Universul, aprilie 1887 (Anul 4, nr. 84-110)

1887-04-01 / nr. 84

Universul No. 84 multor medici­ veterinari ca bursieri ai minis­terului de interne, spre a se perfecționa la șcdlele veterinare din străinătate. 2te S’a promulgat legea pentru așezarea impositului asupra păcurei. A­tragerea loteriei organizată de comitetul reuniunea femeilor române din Iași s’a amânat pentru 1 Octomvre viitor. & Mâne, d. I. Brătianu, prim-ministru, pleca la Florica. A Astă­ sală se închide sesiunea corpurilor legiuitore. A Se zice că în curând vor reîncepe— prin corespondență— negocierile pentru încheierea unei convenții comerciale aus­­tro-române. 2$C S’au pus în vânzare biletele lotăriei es­­pozițiel­e operatorilor, în număr de 50000. Biletul, un leu. Lotul cel mare, 10000 lei. A A Comisiunea armelor portative cu repe­tiție a primit din partea unui mecanic din județul Prahova o armă simplă cu bloc,pe care a inventat-o și care nu este de­cât modificarea armei nostre model 1879, relativă la mecanismul de închidere și la introducerea unei pedici de sigu­ranță. In curând comisiunea va supune la diferite încercări acastă nouă armă. A­­nul acesta se va construi la Pirotec­­nia armatei o serie de clădiri după un plan general apropriat acestui stabiliment. Se observă că la Cotroceni, deosebit de Pirotecnie, s’au ridicat o mulțime de magazii de munițiuni și de pulbere. A . Curtea de apel din Iași judecă azi pro­cesul comunei Galați cu d. Gr. Eliad, pentru canaluri. A Un bogat proprietar din Armășești, d. Zossima, a dăruit Statului o vie, o casă cu proprietatea ei și un venit de 10.000 lei garantat în efecte publice pentru a se face în Ialomița o școlă de agricultură.­­ Ministerul domeniilor, după ce a luat­­ cuvenita autorizațiune, a acceptat dona­­țiunea. Școlla va purta numele generosu­lui donator. A­l. M. Kogălniceanu a fost ales preșe­dinte al Academiei române, în locul d-­ui Ion Ghika, care a renunțat la acesta onore. Vice-președinți au fost aleși d nnl: B. P. Hășdău (secția literară), G. Bariț (sec­ție istorică) și general Fălcoianu (secția științifică). A­mâne se face concursul pentru catedra de obstetrică de la facultatea de medicină din Iași.­­ Studenții universității din București a­dreseza cetățenilor capitalei următorul apel: „In urma actelor de sălbătăcie comise de ofițerii din regimentul 2 roșiori din Capitală asupra colegului nostru Cu­­dalbu. „Subsemnații delegați ai studenților u­­niversitari a lua parte la întrunirea pu­blică de Marți 31 Marte, ora 8 seara, în sala loji str. Regală, pentru ca să pro­testăm în contra nenorocitului sistem de a se bate în armată, și de a cere să se ia măsuri ca bătaia isgonită de drept se fie alungată de fapt. „Credem că toți cetățenii capitalei se vor grăbi a lua parte la acesta întrunire, în onarea și demnitatea fiilor lor“ (urme­­ză semnăturile delegaților).­­ Slarea sănătății prefectului bulgar Man­­tof se îmbunătățește din ce în ce. De Paște, se crede că va putea ieși din casă.­­ Se asigură că d. dr. Râmnicenu va fi numit director general al serviciului sa­nitar. In săptămâna acesta, tote teatrele, și petrecerile sunt interzise. A­­cademia a acordat un premiu de 5000 lei d-lui T. Văcărescu, pentru cartea sa „Luptele românilor“ și unul de 4000 lei d-lui Iulius Roșea pentru „Fata de la Cozia.“ In secții, Camera a respins proectul prin care guvernul cerea autorizația de a încheia convenții comerciale provizorii cu diferite țări. S’a admis numai prelungirea convenției provizorie cu Franța, A . Judecătorul de instrucție a dat ordo­nanță de neurmărire a d-lui Xenopol, re­dactor la „Voința Națională“, pentru fap­tul de împușcare asupra d lor Balș și Filipescu.­ In ședința de Dumineca trecută, Ca­mera a votat legea pentru organizarea milițielor și a glotelor. D. Fleva a între­bat pe d. ministru de resboiü dacă s-au luat măsuri contra ofițerilor cari au mar­i — 3 tratat pe sergentul Cudalbu ; d. ministru a răspuns că vinovații au­ fost pedepsiți. Tot duminică, senatul a votat urmatorele legi: legea pentru creditul de 10 milione ne­cesar la fortificații; împrumutul guvernului de la casa de depuneri în sumă de 4,492,247 lei; împrumutul de 2,800,000 lei al epi­­tropiei Sf. Spiridon din Iași; legea prin care se acordă o pensie de 500 lei fos­tului episcop de Râmnic Bobulescu ; cre­ditul de 300,000 lei necesar imprimeriei Statului; împrumutul de 600.000 al jude­țului Putna; legea prin care ministerul domeniilor cedeza un loc ministerului de interne în comuna Strehaia. Ilustrația nostră Ilustrația de pe pag. 1 reprezintă reșe­dința Țarului la Petersburg. In numărul de mâne vom da altă ilustrație, repre­­zentând scena atentatului de zilele trecute în contra împăratului Alexandru III. C­u­ri ar fi3na,xicia,r­­­ egiul a variat ast­fel, la Bursa din Bu­curești, în săptămâna trecută: 17.70, 17.80, 17.60, 17.50, 17.40. Băncile naționale s’au menținut la 950. 21C La Bursa de ieri, Băncile naționale au căzut de la 950 la 949.95 . Daciile au va­riat între 254­­ â și 252 . Construcțiile s’au contat 121. Afaceri puține: Agiul, 17.40 la sută. Miercuri, 1 (13) Aprile 1887 t­elegbSS Pesta, 29 Marte. „Corespondența Politică“ anunță de­legații unguri au exprimat speranța că se va ajunge la încheierea unui tratat de comerț cu România. Aceiași f­ie adaugă în același timp că Austria a mers cu concesiile ei până la cea mai de pe urmă limită, și că acum ar trebui ca România să arate la rândul său aceiași bună­voință. Cele mai multe ziare de aici arată ne­mulțumirea lor față cu România in pri­vința negocierilor și zic că intimitatea po­litică nu slujește la nimic din moment ce există războiul de tarife. Ministerul de resboi va presenta în cu­rând Camerei un proect de lege care dis­pune mărirea cadrelor cavaleriei, artile­riei, și corpului de geniu. „Neue freie Presse“ d’azl zice că, după tote probabilitățile, Viena va deveni după câte­va zile un centru de activitate diplo­matică. Principele de Reuss, ambasadorul Germaniei, a sosit deja; principele Lo­banos, ambasadorul Rusiei, trebue să so­­sască asemenea. In sferile diplomatice se aude că principele Lobanos a primit mi­siunea de a mijloci o înțelegere în­tre Austria și Rusia cu privire la cestiunea Ori­entului. A sosit aci știrea că principele Ferdi­nand de Coburg ar fi dispus a primi ale­gerea sa eventuală la Tronul Bulgariei, dacă ea s-ar sevîrși în urma unei înțele­geri a tuturor Cabinetelor europene. După știrile primite din sorginte auto­rizată, căpitanul Nabukoff ar înrola în Grecia Macedoneni și Muntenegreni cu scopul de a forma din el bande pe cari le-ar transporta cu corăbii grecești și le-ar debarca pe pământul Bulgariei. Căpitanul Nabukoff este acel ofițer de stat-major rus care încercase să răpască pe prințul Alexandru de Battenberg în împrejurimele orașului Burgas, și care, pentru acest fapt, a fost condamnat la morte. Guvernul a luat rezoluțiunea de a a­­plica tuturor Francezilor, afară de acei cari au deja domiciliul lor stabilit în pro­vincie, ordonanța din 31 Decembre 1886, care spune că ori­ce persană, aparținând cu un titlu pre­care armatei franceze, sau având ore­care raporturi cu acesta armată, va trebui să cera o autorizație de ședere autorităților germane, pentru a avea dreptul de a ședea în Alsacia- Lorena. D. Tisza, președintele consiliului de miniștri unguri, a invitat telegrafic gu­vernele din Saint Petersburg, Constanti­­nopole, București și Sofia ca să ridice carantina ce stabiliseră în urma știrei că s’ar fi ivit câte­va cazuri de h­oleră, de­ore­ce s’a constatat că bólele dubiose, cari au dat foc la acestă bănuială, nu sunt de natură h­olerică. Madrid, 30 Marte. Un cartuș încărcat cu dinamită a fă­cut explozie în fața casei judecătorului de pace din Horaja. Casa a suferit grozave daune. O anchetă a început pentru a se descoperi räu­făcătorii. Știrile venite din Afganistan au un ca­racter forte îngrijitor. Emirul ar fi fugit înaintea Ghilzaizilor răsculați ale căror avant-garde s-ar apropia de Kabul. După niște depeși din sorginte engleză, trupele din Sudan ar fi fost bătute de niște triburi care se considerau ca amice Este probabil că trupele învinse se vor retrage spre Kartum. Roma, 29 Marte. Viena, 29 Marte. Sofia, 29 Marte. Sofia, 29 Marte. Strasburg, 29 Marte. Pesta 29 Marte. Londra, 30 Marte. Cair, 30 Marte. Foița „TJnsvers­al­ul“ 72 VRĂJITOAREA din HUTTES SAU răzbunătorul PARTEA TREIA Sora cea mică XI Averea — Ți Se par ciudate cuvintele mele. A zise ea, ei bine, nu te uita nici la mine, nici la hainele mele, ci ascultă ce ți voi­ spune. Și ea ’i spuse ce avere avea. — E adevărat ce-mi spui ? strigă tâ­nărul. — Nu se pate mai adevărat! — Nu visez, nu mă pui la vr’o încer­care ? — Au trecut zilele de încercări, d-le Mauriciu. Nu, nu, nu pot crede, acesta e o po­veste din Halima 1 — Așa e, semănă cu poveștile acelea, zise Maneta rîzend. — Dar, d-ta ești o zînă ! — Da răspunse ea, forte mișcată, pen­tru d-ta, copilul meu, și pentru cei pe cari îi iubesc, vreau să fiu zîna cea bună. — Va să zică e adevărat ?... Fermele, castelul... — Da, e adevărat. Acum se pregătesc să te primesc­ la castel. Fiind­că n’am nici­­ o treba în Paris, vom pleca, chiar mâine vom fi la Salerno. Nu-ți pot spune cu siguranță câtă ți e averea, dar ai, negreșit, șase or șapte milióne. — Șase or șapte milióne ! Maneta se sculă de pe scaun. — Aide, Mauriciu, zise ea, aidem. — Mă iei ? — Negreșit, nu trebue să fim mâne la Salerno ? In urma acestor cuvinte se făcu un moment tăcere. Ochii lui Mauriciu rätäceau prin odaie, ca și cum ar fi căutat ceva. Pare că se gândea la Georgeta. — Dacă ai ceva aici pe care vrei să-l iei cu d-ta, zise Maneta, ia­r, căci nu ne vom mai întorce pe aici. Abia avem vreme să ne ducem pe la notar și să cumpărăm lucrurile ce-ți sunt de neapă­rată trebuință. — Sunt gata, răspunse Mauriciu, luân­­du-și pălăria. Și se mai uită o dată prin odaie. — Oh !­o poți părăsi fără părere de râu, îi zise Maneta zîmbind cu bunătate , vei găsi altele care te vor face să o uiți curînd. Dar să nu mai perdem vremea, încuie ușa și dă cheia portarului. Peste un minut, bătrâna Maneta și Mauriciu Vermont se duceau spre mijlo­cul orașului într’o birjă. XII Zdrobire Dacă Maneta Biron ar fi bănuit că de va mai sta un ceas în odaia lui Mauri­­­ciu ar fi găsit pe Georgeta, nu s’ar fi grăbit așa să se ducă la notar și pe urmă să plece spre Ardennes. Dar sunt întâmplări pe care pare că le călăuzește o fatalitate neîmpăcată. Vai! ceea ce prezisese Vrajitorea din Huttes cu șapte ani mai înainte trebuia să se îndeplinască. Ea zisese : „Vei fi supusă la cele mai crude în­cercări ; vei suferi din pricina inimii tale... va fi sfâșiată, deznădăjduită... vei fi tră­dată, părăsită, vei vărsa tóte lacrimele din ochi.“ Nenorocirea era să se abată asupra Georgetei, și să o izbască cu loviturile cele mai cumplite. Cu tote că nu se simțea de tot împu­ternicită, voind să vadă pe Mauriciu cu or­ce preț Georgeta plecase de la Al­bertina puțin înaintea prînzului și se du­sese la Montmartre. Se duse încet și fu silită să se odih­­nască de multe ori pe băncile de pe bu­levard. Când ajunse în strada Durantin, erau aprape două. — De nu va fi Mauriciu acasă, se gândea ea, mă voi odihni în odaia lui și -l voi aștepta. Intră la portărasă. Ea se miră, când o văzu. — Vai de mine ! Ce schimbată ești, d-ră ! Ești bolnavă ? — Da, am fost, acum sunt mai bine, răspunse Georgeta. — Pare că abia te mai ții; poftim stai pe scaun. — Mulțumesc. Și căzu pe scaun. — D. Mauriciu e acasă ? — De ai fi venit cu un ceas mai de­vreme, l-ar fi găsit. A plecat cu o bătrînă care a întrebat de d-lui. Eri te a așteptat totá ziua și noptea, era forte îngrijat! A eșit de vr’o două­zeci de ori și nu trecea o jumătate de ceas și se întorcea să mă întrebe dacă ai venit. — N’am putut... — Dacă zici că ai fost bolnavă... (Va urma) CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Ședința de la 30 Marte 1887 D. I. Codrescu propune se se autori­­zeze guvernul a încheia aranjamente pro­vizorii cu tote statele cu cari suntem în tratări pentru înceiarea de convenții, pâ­nă la 31 Decembre.—Ministrul de exter­­ne primește propunerea și deputații trec în secții, ca să se consulte. SENATUL Ședința de la 30 Marte Se alege d. C. Nanu vice-președinte în locul răposatului D. Gusti. Se dăru­iește un loc pe care pictorul Grigorescu să-și clădască un atelier. Se votază le­gile : modificatore a legii milițiilor , pen­tru autorizarea ministerului lucrărilor pu­blice de a întrebuința sumele ce vor rămâ­nea disponibile din creditul de 1.685,000 lei pentru construcții de poduri, pentru desființarea taxei pe metri liniari în ora­șul Giurgiu.______________________ EPILEPSIA Epilepsia și isteria se vindecă cu sigu­ranță și în scurt timp cu remediul des­coperit de doctorul Monti. Cura pentru o lună, la domiciliu, costă 6 franci în aur. — Să se trimită prin mandat poștal suma acesta la dr. D. Monti, Castelfranco- Veneto (Italia) indicându-se vârsta bolna­vului. BOALELE SIFILITICE jfcTep­u.tin.ta. "to&rovătască. Vindecă după cele mai nouă metode, radical, fără durere și împiedicare, dupe experiență de 17 ani, specialist în bele lumești Dr. THOR Strada Franclin No. 6, aprope de grădina Episco­piei și de fotograful Szöllösy. Consultațiuni de Îs 8 dimineța până la 6 sera. 23—8

Next