Universul, decembrie 1888 (Anul 5, nr. 299-321)

1888-12-01 / nr. 299

Anul V.—No. 299 ■reposatului nostru confrate N. Bor­­deanu, fost prim-redactor al „Națiunei“, sac. D. Vernescu, ministrul justiției, va pune în disponibilitate pe mai mulți membri ai curților de apel. St. D. Scarlat Ion Ghika, președinte al Secției a 3-a a tribunalului corecțional din Kjev, a fost numir, din cauza mai multor engleji cari vor depune, inter­pret în fața Curtei de casație. afc S’a alcătuit o comisie, compusă din d-nii G. Sirina, N. Mandrea, magistrați, și Al. Costescu, director general al mi­nisterului de justiție, ca să elaboreze un proect de organizare interioră a tribunalelor și curților. D. general Crețeanu, inspectorul ca­valeriei, a fost numit comandor al Le­giunii de onoare franceze. Ministrul justiției a hotărît ca să se­­ fie, la 2 ianuarie, o sesiune extraor­­dinară a curții juraților din Ilfov. In acesta sesiune, se vor judeca tote pro­cesele rămase din Dacembre. Acesta măsură s’a făcut necesară din cauza multelor procese cu resculela de țărani. „ .­­ D. Găvănescu a fost numit, după concurs, profesor de filosofie la facul­tatea de litere din Iași. M La „Revistă Literară“ se țin regulat întruniri în fie­care luni vara; atât colaboratorii cât și alți autori citesc diferitele lor producțiuni, ce sunt des­tinate a vedea lumina în „Revista Li­terară“. Comitetul ruga pe toți scriitorii ro­mâni cari ar dori să se asocieze la scopul ce urmărește, să bine­voiască a lua parte la acele întruniri, în loca­lul redacțiunei, din Str. Bis. Enii 12. Luni 5 Decembrie va fi a treia în­trunire, la care se crede că vor vor asista și câți­va din fruntașii literatu­rii nóstre.­­ Ministrul cultelor și al instrucțiunei publice a întocmit două bibliotece mo­del la liceul Mateiu Bsaarab și Sf. Sava. Bibliotecele se compun din mai multe sute de volume, între care se cuprind—afară de scriitorii clasici la­tini și elini, în texte scolastice, interpre­tative și analitice—și o sumă din cele mai bune scrieri germane și franceze, parte pur literare, altele didactice, is­torice, geografice, etnografice, biblio­grafice, mitologice și lexicografice. SS £ Citim în fața guvernului : Proiectul de lege asupra vânzării de­­ pământuri țăranilor este terminat :’Sf. Lahovari se ocupă acum numai cu expunerea de motive. De îndată după terminarea discu­ției asupa Adresei, Camera va avea o serie de proiecte importante gata pen­tru discuție. M S’a distribuit membrilor Corpurilor legiuitore medalia comemorativa a res­taurării Curții de Argeș. Pe o față este monastirea cu in­scripția : Fundată de Neagoe Basarab MDXVIII — Restaurată de Carol I MDCCCLXXXVI. Pe cea­l’altă față, sunt capetele re­gelui și reginei. In procesul generalului Anghelescu, citațiunea dată d-lor Broadwif, tatăl și fiul, a fost înapoiată de poliție, de­ore­ce acești d-ni și servitorul lor au plecat din țară. . . S’a rupt stavilarul de la Cotroceni care abatea Dâmbovița în canalul de lemn.­­ Comuna Brăila voește să înființeze, pe lângă gimnasiul real din localitate, o catedră de limba latină și elenă, pentru copiii care doresc să se pregă­­tască și pentru studiile clasice. A . D. G. Mărzescu, vice­președinte al Senatului, a sosit ieri fiimineță în ca­pitala și a asistat la ședința de ieri a maturului corp. X D. Brănișteanu, prefectul județului Roman, persistă în demisia sa. X Sa vorbește despre apropiata înlocuire a d-lor Stânsecu și Ghimpu, membri civili la tribunalul comercial din Ilfov.­­ Cea mai mare parte din răsculele ță­rănești din Ilfov vor fi­ judecate în se­siunea din Decembre. Cele­l­alte procese pendinte se vor judeca în sesiunea extraordinară care se va convoca. Se anunță că, la casa C. F. R. s’au presentat în cursul săptămânei trecute mai multe bilete false de bancă.­­ D. maior doctor Petrescu, oculistul armatei, care este propus cel de intam pe tabloul de înaintare, va fi zilele a­cestea înaintat la gradul de medic de divisie (locotenent-colonel). D. general G. Manu, vice-președinte al societății geografice române, printr’o circulară, încunoștiințază pe membrii acelei sociatăți că, în 1889, se va ține la Paris un congres internațional pen­tru științele geografice. Dreptul de intrare e de 40 lei pen­tru membrii donatori și 20 pentru mem­brii titulari. D. general vogă pe membrii soc. geo­grafice a răspunde dacă vor să ia parte la acel congres și dacă au de pro­pus vr’o cestiune care se se discute în congres. Ieri s’a făcut alegerea colegiului I comunal din Bârlad. A reușit lista li­­beral-conservatore. Se va reveni asupra proectului de modificare a legii privitore la pensiu­nile militare. D. general Arion, inspector general al artileriei, va pleca săptămâna vii­­tare în inspectarea trupelor de artile­rie din corpul al 3 lea de armată.­­ E vorba să fie trecuți la pensie, pe ziua de 1 Aprilie, 2 coloneii și 3 lo­­cotenenți-coloneli din arma cavaleriei. .A Joi începe înaintea Curtei de Casa­ție, procesul generalului Anghelescu. Pentru desbateri, sunt rezervate opt zile. Curtea va procede în modul uimi­tor: 1. Se va da citire raportului com­i­­siunei Senatului și actului de acuzație. 2. Se va supune interogatoriului acu­­zatul­ui 3. Se va face reehilitoriul, căruia vor urma pledoariile. X D. general Manu, ministru de res­bel, va inspecta mâne dimineața școlii de cavalerie din capitală. X La 15 Decembre se va începe con­cursul pentru obținerea funcțiilor de interni la spitalele ce aparțin Efo­riei spitalelor civile. Mai mult de 30 de locuri sunt va­cante. 3le X­X­X­X — 3 — Comisia de esamen s’a compus din d-nii doctori Asaki, Boicescu și Te­mesen.­­ Mai mulți moștenitori ai defunctului doctor Drasch au făcut acțiune la tri­bunal cerând să li se recunoscă dreptul asupra averii rămase de la acesta și de care ministerul domeniilor a cerut să fie pus în posesie în lipsă de moș­tenitori cunoscuți. Tribunalul se va pronunța, la 5 De­cembre, asupra acestei cereri. ~DEPEȘI ' Alegere * Paris 28 Noembre D. Cluseret, fost general al comunei, a fost ales deputat în Var. Depes Budapesta 28 Noembre Patriarhul șerb, Monseniorul Angje­­lic, a murit. Germanii învinși Londra 28 Noembre „Times“ primește din Zanzibar știrea despre un eșec nou inslrgent germanilor de indigeni. înarmări Londra, 28 Noembre „Daily­ News“ primește din Odesa o telegramă care zice că Rusia, ca răs­puns la înmulțirea flotei germane, a decis ca să înmulțiască flotele mării Baltice și ale mării Negre. Rusia contra Angliei Petersburg, 28 Noembre Ziarele rusești, mișcate de eșecul di­plomatic al guvernului lor la Teheran, împing pe Rusia să ia o revanșă pre­­care contra Angliei. Criză în Spania Madrid, 28 Noembre D. Venancio Gonzales, președinte al consiliului de Stat, a primit portofoliul financelor. Pace Roma 28 Noembre. O nouă întrunire s’a ținut în scop de a urma agitațiunea contra resbo­­iului. Au asistat delegații unui mare număr de societăți. S’au anunțat nu­­meróse adeziuni, între altele pe aceea a deputatului Vendemini. D. Costa, deputat, a pronunțat un discurs; oratorul face să reiasă ca [res­­boiul nu póte fi folositor decât inte­reselor dinastice ale casei de Savoia. Mari zăpezi Constantinopol 28 Noemvre. Știri primite din Asia mică zic că o iarnă forte rigurosă domnești pre­tutindeni și că, în urma abundenței zăpezei, comunicațiile între vilaietele Erzerum și Van sunt întrerupte. Desmințire Berlin 28 Noembre „Gazeta Germaniei de Nord“ declară ca știrea dată de „Financial­ News din Londra, zicând e. d. de Bismarck a format procetul de a pune Turcia sub pitropie, este o născocire mincinasá a cărei țintă e de a provoca la Constan­tinopol o­are­care neîncredere în­po­triva Germaniei. Sfîrșitul crizei Madrid 28 Noembre Criza ministerială a luat sfîrșit. D. Sagasta rămâne președinte al Consiliu­lui, iar marchizul Vega de Armijo con­servă portofoliul afacerilor străine. Felicitare. Berlin, 28 Noembre. Monitorul imperiului publică depeșa de felicitări adresată de Wilhelm II lui Franz Iosef și răspunsul acestuia. Wilhelm II s-a exprimat ast­fel: «Cu o cordială recunoștiință îmi amintesc amiciția ta credinciasa. Dea D­ zeu să trăpeți încă mult timp pentru binele ambelor națiuni ale nóstre și pentru garanția păcii europene“. Franz Iosif a răspuns mulțumind forte mult împăratului Germaniei și adău­gând: „Am convingerea că alianța nostră nesdruncinată va asigura pacea“. Despre Persia. Petersburg, 28 îe mbre. S’a numit o comisiune extraordinară pentru a examina măsurile de luat în privința Persiei. Ea e compusă din dol. D. Vanourki, Vishnegradski și d. Abeza. Blocare Constantinopol, 29 Noembre D. de Radowitz, ambasador al Ger­maniei, a notificat Porții blocarea Zan­­sibalului. Monument Roma, 29 Noemvre Consiliul muncipal a votat cu o mare majoritate o propunere care are de scop să se acorde un loc pentru mo­numentul lui Giordano Bruno, chiar pe locul supliciului seu. Acest vot a provocat demonstrații populare favorabile. INSERȚII și RECLAME 0 întâmpinare ziarului „RESBOIUL“ Domnule Redactor. In „Răsboiul“ No. 4081 din 23 Nov. a. p., d. redactor Dunca mă lovește în mod precugetat și din ură personală, afirmând că hotelul „Mercur“ din Str. Lipscani, care este proprietatea mea, nu e bine clădit, căci un pasager ’i-ar fi declarat că fiind într’o odae, s’a clă­tinat pardosela, ușile și ferestrele. D-na Dunca termină, invitând consiliul teh­­nic, să ia măsuri în consecință, pen­tru ca „colectivistul“ Enciulescu, să fie pus la regulă. In urma celor publicate apoi în „Resboiul“ (Weiss) No. 4084, din 26 a. c , am fost la d-sa pentru a­i întreba de cele publicate și să-i cer ca să mi denunțe pe acel pasager , însă d. Dunca a refuzat sa’mi dea satisfa­cere, zicând că d-sa este acel pasager și că acum 8 ani, ar fi fost în hotel pe când era ținut de d. Laches, cu o­­cazia unei experiențe cu un telefon sau fonograf, la care au fost invitați ziariștii. Atunci i s’a părut că a văzut ea jacă dugumelile ! Așa­dar d-sa este acel pasager, care a găsit de cuviință să me calomnieze și să lovescă în in­teresele mele! Și știți cum­­ și-a adus aminte d. Dunca de hotelul Mercur? Cu ocazia publicării unui anunciü în ziarul d-sase relativ la redeschiderea hotelului de către actualul antreprenor d. Weinberger! Este bine să știe publicul că, atât d. Dunca redactorul, precum și d. Vasi­­lescu administratorul „Resboiului“, ’mi­­au declarat că merit a fi combătut și atacat, de­ore­ce eu am fost stâlpul colectiviștilor, căci am aranjat banche­tul cum și subscripția milionului pentru d. Ion Brătianu. Va să zică pentru că nu sunt parti­­zanul d-lor politic, nu se sfiesc a seri neadevăruri relativ la clădirea mea. Mă unesc însă și eu, cerând o constatare de către Consiliul teh­nic, pentru ca atunci se va proba la evidență solidi­tatea și bunătatea edificiului, construit sub conducerea d-lui inginer A. Frai­­valt, pe atunci inginer al Primăriei. ■ Termin arătând publicului că astă­zi ori­ce cetățan, față cu unii ziariști, este pus între ciocan și nicovală; dacă ești liberal, te atacă reacționarii; dacă ești touî, 1 (13) Decembre 1833 conservator, te înjură cei­l’alți. După purtarea d-lui Dunca față cu mine, văz că pentru a putea trăi liniștit, tre­­bue să fie cine­va om de nimic! P. Enciulescu comerciant și proprietar București, 2d Nov. 1988. ILUSTRAȚIA NOASTRA Regele George I al Greciei, care și a serbat de curând jubileul împlinirei a 25 de ani de la urcarea sa pe tron, s-a născut la 12 Decembrie 1845 ; este prin urmare de 43 de ani. A fost ales rege al Greciei la 1863. S-a însurat la 1867 cu marea ducesă Olga de Rusia. Este fiul lui Cristian I, regele Dane­marcei. Două surori ale sale sunt: una împărătesa Rusiei care se află acum bolnavă la Gadina, cea­l­altă principesa de Galles, soția moștenitorului Angliei. Gravura nostră represintă pe regele George, după cea din urmă fotografie. FABRICA DE CUȚITĂRIE ANTONIO PAULON Calea. XJn.i­eî N­STO.­­A­i — CRAIOVA — Mare depou de cuțitărie și tacâ­muri de masă, se execută ori­ce fel de cuțitărie după comandă, se repară și se ascute ori­ce obiect tăios. Prețurile moderate. 15-2­2 A­M­NON­I Epitropia bisericei Adormirea Maici Domnului din Giurgiu La această biserică fiind loc vacant pentru cântărețul al 2-lea, salariat cu 80 lei lunar, se publică despre acesta spre cunoștința doritorilor, spre a se presenta în zi de sărbătore, pentru a fi ascultați de enoriași și de epitropi,­­cu­noscând tot­ de o­dată că la acestă bise­rică este și cor vocal. Epitropia. H . De la facultatea de medicină din Paris M­a­­m © & Specialist pentru balete lumești și bóle de femei 12 — Strada Colca — 12 Consultațiuni de la 8—9 a. m., și de la 2—4 p. m. 60-2­7 BOALELE SIFILITICE 3>Tep-a.tln.ta. "ioár'tos.téscá, Vindecă după cele mai nouă metode, radical, fără durere și împiedicare după experiență de 18 ani Specialist dr. THOR str. Emigrat No. 3, intrarea din calea Victoria prin str. Sf. Voivozi (Tramsway). Constastituiți de la 8 dimineța până la 6 sera. Loc de aștep­tare separat pentru fie­care: 300.189 Ediția pentru Capitală CORPURILE LEGIUITOARE G­A­LI­E­R­A Ședința de la 29 Noembre 1888 Președenția d-lui Ilariu Dvoranu. D. I. Negulici propune ca tinerilor cari au absolvit școla de agricultură de la Herestrau să li se acorde dreptul să cumpere terenuri, în loturi mici, pe moșiile Statului. Propunerea se trimite la secțiuni. D. Pieșoianu anunță o interpelare guvernului în privința încheierea unei convențiuni comerciale cu Austro-Un­­garia. D. Dimitriu de la Giurgiu interpe­lează pe guvern în privința prefectului de Vlașca, d. Efrem Ghermani, care, a înlocuit pe toți funcționarii cinstiți cu niște persone incapabile. D. Burghelea își desvoltă interpela­rea cu privire la linia ferată Dorohoiă- Leurda și insuficiența șoselelor din Do­­rohoiu. D-sa ’și desvoltă de asemenea Foița: „'U Universului1., 63 Coroana de Spini PARTEA A DOUA — Eu am fost pricina indirectă a acestei întâmplări, însă pot să fiu­ așa vinovat pentru asta ? De când este cri­minal omul care profită de favorurile unei femei frumóse ? Insă lucrurile as­tea sunt depărtate, sunt uitate și pe urmă d. gi d-na de Reybole n’au lăsat nici frate, nici fiu, nici rudă care să le resbu­e mortea, crezând cu asta câ’șî îndeplinesc un drept și o datorie. — Pare că aveai atunci vr’un rival. — Nu, n'aveam rival; și în ori­ce caz, chiar dacă ar fi existat un rival, dânsul m’ar fi provocat d’atunci și n’ar fi așteptat până azi pentru ca să’mi înece fata într’un chip mișelesc. — Și pe urmă, cum spuse și și d ta, afacerea acesta este uitată. In sfârșit fiind­că până acum nu găsirăm nimic de partea d-tale, să vedem de partea d-nei contese. — De unde vrei ca nevasta mea să aibă vrăjmași? — Știu că d-na contesă și-a dobân­dit numai simpatii prin blândeța și bu­nătatea sa, cu tote astea... — In anii dintâi ai căsătoriei nós­tre densa ațîțase câte­va gelozii feme­­nine insa tot ea singură le-a stins prin modestie și dulceață.* Acum ea are ca și mine numai prieteni și nici un vrăj­maș. Deosebit de asta nici nu se mai duce prin salone. — In adevăr, toți se miră vezend-o așa d’o dată retrasă de la tóte serbă­rile, de la tóte întrunirile. — Nevestei mele nu i-a plăc­ut nici o data" să se ducă în întruniri, și pe vremea când se ducea nu făcea asta de­cât ca sa’mi facă mie plăcere. Insă datoriile de mumă sunt mari și anul trecut s’a hotărît să se consacreze în­tru totul educațiunei copiilor, ceea ce formeza unica ei bucurie. — înțeleg asta forte bine, însă să vedem Încă, d-le conte, sâ cântăm îna­inte de căsătorie. — Era numai de 17 ani când am luat-o. La vârsta asta n’are nici o fată vrăjmași. De unde știi ? — Era atunci iubită la nebunie de un tîner numit Stefan Denizot din Saint-Amand, de unde este și denia însă ea nu’l iubia și nu’l iubise nici o dată. După cât am auzit, acest tî­ner era să mori de durere și disperare după ce se făcu nunta și după ce plecă din sat adorata lui. — A! cu adevărat! zise magistratul. — Da atunci însă, d. Denizot a avut destul timp ca să se mângâe și să se liniștescă. — S’a însurat ? — Nu știü. — Ce este tînerul acesta ? — Un țăran simplu, un cultivator. — A mai revăzut pe d-na contesă de la nuntă începe ? — Nu, nici o dată, fiind­că nevasta mea nu s’a mai întors la Saint-Amand. Judecătorul de instrucție stătu un moment pe gânduri. — D le conte, reluă el, ceea ce’mi spuse și în privința d-lui Stefan Denizot este de mare importanță , vom cerceta de partea asta. De­ore­ce ziua se apropia de sfârșit și fiind­că judecătorul era așteptat acasă la Grenobla, își luă bună sara de la conte anuțându-l că are să se în­­torcă la Verdraine a doua zi dimi­neța. A doua zi în adevăr, sosi la castel la zece ore. Era însoțit de un grefier. Aveau să examineze te­atrul crimei, să descopere, dacă era cu putință, lo­cul în care ucigașul stătuse ascuns și să caute în sfârșit să vadă dacă nu cum­va mizerabilul lăsase sau perduse în jurul iacului vr’un obiect care să puta călăuzi justiț­ii în cercetări. Magistratul informă pe conte că par­chetul dăduse dovadă de mare vred­nicie, că ancheta era deschisă și că, în momentul în care vorbia, toți gen­­darmii departamentului se aflau pe drumuri și pe câmpuri. (Va urma) Bursa din Bucuresci 5­8/6 amortizabilă 94.40, 5 9/9 funciar rural 93,50, 5 8/0 funciar urban 96.50, Bănci Naționale 1026, Dacii 258, Con­strucții 92, Cel Paris 99.75, Cel Berlin 123.70, Agio 6. (28 Noembre)

Next