Universul, ianuarie 1886 (Anul 3, nr. 407-431)

1886-01-01 / nr. 407

rie sunt j • . ,ic, lui me­piî, alta tru pri-Serbo­­ I napo­bulescu furtul a Matei rum0să se află coitiaitiului de­al. Totuși o mare pa­te de slă­ lică d-lui Z. Arbore care brica la jfiarul „Telegraful“ al de Don Caprice , că ți-ai apropriat banii săre iție fórte gravă pentru un mia să mă tragi în judecata o altă satisfacție, tot atât cât e de împrăsciat și carul tre­ți-am adus acea acusație. uriit a me face evreu. Póte pălare pentru d ta ? să fiu un evreu onest de cât d-ta. Dar fiind­că cu inșinu­­, d-ta urmăresc­ ruina mea, chiar mâine în judecată ca că sunt creștin și încă căsă­­âncă. ă ai trimis cel jlece lei spui­e văr. N’am primit nimic. Aș­­tl bani ca să ’i dau uneia din ture ce vin dupe ajutor la m­­ine. Luigi Gazzavillan. comandăm­ ­ cititorilor noștri anunciul de V despre abonamente la „Uni­­­ u premii extra­ordin­are. GTE OFICIALE­ octor Poșa Stefan, se numeste spitalului Drăgăși a. O. NItCU in­ medici secunda de eforia spitalele* m** Al. N. Vitzu, profesor la ca­­zoologie, anatomie și fisiologie , de la facultatea de științe din I. și L. de Santis, profesor la le flaut de la conservatorul de ln Bucuresci, sunt numiți defi­­­atedrele lor. Jetul c ăilor ferate ale Statului 188 6, cuprind­end la venituri lei 27,324,000, iar la cheltueli lei 16,456,858, se aprobă. — 3 — PROGRAMA pentru serbarea dilei de 1 Ianuarie 1886 M. S. Regele, încongiurat de casa Sa civilă și militară, asistă la oficiul divin ce se va celebra în S-ta Mitropolie, la orele 101­, dimineța, față fiind d nil miniștrii, d-nil președinți și membrii Adunărilor legiuitore cari se vor afla în Capitală, înaltele curți de casațiune și de corupturi curțile și tribunalele, d. primar cu con­siliul comunal, camera de comerciu func­ționarii superiori ai Statului și d nțt of­ieri superiori cari nu vor fi sub arm Trăsura M. S. Regelui va fi escortat de un escadron de cavalerie. După serviciul divin, M. S. Regele tr­ec în revistă, ga­­da de onor înșirază curtea S­tei Mitropolii și merge în apa­tamentele I. P. S. S Mitropolitului Pi­lat, unde prinesee fe­icitațiunile înaltu­lui cler­ și ale personele presinte. In acea­­ zi, la Palatul din oraș vor deschise registrele de interior . Viktiw­e­scii­i Londra, 30 D­cembri. „Times“ Zice că Țarul persistă a nu se împăca cu principele Alexandru dar că luând în considerație valo*ea desfășu­rat de trupele bulgare, încoteza de a se opune la unirea celor două provincii. Acelaș ziar mai spune că Anglia ar fi de părere a aplica și Turciei propunerea de dezarmare făcută de către Rusia. Berlin, 30 Decembre țiarul „Post“ scrie că Grecia pare că va face sâ’șî schimbe primele sale inten­­ți că cu tote astea nu este de i se observe chiar dacă s’ar pro­­’ resbel între Turcia și Grecia n’ar i pacea Europii. I­berlines adaogă că de acum în a­­ce stat din Balcani, care ar voi­a prin forță v ’o schimbare în pr­imurilor actuale, va fi părăsit și resbelul pe riscul si pericolul Bucurase!, 31 Daci.i bre­ ce că focul ce a consumat noua de gimnastă din Brăila ar fi fost îs­pus de un ungur. — o — Regina a cumpărat pentru suma 000 lei casele d­lui Negri din Clemenței, în capitală, — o — iar scrie că doctorul Marcovici e tinav. — o— o mâine vom da o frumósa ilus­­! represintând anul vechiii și anul losta gravură este desinată și săpată lui „Universului“­— o — ii­tor de prefect la Vasluit­ se va d. Luca Ionescu, șe­ul divisiunei trative din ministerul de interne, o— oralul Brialmont s’a îndreptat de a piciorului­ ți în curând va pleca în Spice din Străinătate Abdicarea regelui Bavariei î­i confirmă zgomotul că regele Ludovic al Bavariei ar fi aprope să abdice în causa chieltuelelor sale nebuneam pe ea nu le pute plăti. Chestia va fi dusă înnaintea consiliul federal german. humorul reclamațiilor creditorilor­­ plătiți, venite până acum guvernului de 800 și mai bine, pentru o sumă 20 milione mărci, adică 25 milione lei. O casă de bancă din Berlin și Sturga care a dat regelui bani pentru construit palatului chinezesc cere sechestrarea celui palat. Regele a făcut filele acestea o noă t­bunie. A poruncit distrugerea mare­­a de primire a palatului regal din Miinh sală abia terminata, care costă apro un milion. Ca succesor al săt­ se z­ice că la vărul lui Ludovic, fiul prințului Liutpold, — o — trase din pat și­­ 1 băgă în reservoriul de cărbuni. A doua zi­ dimineța paraliticosul fu gă­sit mort. Infirmierul, arestat pe dată, declară că tânguriile bolnavului ’l supărau. — o— Canal uriaș.—f­iarele ofieiene rusesc­ anunță că la prim­ă­vară se vor începe lucrările pentru un canal nou­ ce va tre­bui să unósca marea Caspică cu marea Nagră. Chieltuelele se socotesc la 100 milione ruble. Se susține zgomotul despre întrupa­rea intr’unul singur a celor două județe din Dobrogea. Un proect de lege în acesta (Dimpreună cu tată armat nuri d’ssupra mormântul... . o— La Muscel s’a a es deputat, la coleg. I vaiant, d. Iiie Protopopescu ; la Bacău, la co.eg. II d. G. Manoliü j la Teleorman d. geieral Berendeiü. — o — Consiliul comunal al capitalei era con­vocat pentru ieri spre a numi comisiu­­nii de recensământ pentru cele 5 circum­­scriții ale Bucurescilor. Aceste comisiuni vor constata prefacerile urmate în cele 6 luni trecute. 1 (13) Ianuarie 1885 Doctor Urechi , de la Facultatea din Paris Consultații: Marțea, Joia și Sâmbăta de la 12 — 2 ore. Strada Știrbei Vodă No. 66 VECHIUL MAGAZIN De bijouterie ]*X­ic Da­ilovitz Vis-a-vi de legațiunea rusescă Se recomandă cu tot felul de bijoute­­rie și cu preciurile cile mai moderate. »•OCASIUNE BARA­es pentru Anul Nou­ La Administrația z­iarului „Universul“ Calea Dorobanților No. 8 Bucuresci, se află spre vânzare Cadourile cele mai fru­­m­óse pentru Anul Nou­ și cu prețurile cele mai reduse. Cadlou­l I. Frumóse cutii forte elegante conținând 3 săpunuri extra fine de la lei 3.50 până la Li 6. Cadoul II. O cutie în cromolitografie conținând un săpun parfumat din cele mai fine, o sticlă elegantă de parfum, un cosmetic și un pachet de pudră de orez. Lei 4. Cadoul III. O cutie forte elegantă conținând două elegante sticle de parfumul cel mai bun și un săpun extra-fin. Lei 5. Cadoul I­V. O elegantă cutie în cromolitografie con­ținând 2 sticle de parfum, o sticlă de gli­ierfimati, un nachet de pudră . Ape și oțeturi diferite de toaletă, pu­dre de orez din cele mai fine, prafuri de dinți, glicerina parfumată, săpunuri extra fine etc. etc. cu prețurile cele mai reduse. Se trimite în ori­ce parte din țară, în urma primirei costului relativ. Se vinde numai la Admistrația Zia­rului „Universul“ Calea Dorobanților No. 8 Bucuresci, unde se vor adresa și ce­rerile din provincie. Director și redactor Nicole Precopitt ț«, „XTni-vers­ al­ vxi“ FAMENTUL Văduva bine-făc&dre 87 PELUI BISMARCK PARTEA έNTEIA © m­­osteniții I­ aș fi singur ! aș fi­­ reluat de 1 . ceea ce-aș fi câștigat mi ar­i prisos, de­ore­ce fiică-mea nu se hrănesce singură dar are a - mi țină și pe mine, cum face nu sunt singur domna, iarna ne­­ herul și treci de datoria mea unde greviști până se vor înde­­ințele lor care sunt și ale mele,­­ să mor cu încetul de feme.­ire fugitivă de bucurie trecu pe fi­­ul făcătorel văduve. Ea lăudă pe­­ perseverența sa, în hotărîrile țiunei recunoscu­te­fundate moti­erei și ’i sfătui să nu micșoreze de puțin pretențiunile. .reptate scumpe Steinbruck, pentru lucrător e o datorie de onore să fresca pentru buna stare a mem­­l­breslei sale. „Sa gândesce-te la atâția mai tir! cari s’au sacrificat pentru idei mai imposibile încă și s’au lăsat a fi tăiați în bucăți! Voi vei c e să rămâi mai pre­jos de dânșii, mai cu sem­ă când mișcarea d­v. este pentru existența de tote filele ? Nu, nu o cred­ ție, din contră cât dacă toți lucrătorii ar fi ca­d ta, de mult patronii v’ar fi dat ce-ați cerut. Ochii bătrânului străluciră, figura lui se transformase. Aceste cuvinte ale bine­facétórei văduve il întăriseră pare­ că în­­tr’o idee nehotărîtâ. ’I întinse mâinele cu entusiasm și ’i zise : — ’Ți mulțumesc, domnă. Dea Dum­nezeu­ ca tote iemn­ile să aibă o inimă așa de bună ca a­ci tale. Văduva ’I strîns­ mâna lui slăbită, b zise că și-a exprimat numai convingerea intimă, repetă să caute a nu perde oca­­siunea d’a ’și dobândi. D-na Drossel aftă din greu. Dânsa parea a nu fie de părerea zidarului nici a d­­nei Dusselhof, dar nu îndrăsnea să Z­că nimic. Numai pe figură ’i se arătă o grijă mai mare și o lacrimă se lăsă d’a lungul obrazului «La galben și uscat. Vaduva observând acesta și fiind că do­rința ei era ca zidarul să nu s’apuce de lucru, temendu-se apoi ca bolnava să nu ’l determine a se desface de greviști se întorse câtre dânsa și ’l zise : — Pe cât veci d-ta nu esc­ de păre­rea nostră și fac! rea. N’ai motiv a te plânge de acest biet om care a făcut to­tul ca să te susție , d ta nu trebue să ’l împedice a urma calea onorei. Aș vrea vresa fie sclav, să nu murmure la apă­­lărie tiranilor să nu scuture jugul ruși­nos al speculatorilor ? N’aș fi crezut să cugți astfel despre un om așa de ono­­rab­ ca amicul nostru Steinbruck. Aest reproș avu efectul dorit; conva­lescența e simți atinsă de bénuela că, penru a nu perde neînsemnatul ajutor ce ’l dădea Steinbruck, dânsa ar vrea să ’ supue la umilire, să ’i facă să mun­cescă p’un preț de nimic. Se grăbi­a zice că nu era acesta gândul el, că Stein­bruch făcea forte bine a nu relua lucrul pâni nu se va da satisfacere tuturor lu­­cru­­rilor. Ene­facetarea văduvă fu nespus de mulțimită cu acest resultat. Sub pretext a’a­edea ce fac copii, părăsi camera și sa dise de­scrise urmatorele linii: „Scumpul meu Seldi, Tóte merg bine. Zidarul s’a pus în greș­, femeea Drossel este bolnavă și vom­ îngriji ca amândoi să rămâe ast­fel. In ch­eud deci ei s’ar­ afla în cea mai aspră lipsă dacă fiica zidarului nu le ar trimite tot ce câștigă în fabrică ; e de absoltă necesitate ca ea să fie dată a­­fară !’acolo și rămâne ca d ta să îngri­jesci urgent despre acesta. Când vor ve­ia disperare, le voiu da să înțelegă sinuciderea prin mangal este cea dulce morte care a fost vr’o dată, eu sână când cine va vrea să mor societite. Voiü sei să înlătur pied.* care te-o pune Hermann Pohl.“ Credinciósa d tale Amalia. Văduva puse scrisórea în plic și o si­­gilă, scrise cu îngrijire și precisiune a­­dresa și se duse singură la cea mai a­­propiată cutie. Când se întorse luă copiii și -l duse la mama lor, d na Drossel. Zi­darul se află acolo. După acesta se duse de bătu la cea din urmă ușă din cori­dor. Acesta ușă era a camerei ocupată de Hermann Pohl. Ii Ja­­ll ÎTX“­III. B­ C.U. .­ [.] Trebui să ’și repete bătaia, apoi "a nu intră forte timid. Aflându-sa înă un privi drept în față pe locuitorul care Acesta se uitase cu grijă spre ușă, r ved­end apărând simpatica figură a ve­nei fața lui se însenină. — Ab !­d tu ești c nă Dusselhof ? ț el scoțând un suspin de ușurare. Tînerul era mic și slab dar ceea c făcea arit și ridicul era o cocoșa­t în spate. Pe cât însă făptura lui era formată pe atât avea nișce ochi mai­ inteligenți, cari atingeau­ asupră’l l voința. Camera în care locuea cocoșatul .As­te mică și avea numai e feréstru, la "sia o masă unde densul sc "eu semn să ’și conti t '«î un scaun și

Next