Universul, iunie 1889 (Anul 6, nr. 121-144)
1889-06-10 / nr. 127
Owi^rsa Ko.127 strategice și de eroismul elvețianului va putea rezista năvălirilor, ori de unde ar veni ele. Purtarea guvernului nostru e o lecție bună pentru cancelar, care s’a deprins a trata ca niște vasali pe statele mici. Va vedea, sunt sigur, că mai tare e spiritul de independență, mai puternică dragostea sfintă de țară, decât tertipurile sale diplomatice. Teiiser, întâmplări din țară Ploae torențiala Duminică la 4 c., pe la ora 4 și jumătate p. m., veniră asupra orașului Iași upuri groși, din partea răsăritului, cari au adus o ploae torențială cu furtună, iar pe la ora 5 a căzut o grindină de diferite mărimi, care a durat 10 minute. In acest interval mai multe acopereminte de case, zaplazuri, giamuri de la ferestre s’au stricat cauzând pierderi cetățenilor. Această grindină a căzut numai pe o parte a orașului. Pela groasă spânzurată S’a găsit spânzurată în pădurea numită „Căprăria“ femeea Florea Gh. Condurache, din comuna Florești, județul Tutova, care suferea de pelagră. Cașul s’a comunicat parchetului. Epileptic înecat Locuitorul Dumitru Radu Fecioru, din comuna Băicoiu, județul Tutova, care suferea de epilepsie, s’a dus la heleșteul proprietății acelei comune, unde desbrăcându-se s’a aruncat în apă. Mai mulți lucrătorii de la băile de păcură, văzându’l, au venit în ajutorul lui, însă era pre târziu, căci scoțându-i din apă era deja un cadavru. . . Pârlit de trăsnet Cu ocasia unei ploi ce a căzut, locuitorul Nicolae Gheorghe Marcu, din comuna Vișinești, adăpostindu-se de ploie la consăteanul său Toader Marișescu, a fost contustat și pârlit de trăsnet fără a-i fi periclitat viața. Trăsnetul a distrus stâlp și șindila de la casă. un Fulgerat . In ziua de 1 Iunie a. c., pe la orele 6 diminața, căzând ploie repede cu fulgere pe teritoriul comunei Crovu, județul Dîmbovița, a trăsnit pe locuitorul Chivu Drăghici, din acea comună, care se întorcea de la muncă, având 3 sape la spinare. Trăsnetul sdrobindu-i capul și obrazul, a rămas pe dată mort. m Epilepsia Femeea Maria Vasile Petcu, din orașul Roman, ce suferea de boala epilepsiei, s’a dus, în ziua de 1 Iunie la rîul Moldova, ca să prindă pește, unde fiind coprinsă de acea bolă, s’a înecat. Cadavrul i s’a găsit a doua zi de cătră Costică Ivanciu. Cașul s’a comunicat parchetului. Crimă în prăvălie Doi ómeni fiind în prăvălia dlui Sava Petroliu din desp. III Galați și luându-se la ceartă, unul din ei a scos un cuțit din brâu și a înjunghiat în pântece și la față pe cel l’alt. Dl. dr. Monferato a dat victimei primele ajutore și l’a trimis la spital. Atât victima, cât și asasinul, sunt părinți de familie având fiecare mai mulți copii. m Pungășie pe vapor D. Ghiță Tesescu, din Galați, pe când se întorcea cu ultimul vapor de la Brăila, i s’a furat din buzunar un portofel, ce conținea suma de 700 de lei în bilete de bancă și diferite acte și note. Troița. „XJ’zs.I'versTa.lia.!“ Hoț prins Primarul comunei Plopana, plasa Tutova a prins un hoț necunoscut, care a furat 2500 lei de la un bulgar din jud Vaslui. D-l. procuror anchetază faptul. Un spital în văzduh Ni se scrie din Madrid . Lumea se ocupă mult cu un proiect care, deși pare cam riscat, va atrage desigur atențiunea medicilor. Un medic spaniol a închipuit un spital foarte original pentru căutarea ofticoșilor și a tuturor bolnavilor de piept. El a propus Academiei din Barcelona crearea unui spital în văzduh. late cum ar fi acest spital. S-ar înălța la 3000 de metri un enorm balon captiv. Spitalul, suspendat în locul luntrei, ar avea 10 metri lărgime și 6 metri înălțime și ar fi împărțit în două etaje. In etajul de jos ar fi un salon central și douăsprezece camere de bolnavi, câte șase de fiecare parte a salonului. La al douilea etagiu ar fi odăile pentru serviciul medical, pentru farmacie și pentru tote serviciile spitalului. Un al douilea salon ar transporta hrana și corespondența spitalului. Cu ajutorul telefoanelor s-ar stabili o comunicațiune ușoară și constanta între spital și pământ. Inventatorul acestui sistem de spital își sprijinește propunerea pe faptul că, la 3000 de metri, aerul e foarte curat, lipsit de microbi și totdeauna uscat. Variațiunile de temperatură, care fac atâțarea bolnavilor de piept, în regiunea aceea sunt atât de mici încât nu pot înrîuri asupra bolnavilor. Oricât s’ar părea de fantastic proiectul acesta, e o parte seriosá în el și pate că va fi odată realizat. Dispariția misteriosâ a unui sergent cu o fată și se scrie din Montpellier (Franța), că de o dată a dispărut din garnizona acestui oraș un sergent din reg. 22 de linie, odată cu Ana Comenial, poreclită Catalina. Se făcură multe cercetări, dar fără rezultate bune. Numai alaltăieri, din întâmplare, au dat niște pescari peste două cadavre, strâns îmbrățișate. S’a făcut o anchetă. Rezultatul la care s’a ajuns până acuma dovedește că Lacombe, și cu femeea, cari erau strâns legați cu o funie, se sinuciseseră. Amândoi erau cu obrajii plini de semne, pe cari, conduși de instinctul conservării, și le făcuseră, luptând, în apă. Acte oficiale D. Gheorghe P. Petrescu, senator, este numit în funcțiunea de prefect al județului Tutova, în locul d-lui Gr. G. Șuțu, demisionat. *D. T. Mălinescu, actual sub-comisar clasa I pe lângă prefectura poliției Capitalei, este înaintat în funcțiunea de comisar clasa II, în locul d lui N. Antonescu, demisionat și d. G. Bolcaș este numit în funcțiuîiea de sub-comisar clasa I, în locul d-lui T. Mălinescu, înaintat. *D. doctor E. Butoianu, actual medic al urbei Mizil, din județului Buzeu, s’a permutat în postul vacant de medic al plaiului Buzeu, din acel județ, cu reședința în comuna Pătărlagele. *D. doktor Toma Gugea s’a numit provisoriu în postul vacant de medic al plășei Mangalia, din județul Constanța, cu reședința în urbea Mangalia. *D. Alexandru Macri, actual grefiercomptabil clasa I în serviciul penitenciarelor centrale, s’a înaintat în postul de director clasa II în același serviciu și d. Iosif Bizanti, fost comptabil al atelierului de cartonat de la penitenciarul Văcărești, s-a numit în postul de grefier comptabil clasa I în serviciul penitenciarelor centrale. 9G AMORUL ARCHIDUCELUI RUDOLF SAD DRAMA DIN CASTELUL MEYERLING Roman istoric contemporan de mare sensațiune. CAP. LVI Unde e Neubert? Lenii începură să-i curgă lacrimile. — Ah ! sunt atât de fericită... și în aceiași vreme atât de tristă că nu mai pot se văd pe mama mea... Raimund și Franz se uitară uimiți unul la altul. — Mama ta ? Ce s’a întâmplat. Leni ? Deslușește ne. — Știu acum cine e mama mea! — Știi asta ? De unde ? Cine ți-a spus-o ? — Macdonald a fost la mine. El a descoperit cine a fost mama mea și voia cu chipul acesta se mă silească se fiu nevasta lui Benjamin. El m’a amenințat că o să ți desvăluiască ție acest mister și că atunci n’o se mă mai iubești. — Macdonald? vra să zică iar a încercat să ne despartă ? strigă Raimund revoltat. — Da , el a descoperit că mama mea e acea nenorocită Elfrida Tullinger... care a stat în temniță... — Elfrida Tullinger ? strigă Franz. Ce spui ?.. — Tu fiica Elfridei Tullinger ? întrebă Raimund emoționat. — Sunt fiica Elfridei Tullinger ! vin de la azil unde m’am convins că e așa. — Unchiul meu, preotul, mi a spus că mama, în desperarea iei, a lăsat la azil pe sora mea Cati... — Eu sunt Cati Tullinger ! — Surioară ! zise Franz deschizând brațele, pe când lacrimi îî ieșad din ochi. — Frate ! esclamă Leni și I încongiură gâtul cu brațele. Scena era d’o nespusă duioșie; lui Peuker îl curgeau lacrimile șiroaie. 2 — *D. G. I. Ionițiu a fost numit în funcțiunea de grefier comptabil clasa II în serviciul penitenciarelor centrale. *Comuna București este autorizată să închee un contract cu societatea de basalt artificial de la Cotroceni, pentru executarea în curs de 5 ani de lucrări de trotuare, în valore de 4.000.000 lei, care să se plătască în termen de 10 ani, câte 400.000 lei pe an, și cu obligațiunea pentru societate de a întreține acele lucrări 10 ani fără altă plată și alți 10 ani cu plată de 10 bani metrul pătrat. STIMPITIM POSTA La camera italiană, d. Gria pi a declarat că guvernul italian își dă toate silințele pentru ca uniunea monetară latină să dureze ; el adaugă că pănă acum nu pare că Englitera ar voi să adereze la acesta uniune, căci Engliteza și Germania au asupra acestui punt principii diferite de ale Italiei. * * La 6 iunie un prânz de gală a avut loc la palatul din Sofia în onorea d-lui Daniel, agent al Serbiei, care părăsește în curând Sofia. Principele a ridicat un toast prin care a exprimat regretele sale pentru plecarea dlui Daniel, mulțumindu-i că și-a îndeplinit misiunea cu tact și sinceritate, care au contribuit la întărirea raporturilor cordiale între cele două țări. Principele a băut în urmă în sănătatea tânărului rege, represintantul Obrenovicilor și pentru prosperitatea Serbiei. D. Daniel a mulțumit principelui și guvernului. D. Stambuloff, din causa indisposiției care ține de câteva zile, n’a asistat la prânz.* * * Un incident nostim s’a petrecut la gara Deutsch Avricourt, pe fruntaria dintre Alsacia și Franța. Un arhiduce austriac se întorcea de la Paris, cu Espresul - Orient; el nu avea pașaport. Comisarul de poliție german îl opri ; numai după multă trudă putu arhiducele se treacă fruntaria. Ajuns la Viena, arhiducele a reclamat. Ca satisfacție, comisarul a fost revocat din funcțiune. * * * Ni se scrie din Belgrad . Cestiunea la ordinea zilei azi e situațiunea Reginei Natalia. Mitropolitul Mihail ține morțiș să anuleze divorțul. Până acum, regenții se opun la proiectul mitropolitului. Ei consimt însă să redea Nataliei calitîtea de regină-mamă și s’o lase să conducă educațiunea tânărului rege. Cu aceste condițiuni, Natalia nu insistă ca divorțul se fie anulat. Nou alesul episcop ,al Caransebeșului, Preacuvioșia Sa arhimandritul Nicolae Popea, ieri la 10 ore înainte de amiazi a depus jurământul de fidelitate înaintea Maiestății Sale în Viena. Mâne Preasfinția Sa va sosi la Sibiu, iar Duminică va fi hirotonit de episcop în biserica din cetate, șoptindu-i acestuia câteva vorbe la vreșe întoarse iarăși în casă. După câteva minute vine și Vasile și intră și el în casă ținând într’o mână o oală cu păcură. Femeea văzând pe fratele amantului ei, începu a se tânguitul de procedarea criminală a fratelui seu și se crezu scăpată de orice pericol. Insă pe când nenorocita femee își făcea aceste iluziuri, frații Moroșani, după ce mai întâiu au închis ușa odăei, apucară pe nenorocita, o desbrăcară în pielea goală, o unseră cu păcură și pe când unul din ei trăgea chibritul ca să i dea foc, fosforul nu se aprinse și lumea dimprejur alergă la țipetele de desperare ale nenorocitei femei. Mizerabilii văzând lumea că dă în casă, au sărit pe fereastră în curte și s’au făcut nevăzuți. Comisarul Brătianu de la despărțirea fiind anunțat, la moment a sosit la fața locului și, după ce dete îngrijirile putincioase victimei, se puse în urmărirea criminalilor și isbuti până în seară a pune mâna pe el. Afacerea s’a dat pe mâna parchetului. * * * Focul din Botoșani Un teribil incendiu a izbucnit în Botoșani, drept în mijlocul orașului. Unsprezece case au fost cu deseverșire consumate de groaznicul flagel. Spaima în oraș a fost foarte mare. După multe osteneli, pompierii au reușit să localizeze focul. Ministrul de interne a ordonat să se facă o anchetă severă. Barba regelui Umberto NIi se scrie din Berlin . O nostimă istorierá pe care abia acum o aflu și mă grăbesc să v’o comunic. Regelui Umberto al Italiei îi crește forte repede barba. Pe timpul aflarei sale la Berlin, obosit de serbări, de părăzi și de prânzuri, regele nu găsi vreme să se bărbierească. Această delicată operație fumânată pe ziua plecării din Berlin. Din nenorocire, deși bărbierul regelui a stat neclintit gata, nu s’a găsit vreme nici în ziua aceea. Despărțirea de familie imperială, recepțiile diferitelor personagii politice și diplomatice au ocupat totu ziua și regele fu silit să plece neras din Berlin. Se mângâia totuși cu speranța că pe drum, la vr’o stație, se va găsi vreme pentru bărbierit. Ași! La fiecare gară, fie și cea mică, autoritățile și publicul erau pe peron; regele trebuia să se arate, să salute, să primească chiar pe representanții autorităților. Despre barbă, nici gând! Trecu o stație, trecură trei, patru și nici un chip de bărbierit. Desperat, regele ordonă se se oprească trenul într’o vale de pe linia St. Gothard și aci, în mijlocul naturei maiestoase și în fața munților, regele Umberto scăpă în sfârșit de barbă. Crima oribilă din Galați O oribilă crimă era să se săvârșască luni pe la ora 10 dimineața în mahalaua Lozoveni din Galați. Un plugar anume Ioan Moroșanu, fost condamnat la 3 ani închisoare pentru participare la omor, trăia de vr’o 9 luni în concubinagiu cu o femee din Lozoveni. Acest Moroșan proiectase ca să omoare pe amanta sa. Mizerabilul pentru a-și pune în esecuțiune criminalul său proiect, ascute un cuțit, chiamă pe femee acasă la el de la munca câmpului unde era și sare ca un turbat asupra ei voind s-o asasineze. Nenorocita femee prinzând de veste a început a striga cât a putut și numai așa a putut scăpa de prima furie a amantului ei. La țipetele femeei atentatorul a aruncat cuțitul sub pat,e și în ograda casei unde întâlni pe fratele său Vasile Moroșanu și — Ce miraculosă regăsire ! zise el emoționat. — Suntem copiii acelei nenorocite femei care a trebuit, să ispășască vina altuia ! zise Franz ținând mâna Lânii într’ale sale. Vinovatul e găsit. Bertram trăiește și e aci! El e Joe Macdonald. Datoria noastră sfântă e se răzbunăm pe mama, să demascăm pe mizerabil și să spălăm de rușine numele Elfridei. Neobosit urmăresc acest scop ; vrei să mă ajuți, Kati ? — Da, o jui frate! — încă, nu sunt lămurit asupra morții mamei nostre. Se pretinde că ea și-a rădicat viața într'un moment de disperare , dar eu nu cred asta. Eu îl bănuiesc pe Bertram. Un lucrător cu numele Neubert se apropiase în timpul din urmă de mama și acum afla de la Raimund că acel lucrător îi fusese recomandat de Macdonald. Prin urmare Neubert a stat în legătură cu Bertram. De la moartea mamei, lucrătorul acesta a dispărut fără să i se poată da de urmă. La fabrică nu s’a mai arătat. Unde e Neubert ? — Crezi dar că lucrătorul ăsta a pricinuit mortea mamei nóstre ? Curier judiciar Ucigaș de tată Curtea juraților Brabantului (Belgia) judecă o crima în adevăr ciudată. Acuzatul care e înfățișat juraților n’are o figură urîtă, strâmbă ca a celor porniți pe rele. El e un băiat frumos, nalt, blond cu ochi albaștri, cu fața roșie ca a unui copil. Guilem Casseelse e d’abia în vârstă de 18 ani și a și comis cea mai teribilă, crimă : și-a ucis tatăl! Văzându-l, asculta adul, răspunzând cu glasul lui supțire, s’ar părea că te afli în fața celui mai cuminte și inocent școlar. Dar, ciudat ! Nici pompa solemnă a justiției, nici legele roșii ale magistraților nici jurații carii examinează de sur până jos, nu turbură de loc. Se uită liniștit la lucrurile pătate de sânge vărsat de dânsul: o saltea, un cuțit mare cu limba Sâmbătă, 10 22. lunut 1889 vopsită în roșu ; nimic nu produce emoție asupra acuzatului. El a sfărmat capul bătrânului Casseels, l-a lovit de două trei ori apoi cu cuțitul, atunci pe când făptuitorul său era mort. A făcut ceva de necrezut , însă povestește lucrurile cu calm, fără nici o emoție. La întrebarea președintelui el răspunde : JM — Tata-mea bătea pa mama , o am răzbunat. De un an, soții Caseels traiau în neințălegere. Ei aveau nouă copii, dintre cari șapte traiau. La 22 April a. c., Gailem Casseels și cu tata-mea se duseră la bâlciul din Boort-Meerbeck. Ei nu se intercera acasă decât forte târziu; tatăl era cam beat. Acuzatul se culcase deja, când auzi un zgomot de ceartă în camera părinților săi. El, atunci, se sculă ca să intervie, dar se culcă din nou, după porunca tatălui său. Peste vr-un sfert de oră, acuzatul zice că a auzit strigătele de „Ajutor!“. Se sculă, luă un cuțit și intră în camera părinților săi. Găsi pe tata-său și pe mă-sa desbrăcațî în pat. Tatăl strângea de gât pe mamă. Băiatul îl eși înainte . — Dacă vrei să mai trâești, zise el tatălui său, lasă pe mama în pace. Tatăl îi răspunse : — Nu voi să ascult de tine. Dacă vrei să lovești cu cuțitul, n’ai decât să dai. Fiul ridică atunci cuțitul și dădu —după cum zise chiar el—cât putu mai tare. — Voiam să omor pe tată meu, zise acuzatul, și, văzând că nu l lovisem bine întâia oară, mai înfipsel cuțitul într’ânsul de 6—7 ori. Moartea lui Casseels tatăl a fost instantanee. Vom da rezultatul procesului: 600 oameni înecați La telegrafiază din New York . O groaznică furtună s-a năpustiit asupra Kansasului și a făcut pustiiri enorme. Catastrofa a fost și mai înspeimântătore la Unionstown, locuit de 800 de oameni. Localitatea e apărată de stavilare. Ploile torențiale au reușit să spargă stăvilarele despre ziuă și 600 de oameni au fost înnecți. Calea ferată, podurile și viaductele au fost luate de ape. Comunicațiunea e întreruptă. Călcată de velociped Corespondentul nostru berlinez ne scrie : Vă comunic lucrul, căci e primul accident de acest soi care se întâmplă. Ieri, un tânăr trecea cu velocipedul pe Stallschreiberstrasse ; câțiva copii se jucau în stradă; velocipedestul lovi pe o copilă așa de rea, încât îi despică fruntea și-i rupse câțiva dinți de dinainte. El însuși căzu și se lovi greu la genuchi. In emoțiunea generală, el reuși să încalece din nou pe velociped și să o șteargă. Peste un ceas, un alt velocipedist trecu pe aceiași stradă, publicul înfuriat era să sfișie și i-a stricat velocipedul. ȘTIRI Vineri, îndată după închiderea Camenilor, ministrul instrucțiunii va asista la examenele liceelor din București. n . . Generalul Fotino, inspector sanitar al corpului I de armata, începe Duminică inspecțiunea trupelor. *§* . Prefectul Ilfovului a trimes prinirilor din district instrucțiuni asupra modului de aplicare a legii vânzării bunurilor statului . Consiliul sanitar a hotărît se numescă midie provizoriu la acele plăși cari n’au — Sunt silit s’o cred, căci el a chiemat-o la ascenzor când i s’a întâmplat accidentul și locuia în aceiași casă cu mama, iar de la mortea iei a perit. — După tote aparențele, Neubert a fost pus să omoare pe mama voastră și numai de aceea a intrat la fabrică, zise Raimund. Deoarece Macdonald l-a recomandat, trebuie să dea deslușiri asupra lui Neubert. — Așa e! și am să mă duc să i le cer. — întreprinderea e periculoasă! zise Raimund. — Nu face asta, frate! nu te duce el! — Unde e Neubert ? Un răspuns la această întrebare trebuie să capăt. Cu orice preț trebuie să știu ce s’a făcut Neubert , căci sunt convins că aci e capătul firului care are să mă ducă la descoperirea și dovedirea adevărului. Nebert a lucrat din ordinul lui Macdonald ! Neubert a pricinuit mortea mamei ! După ce n’a isbutit cu sscenzorul, a otrăvit-o; ved legătura între toate astea și trebuie se găsesc dovezi! — i se pate să ai dreptate în combinațiile tale, zise Raimund. Dar păzește-te se nu lucrezi pripit. Macdonald după cum știm toți, e Bertram, și acest Bertram are interes se risce tot numai să nu fie descoperit. — Nu te duce la el, Franz, te rog, nu te duce. Omul acesta e capabil de orice ! zise Lent rugător. — Fiți fără grijă ! Trebuie să aflu cu orice preț unde e Neubert, care a fost recomandat aci de ..Macdonald și a lucrat din ordinul lui.—Aacă ceva, Raimund; ai recunoște tu pe lucrătorul Neubert ? — Cu siguranță, nu, dar Bachmann și celalți lucrători trebue săi recunoască. — Bine! La revedere ! — Te duci la Macdonald? întrebă ,veni speriată. — Singur nu mă duc, n’aveți grijă, o să iau un agent cu mine. Voi fi prudent, căci îmi cunosc omul, dar de aflat trebue să aflu unde s’a vârît Neubert. Franz plecă, lăsând pe cei două tineri , singuri. (Va urma) -Z'