nostru la Petersburg, a fost primit alaltăieri în audiență de M. S. Regele la castelul Peleș. —o — D. general Brialmont a inspectat de ieri fortificațiile de la Kitila. A plecat apoi la Sinaia și azi va fi primit de M. S. Regele. De închiriat LSÎfsbS: Poșta veche No. 14, un apartament compus din 7 camere pentru stăpân și 3 pentru serviciu. A se adresa strada Cometa No. 21. 8—2—1 Director și redactor: Nicolae Prowphi