Universul, ianuarie 1886 (Anul 3, nr. 407-431)

1886-01-15 / nr. 417

Universul hipice din iar Turnul­­ Joliei. — Proverbul „trainic ca turnul GolieXuy/jice „Liberalul“, de a­­cum­a trebuiește ,scos d in uz fiind­ că acest turn amenință un,,,cu au. Ploile din zilele acestea au facut să cadă. de la brâul de sus o peatră care­ lovind în cel din mij­loc, sări cu alte­­ petre dupe densa tocmai în mijlocul stradei. Acesta însă nu e ni­mic în comparație cu crăpăturile enorme ce se ved prin zid și care să lărgesc din ce în ce mai mult. Ar trebui să se ia măsuri spre a se înlătura nenorociri gra­ve ce ar putea se aibă loc prin căderea acestui colos. Inebunită.—In Galați, Bernard Swartz a îmbrâncit în Dunăre pe o femee nu­mită Matrona Amalie, pe când acesta se afl­a pe mal ocupată a-și umplea cotele cu apă, scrie Galații. Victima a reușit să se apuce de o luntre ce se găsia aprope de locul atentatului și urcându-se în ea a început a striga ajutor, silind ast­fel pe Swartz să se facă nevăzut. Dar spaima cădere­ în apă a sdrunci­­nat mintea bietei femei, și când i-au ve­nit în ajutor era nebună. Ea a fost con­dusă la spitalul „Elisabeta Domna,“ iar Swartz prins în grabă a încăput în mâi­nile parchetului. Făcători de rele necunoscuți au cer­cat să dea foc otelului „Europa“ din Ga­lați, proprietatea d-lui Solomon Walter. S’a găsit pe coperișul unui pavilion de scânduri, situat în curtea acelui otel, o bășică de bou plină cu gaz, lângă care se afla un fitil și mai multe cârpe. Fitilul ars numai pe jumătate, lasă a se presupune că a fost stins de vânt mai înnainte de a lua foc gazul din bășică, din care causă rău­făcătorii nu și-au­ putut atinge scopul lor. Parchetul anchetdză.­­—x— compus din D. prefect, D. primar, D niî senatori Bonachi și Bușilă, *D-niî depu­tați Mihailescu, Malaxa, Boțan și D-nnu L. Mendl, Chrissoveloni, N Madgesru și C. Teodorovici. Asasinată.—Ieri diminață femeea Hana Bercovici, prostituată din strada Popa Stamati, în Galați, a fost găsită asasinată, cu gâtul tăiat. Din cercetările făcute, s-a aflat că asasinul este un individ a­nume Iani Iorgandopol, ce o frecventa. El a fost recunoscut de un băiat de la o câr­ciumă vecină, ce dusese o garafă de vin și ’1 văzuse împreună cu femeea. Crima a avut de mobil furtul, căci s’au gas^ , tóte obiectele desfăcute și răsturnate.­^ j —x— _ i Surpare de casă.—Din topirea zăpe­­­sei și multele ploi, pământul fiind slăbit, s’a surpat în­­­ zilele acestea în Ploești o­­ casă cu câte­va încăperi din strada bise­­ricei sf. Vineri, ai carii locuitori au scă­pat cu vieță fiind-că au fugit îndată ce trosniturile ’s-au avizat, credend că ar fi un cutremur. Obiectele de prin camere au fost sfărâmate. —x— — o— — x— Omor.—Flăcăii Vasile Radu Zamfir și Spiru George Stoian din comuna Bă­ă­­ceanu jud. R.­Sărat se luară la cdrtă in z­iua de 13 Decembre. Vasile lovi pe Spi­ru în cap cu o dispicătură de lemn, și din acel moment Spiru rămase greu bol­nav și muri la 27 Decembre. Procurorul și Medicul Primar, transportându-se la domiciliul decedatului, au­ constatat prin au­topsia cadavrului că causa morții lui e pro­­­veni­tă din lovitura la cap. —.— Inundații.—Apa Buzeului debordând, în comuna Cotu­-Ciurei, a inundat ca trei mii de pogane din moșia Statului Ciorani și alte done mii pogóne ale locuitorilor. Apoi intrând în vre-o zece case ale lo­cuitorilor, le-a înnecat nutrețul și produc­tele precum și trei sute cârlani, mai multe oi și 40 chile de orz ale d-lui Leo­­nida arendașul moșiei. Paguba este enormă: —x— — 6—­ ­ 3 —15 (27) Ianuarie 1886 Sloiî de ghiață mânați cu furia de apa Buzăului, au rupt vr’o 40 de metri din mijlocul podului de la punctul Grădișcea­ Suțescu. Comunicația e întreruptă. —x— Consiler practic.—Unul din consilie­­rii comunei Urechești jud. R. Serat anu­me Ioniță Ilie, neținând socotelă de vi­­ata sa înaintată și de moralitatea ce tre­­bue să inspire consătenilor săi prin bune exemple, a deflorat o fată orfană din că­tunul Palanca pendinte din acea comună. Fata se numeste Anica, și este fiica de­cedaților Apostu Gavrilă și Rucsanda A. Gavrilă, scrie „R. Savat“. —x— Docurile la Galați.—Comisiunea pen­tru estimarea locurilor pe cari urmeza a se clădi docurile în orașul Galați ș’ar fi Circulația pe Dunăre.—Inspectoratul vaporelor danubiane face cunoscut că, cu începere de Duminică 12/24 curent, în­cep iarăși cursele vaporului local între Galați și Brăila. Vor fi două curse pe zi. De la Galați vaporul plecă la 11­1 ore dim. și 12 ore ameză; de la Brăila la 9 ore dim. și 3 ore după ameza. —x— Despre angina.— Citim în „Democra­tul“ din Ploesci: Acest morb omorîtor, bântuind iarăși cu furie unele părți ale orașului, ni se spune că unii din părinți în disperarea lor de lipsa unor medica­mente eficace, pe care nu le are solința, au încercat și au reușit să scape viața la câți­va copii prin facere de gargară și înghițire de câte o linguriță și clone de gaz (petrolen).­­ Un cas de otrăvire în masă a fost in orașul Peatra, de anul nou, pe cât spune ț­iarul „Corespondența Provincială“ din acel oraș. Mai întâi soldații de la penitenciare apoi întreg regimentul co­mandat de l. colonel B­oteanu, au fost fulgerați de otrava vegetală conținută în pâinea ce li se distribuise. Atât brutarul cât și vândătorul de făină, amendofi au de­clarat că făina nu era alcătuita de­cât din măzăriche, neghină și tărîțe de grâu. —"— Asigurări. — Comitetul permanent de la județul Neamțu a luat dispoziția de a pune în vederea tuturor comunelor din acel județ să -și asigure proprietățile contra incendiului. — x— Un popă bătut. —Se relateza cum că preotul Costache de la móra de vânt în­ Iași, scrie „Lupta,“ a fost bătut măr, zi­lele acestea. Preotul în chestiune avea o ții­die și care din când în când vin ha­­ghițe și atunci bietul Preot nu scapă, mai dăunăzi îi trase cu un ciocan în cap de era să o omore. Acum zace din causa bătăiei suferite. — o— Casă trăsnită iarna. — Din comuna Teșila jud. Prahova se scrie că în sera z­ilei de la­­ curent, cu ocazia ploi­ei to­rențiale ce a avut loc, trăsnetul căd­ând asupra casei lui Stoican Stan, a sfărâ­­mat-o în mai multe părți , asemenea a trăsnit pe femeia numitului locuitor, pre­cum și o iapă și dupî râmătorî cari în­dată au și murit. —x— I Bătăi la alegere.—Cu ocasiunea unor­­ alegeri făcute joi în comuna Drăgănesci, [din plasa Câmpul Târgușor, jud. Prahova,­­ a fost o bătaie crâncenă între alegători­i din care unul a murit. „Curierul Praho­vei,“ scrie că sub-prefectul a mers ime­diat la fața locului spre a constata cașul și a face o anchetă. i USTo­utăți Telegrafice Berlin, 11 Ianuarie. Consiliul federal a decis în unanimitate de a respinge hotărîrea luată de Reichs­tag în privința e­xpulsărilor, pentru că guvernul prusian are într-un mod incon­testabil dreptul de a lua asemenea mă­­suri. Roma. 11 Ianuarie. Camera Deputaților.—Contele de Robi­­lant respunzând unei interpelări asupra conduitei Italiei în fața evenimentelor ce se petrec în peninsula balcanică, spune că guvernul italian s’a silit pe cât a fost cu putință, să înlăture ori­ce motiv de conflagrațiune europană și de a apăra in­­­teresele naționale. Ministrul declară că nu știe nimic despre o acțiune coactivă a Puterilor, dar că ar fi dispus să se a­­socieze la aceasta. El nu urmărește o politică de sentimente, dar politica care îi dictdză interesele și demnitatea țârii. In loc de a -și atrage micile state din Balcani în orbita Italiei, ministrul crede folositor să fie țara pregătită la ori­ce e­veniment, întemeiându se pe alte ami­ciții Viena 11 Ianuarie Se comunică din Oetinge Corespondenții politica că călătoria prințului Muntenegru­­lui în străinătate este dictată de aceleași motive, cari au făcut pe C. Brătianu să plece când a isbucnit orisa balcanică. Constantinopol. 12 Ianuarie Porta a autorizat pe Madjid-pașa să m­ergă la București cu delegatul bulgar pentru a începe negocierile de pace cu Serbia ; în consciință i-a trimes instruc­țiuni. Constantinopol. 12 Ianuarie D. D. Tsanoff și Gebdan Effendi au sosit. Londra, 12 Ianuarie. Lord Salisbury a notificat guvernului elen că dacă Grecia atacă Turcia, Anglia de acord cu Germania, o va împiedica de a exercita o acțiune navală. I­n Atena. 12 Ianuarie.­­ Ministrul Englizerii a ținut cu d. De­­lyanis când i-a remis telegramă lordului Salisbury, un limbagiu necuvincios și vio­lent. Președintele consiliului răspunse cu tărie că Grecia respinge ingerința En­­gliterii. Zgomotul după care d. Delyania ar fi declarat că -și va da demisiunea dacă Regele nu va aproba politica cabinetului, este desmințit; nu există între Rege și d. Delyanis nici o divergință de vederi. Londra, 12 Ianuarie. Sgomotul circulă că s’a plănuit un a­­tentat în contra prințului de Galles dar n’a isbutit pentru că prințul a modificat itiner­ariul, care se propusese să -l ur­meze. Atena 12 Ianuarie. O imposantă manifestațiune populară a defilat înaintea palatului regal. Regale j lipsia. Manifestanții au remis d-lui Derya- I­ris o hotărîre prin care poporul elen pro­­­­testăză contra demersului Englitezei, ca­­ vătâmând suveranitatea națională, se de­­l­clară gata la ori­ce sacrifiiciu pentru a­­ apăra drepturile elenismului și face apel în același timp la poporele străine în fa­­vorea luptei naționale, care e iminentă. D. Delyanis a răspuns că guvernul va executa programa națională, conform de­­clarațiunilor făcute înnaintea Parlamentului Belgrad 12 Ianuarie. Guvernul sârbesc doritor de a grăbi pe cât e cu putință încheerea păcei, a supus Regelui nisce propuneri în acest sens. Regele făcând cunoscut adesiunea sa, d. D. Garașanin, Franasovici și Petrovici, au plecat la Niș pentru a conferi cu Su­veranul. In timpul absințe­ d­lui Garașanin, d. Donici, șef de secțiune va gira ministe­rul afacerilor streine. Belgrad, 12 Ianuarie. Autoritățile districtului Vranja, vestesc că trupe bulgare ocupă frontiera pe lângă Vlasina, Niș, 12 Ianuarie. Conferințele ce se țin aci cauză se sta­­bilescă că delegații sârbi au primit ca instrucțiuni, să grăbescă încheierea păci. Paris, 12 Ianuarie. Se anunță din Berlin ziarului „Débats“ că prințul de Bismarck este bolnav. ■ I Roma. 12 Ianuarie. Í D. Techio, senator, a murit. I i F­oria, DRAMELE VIEȚEÎ PARTEA ÎNTÂIA Întâia vînd­are 42 Mis­onete Domnului Jeramie Crima de la Gran­dval XIV — Ah ! — Domna Lurean ’ți e datare chiria pa două luni ? — Da, două sute cincizeci de franci pentru cele două luni trecute, și chiria pe luna asta. — Scu­ de ce chiriașa d-tale a întâr­ziat : boia , lipsa de lucru... — Da, sciți , dar ce pot să fac eu ? — Fără îndoială, domnule, d-ta nu poți să faci ca domna Lnneau să fie să­­nătasă, și ca fiică-sa să aibă de lucru ; dar ai fi putut, ai putea să -ți fie milă de nenorocirea lor. — El, domnule, unde am ajunge, dacă ar trebui să ne fie milă de totă lumea ? Am o casă, o dau cu chirie ca să m­i­ se platéscu. — De­sigur, domnule. — Atâta scri eu. — Ei bine, domnule, vin să ’ți plătesc ceea ce ’ți datoresce domna Lurean. — Ei, vii... — Vin să ’ți plătesc, domnule. Lucian scose din buzunar biletele de bancă... Rabiot se uită la el cu nișce ochi spe­riați. De o dată, privirea lui falsă fu brăz­dată de un fulger și un zîmbet răutăcios i se ivi pa buze. — Bine-voesce, domnule, te rog, de ’mi dă cele doue chitanțe, reluă tînerul. — De mult cunosc! d-ta pe văduva Lureau ? întrebă Rabiot. — N’am văd­ut o dată pe domna Lu­reau, și ea nu me cunosce, precum n’o cunosc nici ea, răspunse Lucian, care nu scia să mintă. Rabiot zîmbi ironic. — înțeleg, zise el, d-ta cunosc­ pe fiică-sa. — Da, cunosc pe d-șora Lureau. — Mult, făcu Rabiot, apăsând asupra cuvîntului și cu un aer batjocoritor. Lucian scose din portofel trei bilete de bancă. — Nu, domnule, răspunse el, nu mult cum presupui d-ta cu o intenție rea­voi­­tare ; dar mi-e de ajuns ca o biată fe­mee bolnavă și fiica ei să fie strîmtorată spre a căuta să le ajut. — Haida­ce, numai pe mine nu te faci să cred tote astea ; nu te interesezi de lume așa netam nesam. Nu, zeii. Nu te ocupi de mumă. Puțin îți pasă de mumă, pe care n’o cunosc.» Fiica ei? alt-și ceva.... El, el, e frumosa mica Lureau. Prea bine, sciu ce să cred. — Ce vrei să zici, domnule ? făcu Lu­cian cu mândrie. — Zeii, vreau să știe că domni­șora Lu­rean e amanta - tale. — Domnule, răspunse tînerul cu un glas puternic în care tremura mânia, ai rostit nisce vorbe revoltatore, scârbase, răutăciose, și ar trebui să -ți fie rușine. Ce, nu­­ ți e de ajuns că n’ai milă, tre­­bue să mai fi insulți pe cei nenorociți! Ca să ’ți ceri ce ți­ se datorezi, pricep, domnule , dar ca să nu respecți pe cine trebue, nu ’ți dau voie ! e rușinos, e mi­­șelesc ! Dar n’am să discut cu d-ta, nu te pot asculta și nu mă poți pricepe. Chitanțele, domnule, chitanțele, și pof­tim banii. Rabiot, mâniat din pricina secțiuneî ce primise, se întrebă dacă nu trebuia să ia pe cutezător de umeri și să ’l dea pe ușă afară. Dar avu prudența ca să se stăpânescă. — Nu ’mi primesc chiar eu chiriile ; chitanțele văduvei Loreau, zise el, sunt la portaresa casei. — Astea ar fi trebuit să ’mi spui de la capul locului, domnule, răspunse Lucian, n’ar fi fost silit să ’mi suferi presența până acum, și eu n’aș fi fost nevoit să ’i ascult nerodiile. Și zicend aceste cuvinte, tînerul își trânti pălaria pe cap, ridică din umeri­e și iute, lăsând pe d. Joseph Rabiot să -și mușce buzele și să facă spume de mânie. Era unsprezece și jumătate, când Lucian Morei se înturnă la atelier. Elevii lucrau în tăcere. — Domnule Lucian, profesorul a în­trebat de mai multe ori de d-ta, i­ se zice. — E aici ? — Da. Lucian intră în atelierul lui George Ramei. — Ad­­­ecă te­­ făcu George , de unde vii ? — Am avut o treba. — Dar mare a fost, fiind­că ai eșit din vreme, azi dimineță. — La șapte ceasuri, domnule George. — M’ai fi putut înșciința. — Așa e. — In sfîrșit, n’am pretenția d’a te ține legat; nu te dojenesc pentru că ai eșu­, esc­ destul de stăruitor la lucru ca să ai dreptul d’a avea câte­va ceasuri de libertate. Ia spune-mi, Luciene, nu ți-am sfîrșit ieri tabloul ? — Da, domnule George. — Dar, nu ’I veci, unde l’ai ascuns ? Figura tînărului deveni stacojie. — Ei bine ? întrebă profesorul. — Domnule George, nu mai este aici. — Ah ! și unde l’am dus ? Emile Richebourg (Va urma) ! A

Next