Universul, mai 1887 (Anul 4, nr. 111-138)
1887-05-01 / nr. 111
J Anul IV. No. Ill Convocarea silobraniei și proclamarea independenței apropiate.-Procesul nihiliștilor.-Incendii mari în Bucovina.-O ca________tastrofă într’o minâ . 176 morți,-Sinuciderea unei copile de 10 arU gștri în Iași și Galați. Azi, Joi, a apărut Mo. 9 din revista „Hoțul“.—16 pagine text, hârtie satinată. Materia cea mai variată și interesantă. Splendide ilustrații. Conține cel mai frumos roman publicat pana acum în România adică „Blestemul“ de Emile Richebourg. 15 bani numărul. — Apare de 2 ori pe săptămână, joia și dumineca. — La administrație, str. Brezoianu No. 19, București, se află tote numerile de la început. Abonamentul Lei 14 pe un an, lei 7.50 pentru un an și lei 4 pentru 3 luni. Premii escepționale se acordă la abonați. 5 Bani în Capitală.—10"Bani în Județe. București, 30 Aprile 1887 In vederea apropiatelor alegeri pentru camera din Buda Pesta. Românii din țările așa-zisei corone austro ungurești ’și au trimis representanții lor la Sibiu ca să se sfătuiască și să hotărască ce atitudine să ia Românii față cu acele alegeri. Se știe că de la 1881, frații noștri de peste munți, nedreptățiți de legea electorală făcută fără voia și știrea lor,nedreptățiți de o mulțime de legi cari li s’au impus pe urmă fără să fie întrebați măcar, hotărîseră să protesteze în contra acestor nedreptățiri abținendu-se de la alegeri și căutând prin alte căi, tot legale, să dobéndescá drepturile ce li se răpiseră, după ce s’au bucurat de ele abia câțiva ani și atunci necomplect. Situația lor de atunci nu s’a schimbat, de aceea și hotărîrea pe care au luat-o acuma e analogă cu cea din 1881. „Situațiunea—zice rezoluția votată de representanții alegătorilor români — de la 81 și 84 încóce nu s’a schimbat de loc în mai bine, de sus de la putere nu s’a ținut de loc sema de interesele cele adevărate ale poporelor, de cerințele bunăstarei și prosperării și în special de durerile și trebuințele poporului român ,• din contra, tendințele de năpăstuire și prigonire națională au devenit mai pronunțate, mai aprige și nesuferite.“ De aceea, în fața acestor triste experiențe, Românilor nu le mai rămâne nici acum alt mijoc legal de apărare, decât resistența pasivă, cu scop de a conserva cât se mai pute conserva în contra pornirilor de destrucție politică, morală și materială a nației și guvernului unguresc. Se susține deci și mai departe programa adoptată la 1881 și care se întemeiază pe politica de resistență pasivă în mod absolut pentru Românii din Transilvania, cari sunt puși sub o lege electorală escepțională, nedreptățitore , de care dacă s’ar folosi, mai întâiul n’ar ajunge la nici un resultat bun și apoi ar însemna că o admit. Pentru Românii din părțile ungurești și bănățene de asemenea se hotărăște resistența pasivă, dar din alt motiv: pentru că alegerile sunt falsificate, și—am adăuga noi—pentru că deși puși sub altă lege electorală, el trebue să urmeze o politică întru tote solidară cu frații lor din Transilvania. Escepțiune se va face, în părțile ungurești și bănățene pentru câteva cercercuri în care interesele partidei și ale programei cer admiterea de candidaturi și alegeri de partida română; aceste escepțiuni însă nu se vor putea face decât cu învoirea espresă a comitetului central. Acestă atitudine recomandată de conferință poporului român și cu motivele ei exact și special espuse și explicate într’un memoriu, se vor aduce la cunoștința suveranului printr’o deputațîune. Un comitet central de 11 membri va priveghea la respectarea și împlinirea hotărîrilor acestora. ~ Nu vom căuta să criticăm atitudinea fraților noștri de peste munți. Ei știți mai bine ce le priește și ce nu, și nu e treba noatră celor de aci unde suntem la largul nostru, se dăm sfaturi, povețe, pe cari pe cât de ușor le dăm, pe atât de greu le-am urma pote chiar noi dac’am fi în strîmtorarea lor. Ceea ce trebue să facem, e să nu pierdem din vedere luptele lor. Se’l îmbărbătăm cel puțin dovedindu-se că nu î uităm ; se căutăm în sfîrșit a strînge legăturile de dragoste frâțască cu denșii. Vom arăta, în alte numere, cum înțelegem noi tote acestea. Vineri, 1 (13) Mai 1887 zile prințul va pleca din Darmstadt și se va instala în reședința de vară a tatălui seu, la Heiligenberg lângă Jungenheim. Altă știre. Regența bulgară ar fi luat hotărîrea să urmărescă pe cale judiciară pe toți corespondenții ziarelor străine cari vor comunica gazetelor lor știri false și reüvoltare pentru guvernul bulgar. Chestia egipteană.Nu se pute înțelege cu nici un preț Sultanul cu trimisul Englizezeî asupra chestiei egiptene. Sultanul cere ca englezii să parasescá Egiptul cel mult în 18 luni. Departe de a admite acesta, Englezii cer un termen de trei ani, și pe acesta sub condiția ca să putǎ reocupa Egiptul în caz de turburări și ca trupele egiptene să rămâie comandate de ofițeri englezi. Ce-o mai ieși și din acestă încurcată chestie a Egiptului, iscusit cine știe ! Atâta se cam pute prevedea, că dacă Turcia nu va fi sprijinită cu mai multă energie de alte puteri, tot pe placul Englezilor o să se facă. Levant. Sculptorul italian Donatello (Vezi pag.3). DIN TURCIA (Corespondența particulară a „ Universului“) Constantinopol, 24 Aprile. Tulburările din Creta s’au sfîrșit. Știrile cele din urmă spun că creștinii cari porniseră înarmați spre Budnaria s’au retras. Vaporele fanceze și engleze cari se duseseră desigur în scopul de a intimida prin presența lor pe tulburători, au plecat; a sosit un alt vapor italian, „Barbarigo“, care de asemenea își va continua drumul azi sau mâine. Cu tote acestea, se vorbește cu multă siguranță că Porta ar avea de gând să -și sporescá garnisoade din Creta și să facă câteva întăriri noul; în acest chip vrea desigur să prevină alte tulburări ce s’ar mai putea isca. Chestia bulgară.—Dine câte am putut săă asupra atitudinei Porții în chestia bulgară, se pare că ea se întemază pe hotărîrea de a tolera orce schimbare în Bulgaria, cu condiția numai ca ingerința elementului militar rusesc în armata bulgară să înceteze cu totul. O alternativă.—Omenii de stat turci au trebuit să aleagă între aceste două eventualități : 1.) să contribue la crearea în Bulgaria a unui guvern dușman pe față Rusiei, să profite de acastă stare de lucruri pentru ca să pună mâna pe câteva puncte strategice forte importante, se amâne prin urmare la infinit rezolvarea chestiei macedonene, și în acelaș timp Be jace, față cu Europa, rolul unei victime gata să se supună oricărei hotărîri a marilor puteri;—și 2.) sé se arate prietenă sinceră a Rusiei. Se pare, și ar fi un lucru forte firesc, că turcii au preferat interesele lor unei politice prietenești față cu Rusia. De ce se teme Turcia.—Explicația acestei atitudini a Porții e ușoră. Turcii, în urma ultimului războiu, au devenit forte simțitori față cu orice idee de noi pierderi teritoriale ; de aceea o armată bulgară comandată de ofițeri ruși era o amenințare necurmată pentru ei. Acesta temeie nu mai pute să existe cum statt lucrurile acum în Bulgaria, și Turcii ar fi gata să primescă pe prințul de Battenberg chiar cu titlul de rege, numai armata lui să rămână sub comanda lui Nicolaie I, Popoi și a celorlalți. Știri din Bulgaria.De la Sofia a sosit afa știrea ca prințul Alexandru de Battenbeg a reînoit asigurările date mai multor patrioți bulgari că cu nici un preț nu se va întorce la Sofia. Peste câteva „UNIVERSUL costul abonamentului IN CAPITALĂ Pe un an . . Lei 20 Pe 6 luni . . „10 Pe 3 luni . . „ 5 IN JUDEȚE Pe un an . . Lei 24 Pe 6 luni . . „12 Pe 3 luni . . 6 ia „universul PREMII LA ABONAȚI Abonații pentru un an la „Universul“ primesc ca premiu 7 frumóse romane de 1 volum sau 3 de 2 volume. Abonații pentru o jumătate an primesc ca premiu 3 frumose romane de 1 volum sau 1 de două volume. Abonații pentru 3 luni, 1 frumos roman de 1 volum. Abonații pentru un an și o jumătate de an vor trimite 30 bani mai mult și abonații pentru 3 luni 10 bani, pentru port. INTEMPLARI IDXIfcT OCTDIEȚE Câne turbat.—Un câne turbat a mușcat orl în Iași doi omeni cari imediat au fost transportați la spital. Cânele a fost ucis de către un olten care și el în acel moment era să fie mușcat. * Două focuri de revolver. Antoșca Andrieș, luându-se la ceartă în stabilimentul evreului Avram Halpern din Iași cu inginerul Alexandru Nalu, a tras asupra acestui din urmă două focuri de revolver cari din norocire nu au atins. Atentatorul a fost desarmat imediat și dus la comisia I la înecat.Locuitorul Stan Stoianu, singurar, din comuna Poiana, jud. Iași, ducându-se la o fântână cu o cofiță pentru a scote apă și scăpând cofița în fântână, a crezut de cuviință a se scoborî după ea, înecându-se astfel. Foc.—Ieri napte pe la orele 11 a isbucnit un incendiu care a distrus cu desăvârșire un grajd al lui Fieis și casa lui Florea Ivanof, din strada Cruce, despărțirea a II a, Iași. . * Alt foc.—Tot ieri-napte, pe la orele II și jumătate, a isbucnit un incendiu la casele preotului Mihail Dragomir, situate pe strada Isvorul, despărțirea I. din Ga-