Universul, noiembrie 1885 (Anul 2, nr. 359-384)

1885-11-25 / nr. 380

Calafat, 23 Noembre. Armata Sârbă din jurul Vidinului s’a împuținat dar nu înceteza a se întări în posițiunile ce a ocupat. Sentinele Bulgare au surprins o barcă inamică pe Dunăre , au pus mâna pe un luntraș, pe hainele și armele unui spion care a reușit să scape înotând și scufun­­dându­se. Consiliu practic Degeraturile degetelor de la picioire sunt chinul de iarnă al copiilor. Spre a se feri de ele trebue să se fie bine aco­­perite extremitățile. Dacă degerăturile încep să apară, tre­bue să se fie părțile atacate la adăpost de frig, făcând, cel puțin de trei ori pe ții, fricțiuni cu o bucată de postav inhi­bată în alcool sau­ în rachiu sau în ar­­nică. Cartea Vieții Omul în ori­ce circumstanță ar fi lă­sat numai sie­și, va putea trăi fericit. Va viețui însă fericit acela care îngrijeșce de buna sa sortă proprie. O sortă bună ca nișce obiceiuri d’ale sufletului bune, se obține cu nișce gândiri bune și cu fapte bune.* * * Un cap, bine făcut se potrivesce pe ori­ce obraz ’i prezintă stirta. * * * Omul curios, care se amestecă în tre­bile altuia, este cel mai invidios. * * * . Dacă banii nu sunt împărțiți înțelep­­țesce, milostenia face mai mult rea de­cât bine.* * * ” Femeile sunt mildse. Un bărbat care dă, nu ’și dă de­cât banii, femeea mai adăogă și inima sa. CRONICA AST­A­ „Aide, Enric, vino cu noi“, striga o o mulțime de copii, altuia care sta în pra­gul portiței unei case sărmane. „Aide vino CU noi,“ îl fu­se încet capul celor l’alți băeți „aide să luăm lemne, soli ? A în­noptat, nu ne vede nimeni, și moșu Ci­prian are pentru toți. Ciprian e bogat dar așa de sgârcit, și de astă dată ’I vom da de cap noi! Vino, Enric, scli că mama ta mare de frig, așa dar, cel puțin pen­tru densa, mișcă te o dată !...“ „Nu,“ răspundea Enric: „nu pot să vin mila ta n’are loc, mai bine voiü cere de pomană: sunt străin în satul acesta ; popa ’mi va da ce­va; mai bine să mor de frig, dar să iau lucrul altuia, nu.“ „Mult ’ți mai iubesc­ pe mamă-ta!“ Ilise cel l’alt : „dacă ai iubi-o, te ai sili să’i cauți cele trebuinciose.“ „Dar când asta e cu neputință ? și când ar trebui să’i dau cele trebuinciose printr’o faptă rea, ea însă’și m’ar bles­tema. Adio“, și intra în casă. Bietul Enric­ se apropie de patul ma­mei sale : era rece, rece , dormin : visa póte cerul său din Sicilia, marea sa pe care trebuise s’o părăsască fără speranță d’a o mai revedea, și el cu privirea sa tristă se uita la dânsa, și se gândia că cu micele sale câșciguri n’ar fi putut pune nici o dată la o parte atâta cât le trebuia pentru ea să se întorcă la ținutul lor, acolo, unde înfloriau portocalii, unde aerul cel cald ar mângâia obrazul mamei sale bolnave ! O, pate că acolo, s’ar fi vindecat! Eși ca să gonască aceste gânduri, și aufli din nou glasul de mai înnainte care flb­ea: „Aidem, Enric , veilî ? e nópte, ninge, nu se vede nimeni, aide, curagiu;“ și sim­ția că’l trage cine­va de o mână. „Nu, Andrei, de geba , mama m’a în­vățat că nu trebue să ating lucrul alto­ra : sunt mândru, dar curagiul să cer milă ’i voiu avea, nu, nu, și iar nu,“ și repede intră în casă. Mama sa se deș­­ceptase ; ’î se atârnă ele gât. „O, mamă, ne va ajuta cine­va, nu e așa? e mai bine să murim de frig.... dar­, nu, și apoi nu !“ Dragă Enric! pacă ai fi ascultat de sfaturile rele ale tovarășului teu, n’ai fi găsit inima milosă și nobilă, care, auzind un al­teu scurt și coprinslător, te a aju­tat și te ajută și afli. Fii tot­deauna mân­dru când trebue să respingi răul : când e cine­va sărac, dar onest, nu móre nici de íarne, nici de frig ! Smirna . UNIVERSUL I—24 NOEMBRE 1885: m­ o­i>­r Acum câți­va ani, stofa peruche cu re­­flexuri opace și batatóre la ochi părea că va detrona catifeaua, apoi trecu pe dată de la îmbrăcăminte la mobile, și acum ia­răși a eșit la modă pentru îmbrăcăminte, costume, manteluri, jachete, capete, tote se fac din peruche. Insă eu spun că și de va avea o mare faimă ca garnitură, și va servi ca să formeze în mare parte îmbrăcămintele noastre, va fi greu ca să poată sluji pentru corsar. S’a veflut data altă dată că prea îngroșă, și chiar face umflată talia cea mai sub­țirică, și de­sigur puține demne se vor resemna să pórte mai curînd stofa acesta de­cât o alta. Se va uni însă cu stofe moi, care vor servi pentru corsaj. Am veflit la unul din magazinele nós­­tre de croitorie un costum forte frumos pentru serate. „ Era de otomană brodată cu perle,­­ de catifea și de dantelă. Fusta de otomană brodată deschisă în față pe un șorțuleț de dantelă cutată, două fâșii de catifea plecate de la șolduri formând în jos o cada lungă și pătrată ; la spate, în des­chiderea fâșiilor de catifea, un pulf de otomană. Jacheta era de catifea cu măr­­ginile deschise în față și acoperite de dantelă. Guler Medicis și un fiervg ce se cobora până la talie. Mânicuțe de catifea, mânuși lungi de Suedia. Acum să vă diservți și figura nostră, blană. Mănucele sunt largi, se cobor în formă ascuțită la spate și sunt înconju­rate de o șuviță de blană ; gulerul este asemenea de blană. Blena. Expresia fu teribilă, dar întârzie cu câte­va secunde. Trenul suferi stricăciuni mici. Un culetor fu rănit greu­ și alți trei ușor. Dramele amorului.­ Un funcționar vamal din Alexandria (Italia) fugi cu o fată frumosă, pe care nu vrură părinții să i-o dea de nevastă și peste două ftile fu găsit mort pe câmp. El trăsese două focuri de revolver în inima amantei sale, pe care o așeflă apoi pe `pament ’înfășurând’o în șalul ei. Pe urmă desfăcându se la piept își trase un foc de revolver în inimă și cătlu mort lângă amanta sa. — o — Ea r­epresinta­ o mante a pentru visita. Mantela se încheie în fața cu o șuviță de Spice din Străinătate Socialiști polonezi sub proces.—Vi­neri au început la Varșovia desbaterile procesului intanta societăței socialiste re­voluționare Proletariatul. Tribunalul se compune din generalul Friedrics, președintele consiliului de res­bel din Varșovia, din doi judecători mi­litari și din patru coloneii. Ministerul pu­blic e representat de procurorul militar Morawski și de trei substituți. Apărarea e încredințată la 14 advocați din Varșovia și la 3 advocați ruși. Sunt 300 martori ai acasărei și 80 ai apărărei. Procesul va ține 20 de zile. Regie pe rachiu.—Se spune că gu­vernul german vrea să monopoleze vîn­­flarea rachiului. Intențiile capului dinamitiștilor.— O’Donovan Rossa a declarat ca într’un meeting fenian ținut sâmptămâna trecută a fost reales cap al partidei de comitetul executiv. A adăugat că va urma să lupte ca și în trecut și că va da o recompensă ce­lui ce va distruge monumentul ridicat în Statul New York, în memoria maiorului André, executat ca spion englez în tim­pul resboiului independenței, din ordinul lui Washington. Atentat contra unui tren.­Vineria trecută, pe când un tren accelerat trecea pe linia Winterthur-Zurieh, nișce făcători de rele se încercară sa ’i arunce în aer cu dinamită. — o — Ai sei! Și diminața în zori de fir Din somn când mă trezesc, Tu lângă mine dac’ai fi Ai sei cât te iubesc ! Atunci ai sei că p’ăst­răment Nimica nu mă ține, De cât un lanț sublim și sfânt Ce ’i făurit de tine. Sofronie. ANECDOTE Greșală de tipar. Pe nemțesce far în­­semna pentru iar vor care se citesce­­ or, însemnă înainte de. In America un ficarist anunțând căsă­toria unui mare negustor, zețarul din gre­șală a pus für în loc de vor ast­fel că înțelesul frasei în loc să fie ast­fel: D. X... s’a căsătorit de câte­va zile cu d-șora M... Era: D. X... s’a căsătorit pentru câte­va f­ile cu d-șora M... Negustorul a intentat proces și firaris­­tul a fost condamnat la amendă de o mie dolari și la o bună închisare. Corpurile Legiuitore CAMERA Ședința de la 23 Noembre Președenția d-lui Leca. Presenți 98 deputați. Se depune proiectul de lege al regiei monopolului tutunurilor și acela al casei de depuneri și consemnațiuni. D. ministru Nacu depune proiectul de lege pentru timbru și înregistrare. D. N. Ionescu cere iar actele diploma­tice în privința evenimentelor de peste Dunăre și a dărîmărei fortărețelor bul­gare pe malul Dunărei. Se citesce pentru a treia oră propu­nerea de revizuire a regulamentului Ca­merei. D. Nicorescu găseste că motivele pen­tru revizuire nu sunt suficiente. D. Dimancea susține revizuirea. D. M. Kogălniceanu declară că este pentru revizuirea reglementului. Crede că Adunarea va regula și Ges­tiunea diurnelor și a biletelor de liber parcurs, pentru a nu se mai vedea ur­îtul spectacol ca deputații, în timpul sesiunii, să fie peste tot, afară de Adunare. Se cere închiderea discuțiunei. D. C. F. Robescu vorbeșce în contra înch­iderei. D. Nicolae Ionescu vorbesce pentru în­chidere. Discuția se închide. Propunerea de revizuire se adoptă cu 78 voturi contra 22. D. Costinescu citesce proiectul de răs­puns la discursul Tronului. Discuția asupra proiectului de răspuns s’a hotărît pentru Mercurî. Se procede la votarea comisiunii de 7 membrii cari să modifice reglementul. La ora 41­ ședința se ridică. SENATUL Ședința de la 23 Noembre 1885. Președința d-lui general Cernat. Presenți 85 d­in senatori. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă concediu d-lor Pessiacov, Varnav-Liteanu, Mircescu, Paul A. N. și Saftoiu. A urmat ședința secretă în care d. Stătescu dede citirea răspunsului la Me­sagiu. Proiectul de răspuns se va tipări și împărți d-lor senatori Luni; discuția a­­supra lui se va face Mercur­ sén Joi. D. Boldur-Lățescu ruge pe Senat a 3 lua în desbatere proiectul asupra cumu­lului. D. Vice-președinte cere ca Senatul să decidă dacă trebue se margă sau nu proiectul din nou la secțiuni. D. general Al. Angelescu este de pă­rere a se trece proiectul din nou prin secțiuni. Acum se admite de Senat. La ordinea fiilei e proiectul pentru scutirea locuitorilor Aricești. Legea în total se primește cu 47 vo­turi fiind contra 2. Se mai scutesc alți doi locuitori de datorii D. Atanasiu citesce proiectul pentru deslipirea comunei Fântânele­ negre de la comuna Poroina, din Mehedinți. Proectul se adoptă. Ședința se ridică la orele 4. Ultime Bucuresci 24 Noembrie D. Plagino, ministrul nostru la Roma, și d. Nanu, secretarul legațiunei din Pa­ris, se vor duce la Madrid să represinte guvernul la funeraliile­­ lui Alfonso XII. —o — Marți 26 Noembrie, va fi o mare ser­bare religiosä la biserica catolică din str. Fântânei. — o — Mâine sosesce în capitală d. Hristea Ivanov, fost prefect în Bulgaria care a fost expulsat de acolo pentru că făcea agi­tații contra unirea. A plecat din București d. Zaharia Sto­­ianof, unul din principalii capi ai mișcă­­rei rumeliste. El e avut, se fa­ce, mai multe convorbiri cu miniștrii noștrii. — o — Amintim că afli Duminecă d. V. A. U­­reche ține la Pleesci o conferință asupra lui Miron Costin. D. A. Stolojan placă afli la Craiova. — o— Ni se asigură scrie „Românul“ că o telegramă sosită în Bucuresci a fără a­­nunță că starea sănă­tatei împăratului Wilhelm este considerată ca disperată. împăratul ar fi avut fld­ele aceste o sin­copă. —6— Teatre și concerte — Disóra la Teatrul Național se dă o mare representație în folosul răniților de peste Dunăre și sub patronagiul domne­­lor Irina Câmpineanu, Zoe Sturza și Pia Brătianu. Se va juca comedia într’un act : Un trântor cât fece. Se va declama: Sentinela, poemă de V. Alexandri. D. Cazeneuve va face cele mai mari scama­torii. La urmă se va cânta opereta: Domnul Choufleurî. — Amintim cititorilor că desora este la Ateneu concert dat de d-șora Luchesi și de d. Francesco de Luca amândoi ar­tiști de la teatrul imperial din Petersburg. D-șora Luchesi are o voce de soprano așa de dulce și curată, un meșteșug așa de mare d’a o întorce în­cât au remas uimiți toți cari au ascultat’o. piarele stră­­inătăței au vorbit mult de densa. Intra­rea fiece­lei și cinci lei. La teatrul Orfeu r­epresen­tații for­te a­­muzante în tóte serile. i.i......nu -iimimwmil unvivErRÂUL, deschide un nou și estraordinar abona­ment de două luni cu prețul de lei 3,10; ne se va abona va primi ca premiu gratis și franco Calendarul „Universului“ pe anul 18S6 Acest calendar costă lei 1; pentru ci­titori și abonații „Universului“ se vinde numai cu 80 bani. Se primesce costul și în mărci poștale. Colportori și librari din provincie vor adresa cererile lor la administrația „Uni­versului“, iar colportorii din capitală se vor adresa­­ la chioșcu Daciei unde se află marele depou de acest calendar. Abonamentele se fac la 1 și la 15 ale fie­cărei luni. Doctorul Ionescu Kiriac studiind la Paris balete chirurgicale și I­ei philitice dă consultațiuni da la 4—6 I strada sfinții Voevozil No. 38, 1 Director și redactor: Nicolae Procopiu

Next