Universul, decembrie 1888 (Anul 5, nr. 299-321)

1888-12-04 / nr. 302

Universal No. .302. REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA: BUCUREȘTI STRADA BREZOULU­I» BUCUR OH CAPITALA an ... 20 Leî luni . . . 10 „ ... 3 n­IS JUDEȚE Pe 1 an . . 24 Le* Pe ttik'an ... 12 „ Pe 3 «ani. . 6 „ 4 PÂ&S m TO1TE ZILELE UZ DEE SXMIEEI ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE SE PRIMESC JIUMAILA mam^.'M­~amenasm Mwmamam ADMINISTRAȚIA N­AXULUI BUCUREȘTI STRADA BRGIOIANU II, BUCUR Calendar Zilnic 1888 Sâmbătă 2 Decembre.—Pref. Sofonia 660 ani înainte de Christos. Sórele răsare la 7.30. apune la 4.21. Efemeride 3 Decembre 1877.—Marele duce Nicolae prin un ordin de zi comunică oștilor că ar­mata de Vest este desființată și își îa remas bun de în armata română. 5 Bani In Capitală. 10 Bani în Județe. BUCUREȘTI, 3 DECEMVRE 1888 Ieri, vorbind despre porturile france și arătând cât de nerațional e guver­nul, care vrea mai bine să facă eco­nomie de 5 sau 6 milione, decât se dea douor orașe și comerțului general al țării un mare avânt, am dovedit că, vorba românului, suntem scumpi la tă­­rîțe și eftini la făină. In loc ca se căutăm a găsi mijloce mari de venituri,—în loc se procedăm la reforma financiară, care ne-ar îndoi aprope veniturile, — umblăm după ter­tipuri, ca se câștigăm în felurite chi­puri câte puțin, pentru ca se echilibrăm budgetul. Vom veni în curând cu cifre, eu cari vom dovedi că, chiar desființându-se tote impozitele indirecte, dar stabilin­­du-se un impozit proporțional cu ve­nitul fie­căruia, care se nu fie mai o­­neros decât impozitele actuale, se va obține de către stat, comune și ju­dețe un venit mai mare. De­o­cam­dată, vom da câte­va pil­de, cari vor vedi cât de nesănătosă e acestă politică inaugurată de guvernul I. Brătianu și continuată cu sfințenie de guvernul junimist-conservator. Guvernul trecut a desființat, cel ac­tual se opune la restatornicirea lui, portul franc, ca se câștige câte­va mi­lioane. Dar, pe când ast­fel se sacrifica în­florirea comerțului a două mari porturi și ele se puneau în situația de a nu mai putea trăi, se punea pe de altă parte temelia sistemei protecționiste, reü în­țelese. S’a oprit, în chip nechibzuit, prin tariful autonom, importul. S’a făcut, în interesul forte contes­tabil al încuragiării industriei, un zid chinezesc în giurul țerii. Și nu s’au supus la taxe mari nu­mai obiectele cari se pot aduce în Ro­mânia ,­ nu. In vederea posibilității de a se înființa cine știe peste câți ani o industrie pre­care, s’au grevat obiecte, chiar de primă necesitate. Așa e cu taxele asupra zahărului. Aveam doua fabrici, cari produceau o calitate forte inferioră de zahăr și o cantitate departe de a putea satisface nevoile publicului. S’a trântit o taxă mare asupra importului acestui produs. Cu totă protecția acesta, care făcea pe consumator se plătească cu mult prea mult produsul, fabricele—ierte-ni-se espresia—au dat fix. Așa cu taxele mari vamale asupra hârtiei. Aveam o biată fabrică, care nu pu­tea satisface nici măcar nevoile statu­lui—abonat la densa.—Pentru ea, în totă țara, totă lumea a fost nevoită să cumpere hârtia „întreit“ de scump, de­și prin acesta nu era în stare fabrica de la Letea să dea produsul cerut. De câte­va zile a început a funcțio­na o nouă fabrică de hârtie, cu mult mai bine organizată de­cât cea de la Letea. Aceasta e în stare să răspundă nevoilor aprope ale întregii țări. Evident, prin urmare, că statul, cu acesta, va pierde întreaga sumă—de mai multe milione—pe care o încasa pentru importul hârtiei, care cum să știe, era deopotrivă cu valorea real a produsului. Astăzi se sacrifică porturile france, pentru ca statul să nu piardă câți­va bani și, în același timp, statul renunță la un câștig de mai multe milione, pe cari, cum am zis mai sus, le încasa ca va­mă, ca să dea viață industriei hârtiei. De s’ar fi reîntemeiat porturile fran­ce, două orașe întregi ar fi prosperat, —comerțul țerii ar fi înflorit.—De ce se nu se facă pentru un interes atât de mare sacrificiul ce se face pentru un folos mai mic ? Căci, trebui se se știe că, în incuragiarea fabricei de hâr­tie, e vorba de a se îmbogăți numai 3—4 interesați. Lucrul ar fi mai de înțeles, măcar dacă hârtia ar fi pentru consumator mai ieftenă, acum, dar prețul produ­sului este aprope ca al celui din stră­inătate, plus cheltuielile de transport și de vamă. Se motivează acestă sistemă prin multe sofizme, între cari, principalul, acela că producându-se așa se dă de muncă la mulțime de omeni, cari alt­fel ar fi rămas muritori de fume. Vom vedea cât de neadeverate sunt și aceste alegații. Primim numerose plângeri, din par­tea multor vendetori al „Universului“, cari, alergând din zori de zi, pe no­roi­, pe ger și pe ninsore, din casă în casă, împart ziarul nostru. Acești bieți oameni fac credit mul­tora cu câte 5 bani pe fie­care zi, ca se nu deranjeze pe „boieri“ pentru o sumă atât de mică. E învoiala ca a­­cești „boieri“ se plătească la săptă­mână, ori la lună, suma infimă pe care o datoresc. Ei, cine ar crede ? „Boierii“ în mare parte, caută se se bucure de nenoro­citele sume datorate bieților venzetori,­­—vor se-î­­nșele. Fac datorii de câte­va zeci de franci și, când la plată, dau afară pe cel care-șî reclamă dreptul. La bal se duc, — pozează în mari patrioți,—chieltuesc în tot felul,—dar nu găsesc chipul de a achita pe neno­rociții omeni cari, vai de lume cum își agonisesc mijloce de trai­. Fiind­că aceste purtări ni se par ne­drepte și neomenesc j—de­ore­ce sun­tem datori protecție muncii modeste și grele, vestim pe „onorabilii“ despre cari e vorba că, dacă nu se vor achita, în chip cinstit, de micile datorii către venzetorii de ziare, le vom publica nu­mele, nu o dată ci în fie­care zi. Ast­fel își va face lumea ideie de cinstea lor și va putea prețui valorea cuvintelor pompuse de „patriotizmu, devotament“, etc., pe cari le debiteză. Din lucrurile mici să vede cât va­­loreză un om. Cei cari nu vor se fie puși în ca­­tasticful rușinos pe care-1 deschidem, se Duminecă. 4 (16) Decambre 18&S bine-voiască a-șî plăti datoriile către venzetorii de ziare cel mult pene în 5 zile. Și acest termen e o favore prea mare pe care le-o acordăm­­ din TRIEST (Coresp. particulară a „ Universului“) Triest 30 M­oembre Atentatul contra împăratului Austro-Ungariei In dimineța zilei când s’a comis a­­tentatul, au fost arestați niște indivizi cari distribuiau în apropiere de cate­drala San Giusto niște foi pe cari, fără altă scriere, era zugrăvit un scripțor cu două capete atârnat de furcile unei spânzurători. Aceleași afișe lipite în colțurile stra­­delor, și pe locurile mai nalte, au fost rupte cu săbiile de sergenții de oraș. Mai târziu se răspândi zgomotul că, nu departe de castelul Miramare—unde locuia împăratul—se făcuse o arestare importantă. Arestatul e d. Alberto Nani și acuza­­rea ce se ridică în contra lui pare a fi aceea de a fi atentat la viața majes­­tăței sale cu o bombă explosivă. In momentul arestării ei — ca și Oberdank — ar fi mărturisit pe față planul seu. De alminterea, cel mai mare mister domnește asupra acestei arestări și, când faptele se vor fi lă­murit, nu voia lipsi de a vă trimite detalii. O inaugurare nereușită Un alt fapt vrednic de observat

Next