Universul, noiembrie 1888 (Anul 5, nr. 274-298)
1888-11-26 / nr. 295
Anul V.—No. 295 La Saint-Amand, unde familiile Lesage și Jacquart sunt stimate, emoțiunea este mare. Morți reînviați Nu de mult se anunțase un naufragiu întîmplat pe casta Engliterei, la Siderstrand, bastimentului No. 185 din Ostenda. Până acum nu se mai primiseră știri despre omenii bastimentului și publicul din Ostenda îi credea pieriți, morți. Deja se celebraseră serviciile funebre, când vineri o telegramă a sosit dând de știre că omenii fuseseră primiți pe bordul unei nave și debarcați într-un mic port din Norvegia. Ve închipuiți bucuria rudelor celor crezuți morți; tot cuartierul maritim e transportat de entusiasm. Detaliile, îndată ce se voi afla, vi le voiu comunica într’o scrisore specială. Roșcani, luând cu căruța pe o ebreică spre a o duce în satul Probota, a ucis’o, a prădat’o și a lepădat’o sub un podeț de pe goseua județiană Iași-Botoșani, pe teritorul comunei Cârniceni, județul Iași. Acest individ s’a prins și cașul s’a comunicat parchetului. Mort din bănie George Stegariu, din comuna Căbești, județul Tutova, aflânduse la arat, împreună cu femeea Zoița Stefan Aur, a venit la ei individul George Popa, tot din acea comună, și, după o mică certa între ei, George Popa, luând un topor, a lovit în cap cu ascuțișul pe George Stegariu, care a rămas mort pe foc , iar George Popa s’a făcut nevăzut într’o pădure din apropiere. Cazul i’a comunicat parchetului, împușcat Copilul Nazim, al lui Idris Osman, din comuna Feshivî, județul Constanța, care se afla la șezătorea ce era la Coliu Stoian, fu împușcat la eșire chiar în curtea casei. Rănile sunt umare și numitul se află în cura medicală. Autorul faptului este încă necunoscut și instrucțiunea urmeză. Agitațiuni republicane in favorea Franciei Ceea ce dă mișcărei actuale a lucrătorilor din Belgia indică un caracter deosebit și nou este faptul că conducătorii mișcărei dau acum într’un mod fățiș lozinca : „Unirea cu republica franceză !“ Deja într’o adunare de lucrători ținută la 18 Noembrie s. n. în importantul orășel industrial La Louviere, adunarea, compusă din cel puțin 2000 de omeni, a strigat : „Trăiască Republica ! trăiască Franța !“ In ultima întrunire ținută la 25 Noembre stil nou în centrul industrial Morlanne îz aceste strigăte s’au repetat. Tote sărbătorile naționale franceze sunt celebrate și de lucrătorii din sudul Belgiei, cum s’a întâmplat și ezi, 2 Decembrie, la Chatelet, unde a fost o demonstrație republicană cu ocazia manifestațier iscenate la Paris în anei i, întâmplări de Omor miste. S’a găsit, de către gus :tunurilor, între pichete 3 din comuna Haianchioî, stanța, un cadavru de o Din constatările făcute țigan turc, omorît prin e ciomag în cap și împie locuri cu revolverul ; i nu este cunoscută; trei i încălțat cu opinci cond 1 Durasaia, din principatul ^uig«t,iel. © Nenorocire Gheorghe Prosan, lucrător la linia ferată Constanța-Cernavodă, voind a se urca pe un vagon, a alunecat și, căzând, ratele mașinei au apucat piciorul drept, care a fost sdrobit de la genuchiu în jos. Pacientul s’a transportat îndată la infirmeria gărei. © Crimă ingrozitóre Individul Gh. Moise, din comuna Foița. „Uza Tai* 130 ' I Tâlhărie la drum Se scrie din Brăila că birjarul losef’ sin Iancu, pe când se întorcea ieri nopte cu trăsura dinspre Gropeni, între Chiscan și Brăila, în dreptul grădinăriilor, a fost oprit de către opt indivizi cari l’au bătut crunt și jefuit de banii ce avea asupra’gi. Cașul denunțându-ne autorităților, s’a și luat energice măsuri pentru prinderea hoților. NUMIRI * D. M. A. Sturza, sub-prefectul vlășel Tazlăul de jos-Trotuș, din județul Bacau, este numit în funcțiunea de prefect al acelui județ, în locul d-lui D. Rosetti-Tescanu, demisionat. * D. N. Al. Donici, actual sub-prefect al plășei Siretul din județul Suceava, este numit în funcțiunea de prefect al acelui judț, în locul d-lui A. Millo, demisionat. * D. Grigorie G. Suțu, senator, este numit în funcțiunea de prefect al județului Tutova, în locul d lui I. G. Diamandi, demisionat. *D. Vasile Toniga, este numit subprefect la plasa Neajlovu Glavacioc din județul Vlașca, în locul d-lui Ștefan Paplica, care se transferă la plasa Câlniștea, în locul d-lui G. Coșoiu, care rămâne în disponibilitate. * D. Mircea Ionescu s’a numit definitiv în postul ce ocupa provizoriu, de șef de ateliere în direcțiunea „Monitorului oficial“ și imprimeriei Statului. * D. Emanoil Florescu, s’a numit comisar inspector cl. II, în locul aflat vacant prin demisionarea d-lui N. Manolescu. * D. Teodor Stoicescu s’a confirmat ajutor al primarului comunei urbane Turnu-Măgurele. * D. medic veterinar N. Focga este numit veterinar al județului Covurlui, în locul d-lui medic veterinar M. Condrus, trecut în altă funcțiune. * D. I. Peruianu, s’a numit advocat al Statului clasa III la județul Mehedinți, în locul d-lui Gr. Constantinescu, demisionat. — 2 — *Sunt înaintați și numiți pe lângă prefectura poliției Capitalei; D. C. Crestorian, actual comisar inspector clasa II, în funcțiunea de comisar inspector clasa I, în locul vacant; D. G. Crețu, actual comisar cl. I, în funcțiunea de comisar inspector clasa II, în locul dlui C. Crestorian, înaintat. Curier judiciar O intemplare nemai pomenită Un cas nou, nou de tot în analele justiției omenești înaintea curții cu jurați a departamentului Sena (la Paris), s’a întâmplat un fapt extraordinar. Un cerșetor era acuzat că asasinase pe o femee după ce o violase și jefuise. Erau tote elementele trebuinciese pentru a trimite pe vinovat la eșafod. Dar acuzatul tăgăduia energic. Probele lipsind. Și juriul era, prin urmare, pe punctul de a se vedea nevoit să pronunțe achitarea. Insă era scris de fatalitate că dreptate va trebui să se facă. Ceea în ce nu isbândi judecătorul de instrucție, procurorul republicei, ministeriul public, reuși s’o facă... advocatul, apărătorul’ Acesta, în cursul strălucitei sale cuvîntări, cu o mișcare oratorică reuși să smulgă protejatului său... mărturisirea crimei. Și astfel asasinul putu să fie condamnat la marte. Iată că și un advocat a făcut odată un servicii mare societăței. Rămâne a se ști numai câți clienți vor voi de acum Înainte să profite de serviciile unui advocat așa de... elo cuent! __________________ șrmx para poșta Lângă Herschberg (Silesia) s’a descoperit un fluviu, subteran care se cobora în vale pe o adâncime ca de doi metri. In unele locuri acest fluviu atinge o lărgime de 150 metri. Corespondentul nostru din Petersburg ne scrie că, din ordinul guvernatorului general al Wilnei, au fost expulzați din acest din urmă oraș toți misionarii, engleji cari lucreză pentru convertirea evreilor și catolicilor la protestantism. Ministrul de interne al Spaniei a depus pe biuroul Camerei proectul de lege asupra sufragiului (dreptul de vot) universal. $ # * Prefectul departamentului Gard a suspendat pe sgomotosul deputat francez Numa Gilly din funcția de primar al orașului Nîmes. D-na Gilly a răspuns, dându-și demisia de deputat. * Prin cercurile înalte din Turin (Italia) se vorbește despre niște neînțelegeri ivite între regele și regina Portugaliei. Regina, care deja de mult nu prea se are bine cu regele, vrea să plece cu orice preț din țară și să se retragă la Moncalieri lângă Turin, la sora sa prințesa Napoleon. Regele se împotrivește la acest proect și a cerut mijlocirea regelui Humbert. La aceste desbinări se referă sgomotele răspândite de curând cum că regele Portugaliei vrea să abdice în favorea prințului moștenitor.* ___________* ______________ * * * * * Sâmbătă, 26 Noembre (8 Decembre) 1888 Se desmninte în mod hotărît știrea publicată de „Standard“ din Londra cum că guvernul francez ar fi trimis o propunere secretă papei Leon XII pentru a -l decide să părăsescă Italia și să vie a se stabili în Franța, promițendu-i în orice caz ajutor. * % # D nu Dragan Zancoff a sosit la Petersburg, unde a avut o întrevedere cu Bendereff, Gruieff și generalul Ignatieff.* s * Ni se scrie din Metz că vreo câțiva Francezi stabiliți, printre cari se află și generalul Mera, au fost expulsați de către autoritățile germane. Omul care dorme Ni se scrie din Londra, cu data de luni 3 Decembre . Francezul Chauffat, care fusese transportat la Alexandrapalace, spitalul din Londra, într’o stare de somn epileptic, s’a deșteptat miercuri în ziua a nouăsprezecea din amorțala sa. Câteva minute după ce a deschis ochii, a început a vorbi, constatând mai întâiul că se simte mai tare decât în urma precedentului acces, ale cărui efecte ținuseră numai treisprezece zile. După aceea s’a sculat și a mâncat pâine cu lapte. Doctorul Speed, care l’a căutat în tot cursul sângerelei sale fizice, a declarat că bolnavul este într’o stare satisfacétare, în tóte privințele. CRONICA CAPITALEI Bălae Niță Ioban și Ioban Țiglea s’au apucat, ieri, în hala Ghica, la ceartă, pentru concurență; um Ioban spunea că el are marfa cea mai bună și prospata, alt Ioban striga că nu. Se pricepe cum, de la o vorbă la alta, începură a se amenința «și apoi a ’și trage palme și ghionți. La încadrară așa,astel se rostogoliră pe jos, încât nu se putea ști care e un Iohan și care e altul. De abia poliția îi putu deosebi, luându-i pe sus și ducându-i la arest. Slab de cap A fost dus la spitalul Mavrogheni un anume Ene Boldovici care, mergând pe trotuar, pe calea Victoriei, s’a împedicat și a căzut jos, cu capu înainte. Tóte ar fi fost bune, daca capul lui Ene ar fi fost mai tara decât pietrele de pe trotuar. In loc de a fi cu capul spart, Ena ar fi spart pietre cu capul, lucru nu tocmai ordinar. „Foarfeca“ mari gazete sunt rare și trebue, de l o adevărată abnegați un ziar. Cu tote aceste, „F geloși. . ■ ■ m Ei se numesc Haim Fritz și Han Moritz,dacă ne place! Ei au furat o mulțime de „Forfeci“ de la frații Fantini. E numai o mică deosebire între cei cu „Foarfecă“ și aceștia cu „Forfeci.“ „Foarfeca“ tac minciuni. „Forfecile“ pot să fae mult mai multe lucruri. Esplozie Făcndu-se distrugerea unui cartuș de résboiü la pyrotehnia armatei a făcut esplozie, rănind grav 2 lucrători. Pacienții au fost imediat transportați la spitalul Colțea. Erupția din Vulcano Erupția din Vulcano continuă mereu cu niște tunete puternice cari semănă tocmai cu niște bubuituri de tun. Din vulcan sunt aruncate în aer pietre aprinse și nisip. Noptea erupția înfățișază o priveliște uimitore. Pământul și casele au un strat de nisip. Locuitorii n’au fugit din insulă. Ei sunt în număr ca de o sută și start în căruțele lor, situate pe muchia muntelui, și se găsesc precum la adăpostul efectelor actualei erupțiuni, care n’a dat naștere la nici un cutremur. Tote sgomotele de crăpături de pământ, de alarme și nelinișuiri există numai în fantasia celor ce le răspândesc, în bună-credința celor ce le primesc. Adevăratul păgubaș a fost acel domn englez care constituise ș’ar putea zice o colonie la Vulcano. Pământurile cultivate de el au fost mai de tot nimicite, de óra ce se află tóte în partea locului unde se scurge lava. iTou,toți Hazlii Păcală zicea că vizitele sunt totdeauna plăcute, dacă nu atunci când sosesc, cel puțin când pleacă. * * * Tot Păcală e de părere că balul nu e decât o venătore de soți, ai cărei ogari sunt mamele. Dramatică sinucidere a doi jandarmi In cazarma mare a jandarmilor din Roma s’a întîmplat mai deună zi o tragedie ingrozitore. Un soldat din excadronul al 8-lea de jandarmi călări, din causa sănătăței sale sdruncinate, era mereu mustrat de superiorii săi că nu -și făcea serviciul în mod reglementar. Săptămâna trecută, joi, nenorocitul, fiind singur în odaie, luă o carabină lu se pe bancă, își puse țâva cu piciorul slobozi cocoșul, ângerat, rănit de mórte, ul descărcăturii, tovarășii și alergară la fața locului și, iubindul se transporta la spital, ofițerii dojeniră rea pe caporalul secției din care făcea parte soldatul, căci nu -l supraveghiase, din momentul ce acesta manifestase odaia sinuciderii. Caporalul se impresiona atâta de acesta dojana, încât se hotărî să se ucidă, și el. In adevăr, retrăgendu-se în odaie își descărca revolverul în urechiă. Proiectilul, traversându-i capul, ieși prin urechea stângă. Omul căzu mort pe loc. ȘTIRI Vinuri. Zgomotul răspândit despre revenirea oamerilor asupra legii „ Domeniului Coronel“ începe a se confirma. Soluțiunea ce s’ar da acestei cestiuni ar fi ca magiele de câmp să se vîndă Tainele Poliției PARTEA A DOUA Afară de acesta pot să le cer or ce sumă au voi, ca răsplata de ceea ce ei zic că’mi datoreză. Și asta nu e tot; mi-au propus să me ia care’m’ va ca îngrijitor al Salimensului, cu léfa plăcea... M’aș fi dus să locuesc cu fiicamea, în casa pădurarului în care am locuit atâta timp. Dar n’am voit să primesc. M’am bucurat destul de o avere streină, acum vreau să’mi strâng una care să fie cu totul a mea. — Și ce ai de gând să faci ? — Mă fac colportor. D. d’Escarval crezu că nu auzise bine. — Colportor ?.... repetă el. — Da, domnule. Iată ’mi gi cogu de pus marfă, colo în colț.... — Dar asta e nebunie curata ! strigă D. d’Escarral, ómeni cari se țin de meșteșugul ăsta abia cășugă cu ce să trăiască. — Vă îngerați, d-le baron. Mi-am făcut socotelile și câștig treizeci la sută. Și găasește-te că vom fi trei cari să vindem fiindcă voi da un coș fiului meu, unul lui Chantourneau, cari vor merge fiecare prin alte părți. — Ce.... Chantouineau ? — N fac tovarăș. — Și Cine va îngriji de pământul lui? — Va plăti cuiva pentru asta. Apoi, lăsând pe d. d’Escorval să înțelegă că șezuse destul, începu să așeze pachețelele cu care era să-și umple coșul lui de neguțător ambulant. Dar baronul nu putea să plece aga, mai cu semn acum când bănuelile lui se schimbau în siguranță. — Trebue să’ți vorbesc !... zise el cu iuțelă. D. Lacheneur se intorne. — Acum sunt forte ocupat, răspunse el, cu orecare îndoială. — Nu-ți cer decât cinci minute. Insă daca n’ai vreme astazi, mă voia ! întarea mâine poi mâine... în tote zilele până când te voi putea găsi singur. D. Lacheneur înțelesese că nu putea scăpa de acea întrevorbire, făcu un gest că se învoește și adresându-ne fiului seüei lui Chantouineau : — Treceți puțin dincolo, zise el. El eșiră și cum se închise ușa : — Știu de baron, începu el forte repede, care sunt motivele ce ve aduc la mine.... Vii să’mi ceri încă odată pe Marie-Ana.... Știu că retușul meu era să omore pe Maurice , credeți-me că asta m’a făcut să sufăr forte mult... Dar pentru asta nu’mi voi schimba hotărîrea. Nu se află pe lume nici o putere care să mă facă să iau vorba îndărăt. Nu mă întreba care ’mi sunt cuvintele purtărei mele fiindcă nu ți le voi spune, credeți însă că sunt forte grave.... — Nu mai sunt dar prietenul d-tale ! — D-vostră!... domnule, strigă La cheneur, cu accentul celei mai vii afecțiuni, d-vóstra !.. Ah ! știți forte bine că sunteți cel mai bun, singurul prieten ce mai am aci în lume !.. Aș fi cel din urmă și cel mai miserabil dintre ómeni, dacă n’aș păstra până la ultima ’mi suflare, amintirea bunătăților d vóstră. Da, sunteți prietenul mei, dacă sunt cu totul devotat... și tocmai pentru asta ne răspund : nu, nu, nici o dată !... Nu mai încăpea în duilă. D. d’Escorval luă mâinele d-lui Lachenour și strângându-le să i le sfărâme. — Nenorocitul«!.. zise el cu o voce năbușită, ce vrei să faci ? ce resbunare ingrozitore pregătești ? — Vă jur... — Oh! nu jura... Nu se înșeală astfel un om de versta și cu experiența mea, ghicesc proiectele d-tale... urăști mai mult ca totdeauna pe ducele de Salemeuse și pe fiul său. — Ei?... — Da, d-ta... gi daca te faci că uiți e ca să uite gi ei... Acești om es te au insultat prea crud ca să nu se tema de d-ta, înțelegi asta forte bine, și cauți să le risipești bănuelile. Te pleci înaintea lor, pentru ce ? Pentru că ești sigur că vor fi ai d-tale când le vei adormi temerile, gi-i vei putea lovi cu mai multă siguranță. Se opri, aga de comunicație se deschise și Maria-Anna se arătă : — Tată zise ea, iată d. marchis de Sairmeuse. Acest nume pe care Marie-Anna îl arunca cu o voce liniștită, în mijlocul unei explicații înflăcărate, acest nume de Sairmeuse dedea ft împrejurărilor un așa înțeles încât d. d’Escorval rămase împietrit. — Indrăsnește să vie aci, se gândea ei. Cum nu-i e frică să nu se surpe zidurile pe dânsul!... D. Lacheneur fulgeră cu privirea pe fiica sa. Bănuiala, era o viclenie care sâ’l silesca să se dea pa față.Intr’o secundă, cele mai furióse pasiuni strîmbara trăsurile sale. Dar se liniști printr’o minunată putere a voinței. Alergă la ușe, respinse pe Marie-Anna, și rezimîndu-se de cercerea se plecă în odaia ceal’altă, zicând : — Bine voiți a me erta, d-le marchi, dacă ’mi iau libertatea să ne rog să așteptați puțin am de sfârșit o afacere și sunt al d-tale numai de căt... In accentul lui nu se simțea nici tulburare, nici mânie, ci o supunere respectisă și un simțiment adânc de mulțumire. După ce zise aceste vorbe, închise uga și se întorse către d. d’Escorial. Baronul, în piciore, cu brațele încrucișate, fu de față la acesta scenă cu aerul unui om care se îndrește de mărturia simțurilor sale ; cu tote astea înțelese bine unde voia Lacheneur să ajungă. (Va urma). I