Universul, octombrie 1886 (Anul 3, nr. 630-657)
1886-10-24 / nr. 650
Dreptate pentru toți ABONAMENTE pentru tota țara Pe un an......................lei 20 Pe șese luni .... n 10 Pe trei luni .... „ 5 Apare în tóte zilele la 7 ore dimineța. ANUL III.—No. 650. S Bani în. Capitală— 1OJ Bani în: Provincia Vineri, 24 Octombre (5 Noembre 18<0" Toți pentru dreptate Inamei ii reclame 1 leu linia . .Atíúrajij fr^^e pag. 4-a 40 bani linia Sensqfî nefrancate se refusă. Articolele nepublicate nu se înna. .‘''.poiaájií. o FOAIE POLITICĂ ILUSTRATĂ --------S& ^**L*aJ .f*/ H if ADMINISTRAȚIA Str.’Br.Soianu No. 19, Bucuresci Cine se va abona pe 3 luni la „Universul“ plătind lei 5-50 va primi franco calendarul „Universului“. Abonamentele încep la 1 și la 15 ale fiecărei luni. București, 23 Octombre Din întrega activitate politică a ziarului „Universul“, în timp de aprope 4 ani de zile, cititorii noștri se vor fi convins, desigur, de sinceritatea liberalismului nostru și de absoluta independință și imparțialitate de care credem că am dat dovadă în discutarea celor mai importante și delicate chestii. Așadar, nu astăzi ne vom desminți noi. Consecințe cum am fost principiilor celor mari liberale și democratice, suntem și vom fi întotdeauna. Chestia evreesca e forte delicată. „Universul“ și a dat părerea într’însa și nimeni nu ne va acuza, sperăm, că suntem „antisemiți“. „Antisemitismul“ este o „specialitate“, în tote țările; sunt omeni cari esploateza sentimentele populare, le exagerază întăritând prejudițiile cele mai ignorante, și acesta pentru ca să -și facă o profesie din astă chestie. Cu tóte aceste, este ceva real chestia israelită; ea nu se póte nega. Evreul se întinde, acaparăză și se înmulțește în detrimentul poporațiilor în mijlocul cărora trăește. E o datorie și un drept pentru aceste poporații să se apere; acesta cine o va nega ? Iată câteva fapte brute, citate de „Liberalul“ din Iași, care, chiar fără de comentarii, sunt grozav de semnificative : „Numărul evreilor în România este de aprópe 500.000; acest însemnat număr nu pate se provie pe calea naștere, acesta o arată numeral evreilor aflați la recensemintele făcute din zece în zece ani; până astăzi în orașele copleșite de dânșii numeral evreilor născuți și acel al creștinilor morți este întotdeauna mai mare. Evreii să feresc de tóte ocupațiile obositore și au înbrățișat numai pe acele mai lesnicióse,ca comerțul, pe care ni l’a compromis în ochii caselor streine. S’a răspuns la tóte acestea că evreii se îngrămădesc la orașe și se apucă de industrie și comerț numai pentru că de pe la sate sunt prigoniți și șicanați în tot felul. Dacă vom proba că lucrurile nu sunt tocmai așa cum cei interesați voesc să nu le presinte, și anume dacă vom arăta că evrei sunt pe la sate și că o duc încă bine, vom socoti afacerea pe deplin lămurită. Căci ce vor mai avea de zis óre ziarele evreești, sau acele ce susțin interesele evreești, atunci când vom proba că mai tote moșiile din Moldova sunt arendate de evrei ? „Să dăm câteva exemple din câte ne sunt cunoscute: „La Ciura e arendaș un evreu Iosup Carniol; la Todireni, Mendel Weintrub ; la Hârlău, Moisi Drucman; la Bădeni, frații Fișei; la Isvorele, Leon Pauker ; la Cârjoaia, Marcu Gutman ; la Drăgușeni, Bernluster ; la Boroșoaia, Avram Broeiner ; la Țigănași, A. Pauker; la Borșa, Herșcu Buiu ; la Andrieșeni, Ițic Stapler ; la Albota, Locher, etc. etc. „Cum se vede, mai fiecare moșie din partea de sus a Moldovei e luată în arendă de câte un evreu. Sunt însă cazuri și mai vorbitore despre starea evreilor în satele nóstre. Sunt adecă cazuri de acele când un evreu e arendașul a două trei sau și mai multe moșii. Așa de exemplu d. Leon luster ține în arendă urmatorele moșii: Răpicenii, Lupăria, Bobuleștii, plus Căneșeștii pe care o are de veci; d. Weizingren și Berman luster țin în arendă unele din cele mai însemnate moșii ale țerii: Flămânzii, Dracșanii și Novacii, care megieșindu se și formând același trup, se întind într’atâta încât de abia pot fi parcurse în satul lor într’o zi. Ca să dăm un ultim exemplu vom spune că d. Aizig Garfunchel ține în aredă șase moșii, anume: Popeștii, Rădenii, Doroșcanii, Mădărjacu, Frumușelele și Scobălțenii,—și după cât pozitiv aflăm, târguirile pentru luarea în arendă a altor trei moșii: Erbicenii, Totoeștii și Bârleștii, sunt aprope terminate. In sfîrșit putem cita un caz curios : In județul nostru este o moșie „Biileștii“ după numele Bril! „Am dat aceste câteva exemple pe care le-am putea înmulți, dacă ar fi trebuință, dar care credem că sunt de ajuns spre a proba că nici prin sate evreii nu trăiesc așa de rău, precum pretind ziarele evreești și cele câteva care suțin interesele evreilor. Citând însă exemplele de mai sus, n’am adus și n’am voit să aducem nici o învinovățire arendașilor evrei, între cari n’ar găsi desigur și 2—3 buni cultivatori, ci să probăm celor ce susțin că evreii au perdut orice influență în sate, că susținerea lor e nefondată și că dacă evreii au fost îndepărtați ca crâșmari din sate, s’au reînturnat iarăși, ba încă de astă dată cu nobilul titlu de arendași de moșii. “ Și la orașe, și la sate, evreii se întind și copleșesc tot. El concentreza averile în mâinile lor, cumpără sau esploateza proprietăți și robesc în tote părțile munca românilor fără să se asimileze cu dânșii. Iată pericolul în totă goliciunea lui : un element străin tinde a se substitui elementului românesc pretutindeni. Trebue sau nu se luptăm ? Cum trebuie să luptăm ? Iată întrebările pe care ne vom sili a le lămuri într’un număr viitor. Camera a rezolvat-o : reforma organizării învățământului primar laic. După o discuție destul de viue, după învingerea unui curent dușmănesc puternic și organizat, reforma a fost primită cu 316 de voturi contra 175, așa cum fusese votată de senat, prin urmare legea e definitivă. Astfel s-a complectat importanta reformă a învățământului, începută încă de pe când mult-oropsitul azi Jules Ferry era ministru al instrucției publice. Noua lege a întâmpinat opoziție chiar în rîndurile republicanilor moderați, cari zic că nu e bine să se amentece statul în învățământ. Se vede cât de greșită e acestă ideie ; nicăieri controlul și chiar direcția statului nu sunt mai folositare decât aci, unde e vorba de hrana intelectuală și morală a sfnarilor generații... Dacă autoritaea publică se amestecă în hrana corpului, luând măsuri ca să nu se debiteze lucruri vătămătore sănătății, să n’aibă ea dreptul d’a se ocupa de sănătatea minții, care pate fi și mai lesne vițiată ? N’are drept, zic 175 de voturi ale Camerei.—N’are drept, zice „Journal des Débats,“ care combate de altfel cu învierșunare autonomia comunală, dar o dă ca cel mai suveran bun, dacă e vorba de sc0ie. Legea e concepută într’un spirit de dreptate forte însemnat. Principiul fundamental al ei, desvoltat înaintea Camerii de directorul învățământului francez e acesta: „Legea nu cunoște decât statul laic; nu datorim nimic Statului congreganist; nu există altă egalitate decât a cetățenilor în fața legii.“ Un punct interesant al nouei legi e că ea admite pe femei în consiliile departamentale ale comisiilor școlare. S’au ridicat reacționarii și contra acestei dispoziții, ca și cum rolul femeii în educație n’ar fi mai considerabil chiar decât al bărbatului și ca și când ea n’ar avea decât densul o dovedită superioritate în competința pedagogică. DIN FRANCIA (Corespondența particulară a „ Universului“ Paris, 19 Octombre. Reforma învățământului.—Mă simt dator să dau primul loc, în corespondința acesta, unei chestii importante pe care După votarea acestei importante legi, camera și-a luat vacanță de câteva zile. —și a meritat de astă dată acestă odihnă. Inundațiile fac pierderi mari și dau loc la nenorociri îngrozitore în o mulțime de departamente. Mii de nenorociți plâng pe drumuri, fără adăpost. Relațiile Franciei cu Italia tind a se strânge. Sunt în amândouă țările curente puternice pentru legarea din nou a prieteniei între națiunile surori. Politica înțeleptă a d-lui de Freycinet nu va contribui cu puțin la acesta fericită apropiere. Prima concesie a făcut-o—și acesta e de mare laudă pentru densa — Republica care a autorizat pe ambasadorul Italiei la Paris să declare formal la Roma că Francia nu rîvnește câtuși de puțin la Tripolitania. A contribuit la acesta apropiere și refuzul camerii de a primi o propunere, ce se făcuse, pentru denunțarea tratatului de comerț franco-italian. Legea învățământului primar, de care vorbit mai sus, a fost promulgată în „Oficialul“ D. Goblet, ministru al instrucției, publică în același număr decretul prin care convoca consiliile generale, care vor alege pe cei patru membri cari, în fiecare departament, vor face parte din consiliul pentru învățământul primar. Un mizerabil, anume Giroux, a fost osândit la moarte de Curtea juraților din Vaucluse, pentru că a violat și apoi a ucis pe o fetiță de opt ani, anume Aneta Roux. Mulțimea a primit verdictul cu aplauze repetate. Traian. Corespondența Telegrafică (Serviciul particular al „ Universului“) Regența bulgară e dispusă să cedeze Sofia 21 Octombre. Causa pentru care ofițerii revoluționari au fost liberați că Porta comunicase regenței o plângere a lui Nelidov, care se temea că ofițerii vor fi esecutați. Puterea de resistență a guvernului bulgar e aprope secată în fața nepăsării Europei întregi.Grecol, agentul Bulgariei la Constantinopol, a propus dlui de Nelidor, ambasadorul rusesc, un aranjament pe baza formării unui cabinet bulgar în care să fie representate tote partidele. Demonstrație de lucrători Bruxelles, 21 Octombre. Demonstrația făcută de lucrători era la Charleroi pentru votul universal și pentru amnestie, a fost imposantă. 50.000 de de lucrători se strânseseră din tote părțile Belgiei. Ei au parcurs întreg orașul și împrejurimile în cea mai frumosa ordine cântând „Marseillaisa“ și strigând: „Trăiască votul universal !“ „Trăiască amnestia !“ In fruntea profesiei mergeau cinci sute de lucrátore în haine de doliu cu două sute de steaguri roșii. Manifestanții au voit să facă o demonstrație la cimitirul din Ront, unde sunt îngropați lucrătorii căzuți în Marte ; au fost însă împedicați de jandarmeria care se postase acolo din vreme. Alt incident nu s-a întâmplat. Din Sobrania Bulgară Tîrnova, 19 Octombre, Sobrania a ales președinte pe Zirkov; candidații opoziției au avut 76 din 450 voturi. Engliteza și Italia sunt reprezintate prin secretarii lor de consulat. Celelalte puteri nu sunt reprezintate.— Gadban effendi a protestat energic în contra participărei deputaților rumelioți în Sobrania care are să alega pe viitorul prinț al Bulgariei. Boala prințului moștenitor al Rusiei, Londra 20 Octombre. Se telegrafiază din Petersburg lui „Ti-