Universul, ianuarie 1890 (Anul 7, nr. 4-24)
1890-01-08 / nr. 4
v ee care se sinucide din causa prințului de Coburg în ziarul „Secolo“, din Milan : câteva zile, ziarele vieneze au asinuciderea unei tinere cântărețe, la Maray, care s-a otrăvit cu morfianotel. ieta Maray a făcut parte mai mulți trupa de la Carl-Teater din Viena ; a plecat în Orient și a jucat la Itî, la Constantinopol și la Sofia. Eul de cunoscută în Viena, unde sinuea a produs emoțiunea tânără, frumosă și grațiosă, era urtată. Locuia într’un apartament eîntr’una dintre cele mai frumose le orașului. .r’o scrisore a ei se constată că la atrăsese asupră’șî atențiunea principe Igor și s’a sinucis pentru că fusese ă de acesta. Sofia, densa locuia cu alte două convenite cu densa din Viena, în cel mai otel din oraș. In acest otel avea înlocu principele la începutul amorului, feetul de poliție din Sofia a avut și relații amorase cu una din tovari- Margaretei, căreia între alte daruri i-ai un inel de mare preț, țin în urmă, principele și prefectul voi scape de amantele lor. Au încetat e mai duce la densele și afacerea s’aui sfîrșit pentru principe și pentru preînsă nu și pentru bietele fete, să s’a petrecut ceva mai rea.efectul voi să-șî ia îndărăt inelul și ce Margaretei Moray să intervină pe lângă răsa el pentru înapoirea obiectului. Margareta răspunse că nu avea nici un it asupra amicei sale, care era desăvârșită pe faptele iei. A doua zi tânăra cântăreață și tovarășele primiră ordin de la poliție să plece din ia în aceiași zi cu trenul de la 4 ore. — N’am comis nici o faptă rea exclamărgareta. Nu plec. Voi să ceară protecțiune de la principe, că acesta nici nu’i deschise scrisoarea. Cu jumătate de ceas înainte de plecarea inului, patru agenți polițienești rădicără pe ntărețe din oțel, cu toată împotrivirea și toate țipetele lor, și le duseră la gară, puseră în tren și le însoțiră până la graiță. Ajungând la Viena, Margareta Maray, cu tate sfaturile camarazilor ei de teatru, se snucise, în credința că-și perduse cariera și căusese necinstită de poliția bulgară în fața nr.nrAv namarnktrum x>t)wi.utiv lumeaza avem știri despre groaznicele furtuni ce bântuie de câteva zile o parte din teritorul Statelor Unite. In Tenesee, uraganul a resturnat mai multe trenuri de pe liniile ferate. Cea mai mare parte din vagoane au fost sfărîmate. Un număr însemnat de persoane au fost ucise sau rănite. Pagubele cauzate de aceste furtuni îngrozitoare sunt incalculabil de mari. La Cliton, în Kentucky, uraganul a dărîmat 55 de case, a ucis 11 persoane și a rănit pe altele 50. Evadarea unor nihilisti * 32 de funcționari acuzați de nihilismu și de atentat la viața Țarului erau deținuți la Petersburg, în închisoarea „Petre și Pavel“. Acu câteva zile, cinci dintre dânșii evadară, noaptea, cu complicitatea unei sentinele, care sparse ușele celulelor. Nu se poate explica cum fugarii au putut să treacă prin curtea fortului fără să fie văzuți, mai ales că erau legați la picioare cu lanțuri grele de fier. . Comandantul fortăreței a fost destituit și temnicerul arestat, împreună cu sentinela, ca suspecți de nihilism. Ceilalți prizonieri sunt păziți strașnic; li s’a tăiat pe jumătate și porția de mâncare. ești..' 1 £ . ura'tî y '" "l Femei 15 de călugăr La Crana‘v s’a arestat o femeie caie estă în haine de călugăr. u Ea se G ■ el pentru ca să pota mai lesne casele preoților și să ceară de o Mai ie îversiune. Anume, se spune că i - îmbrăca rasa pentru ca avolante cu mai mulți clerici st p observate. In ad«re zil când a fost arestată, fene, emoțiune extraordinară și arunci zace de fiigurî, așa că nu lua până acum interogatorul. I A Bciale * D. N. te numit, pe ziua de 1 Ianuarie clasa II-a la casa de credit a.. .dețul Tecuciu. * Diil 1 seu, Ion N. Popescu și Florer , sunt numiți membri în comninară a comunei rurale Stoiceni județul Argeș. * D-niî Inghel Milea și Ivan Petre Țecu membri în demisiunea intervieției rurale Bălenii-Serbi din Mlovița. * D. T. « este numit în funcțiunea deprețului Gorj, în locul d-lui dr mu, demisionat. * D. I. for, este numit în funcțiunea județului Râmnicu-Sărat, în lo. Bis misterioasa La Anver i se vorbește decât despre mistiție a unui agent de schimb care nu s’a mai văzut de la 28 D D. Lehmrigine germană; el are mulți pa forte stimat. La 23 Döe concediu de la colegii săi, ea se duce să petrecă sărbatorilo înainte del își regulase afacerile, își plătitoriile și satisfăcuse pe totă Iun mirarea persoanelor la care avea obiceiu să se ducă, când grame de la familia celui ce prind de ce nu venise încă. Deoarece acu două săptamâni—tot ‘ vești despre agentul de schimb deschis lada de : . 1 -t nr\r\r\ r1 . . pi - ■1‘ I ț. ■ 'I' -la A. "* --rUtti*" S-íR.* Marchizul Hargtinton e greu bolnav. Are și o congestie pulmonară. Marchizul Salisbury merge mai bine. America La New-York influenta scade. Cazuri destul de multe, înse, se produc și mortalitatea e tot mare. Un oraș întunecat Din cauza ruperei unui tub de la gazometru, de trei zile orașul Alais (Franța) e adîncit în întuneric. Locuitorii sunt nevoiți, sara, să iasă cu felinare în mână prin oraș. Această rupere a cauzat o explozie formidabilă . Un supraveghetor a fost greu rănit la mâini și la față. O cerere curioasă Zilele din urmă s’a petrecut la Viena o scenă din cele mai curiose. Servitoarea Ana lăndi, din Heidgasse, se ruga de toți oameni din casă să o ducă la călăul Segfried ca să’î taie capul, căci s’a săturat de viață. Nenorocita a fost dusă la un spital de nebuni. 1 Sămbătă,16 (18) lanti amiral Fisquet, unul dintre de marinari francezi, a murit. El era în vîrstă de 77 de ani.. * * Consiliul central al Societății franceze și-a reînoit biroul. S’am ales: Președinte d. de Rize vice-președinți, amiralul Yignes și Cheysson, secretar general d. Maunor. ** împărăteasa Frederic a manifestat țiunea de a se mai duce o dată în Italia cursul anului acestuia. Cu acest prilej Vizita și Florența. In cercurile artistice si Roma împărăteasa a lăsat cele mai pri amintiri. * * Viena ie amenințată cu o grevă a brutrilor. Zilele astea s’a ținut acolo o întrunire la care au luat parte peste 2000 lucrători brutari. Lucrătorii se plâng că, lucrează câte șaisprezece ore pe zi, nu știgă atât încât să poată trăi omenește. ^ cer să nu mai lucreze decât 10 ore pe zi, să aibă dumineca și să li se ficșeze un salariu minimum de 9 florini pe săptămână. Știri prin poștă . Proprietarul Simeon Niculaevici, economia Liget, a testat partea cea mai mare a averii sale, adică 127 jugăre (lanțuri) de păcmânt comanat la un loc, în valoare de 15.000 florini, diecesei române gr.-or. a Caransebeșului, pentru scopuri culturale bisericești. * * Ni se scrie din Lisabona că, în cursul turburărilor ce au avut loc acolo, guvernul n’a îndrăsnit să se reprime prin trupe, deoarece coloneii declaraseră că nu sunt siguri de soldați. Consiliul comunal din Scherbeek a exprimat dorința ca guvernul să intervină cu activitate pentru terminarea studiilor, în scop de se face din Bruxel un port de mare. ** * Intre guvernul englez și Vatican urmează de câteva timp negocieri active pentru regularea tuturor cestiunilor pendinte, atât din Europa cât și din colonii. Cu aceste negocieri e însărcinat generalul Simmons. Se * îfe * Memoriile unui spion O scrisoare din Londra face cunoscut faimosul maior Caron, a cărui depoziție îninteacomisiunei Parnell a făcut atâta sca dai, și-a scris memoriile. Ele vor apare în currend într’un volun Maiorul-spion va povesti toate spionagii sale, dar va face descoperiri și asupra unu pretinse asociații feniane, din care ar fac parte mai mulți membrii ai înaltei aristocrații și însemnați bărbați politici. CREDEȚI? Dacă credeți, e treaba d-voastră. Noi citim într’un ziar foarte serios următoarea povestire despre escursia unui francez în insulele Marchize: „—Acolo e o fericire vecinică. Câmpiile, codrii, înveselesc pe oameni. „La Anul nou, e obiceiă ca fiecare mam să dea fiului său în vârstă câte o fată, ci care acesta trăiește pân’a doua zi. „Atunci, femeia e tăiată frumos și gătită cu sos de „cocos“ sau la frigare, apoi e mâncată, cu radele“. A X-a JJ Alița Starea elicului se îmbunătățește la a partamente. In mai multe loc, de influenza mai în urmă, doar cursul regulat. — In curend vis va dispare de tot, pn oă cruțate de epidemie, ci fontarlier, mai totă poporal La Bordeaux, un sfert d D. 1 justiției, e greii bolnav ania Infli ibiu încă și acum. In,a gir elegerile s’au sistat pe timp Sea, cu data de 3 curent, familiei regale sunt ușor a la Infli la Londra. Insă în mai mn Anglia bântue cu furie. Se anunța din Berlin că în curând va apare o operă a prințului de Bismark, de economie politică. Se vorbește în această lucrare de impozite, de drumurile de fier și de socialismul de stat. * * La curtea din Berlin se discută acum un proiect de modificare a costumului persoanelor civile cari au relațiuni cu Curtea. Se vorbește de introducerea modei „escarpinilor“, un soi de pantofi cari se purtau în vechime. * . * Se anunță din Berlin: împăratul Wilhelm II ar fi exprimat dorința ca din cazărmi și din cazinurile militare să se escludă ziarele „Kreuzzeitung“, „Volk“, „Freisinnige Zeitung“ și „Volkszeitung“. Toate aceste ziare sunt dușmane prințului de Bismarck. Zvonul acesta a produs o puternică emoțiune în cercurile politice și militare. ** * La arsenalul din Viena s’au făcut în timpul din urmă experiențe interesante asupra puștilor Mannlicher. S’a constatat că gloanțele acestor puști străbat un corp omenesc chiar la distanța de 2000 de metri și că, la distanțe mai mici pot străbate doi și trei oameni. * ^ Ni se scrie din Paris că, ilustrul contra* -a jjcit. CRONICA CAPITALEI Sinuciderea de la hotelul Dacia 1 moment de desperare, un domn Alexandru, la ora 1 și 20 după a cănd semfa m tunelul de sun ofia, și-a tras un foc de revolver în pancd, dreaptă a corpului. .Rana, deși gravă, nu e mortală. Rănitul a fost dus la spitalul Brâncoveanu. Mort în sinagogă A fost dus la spitalul israelit Caritas, un cadavru, al evreului Tavie, găsit pe la șase ore sara în amvonul sinagogei din str. Sinagogei. Cauza morței nu se cunoaște m Căzută într’un puț Fata Maria Niculescu, ca de U ani, s cerca să scoată apă dintr’un puțin strat Traian No. 2. Printr’o mișcare greșită, ea lunecă și tu în puț. Insă, prinzându se îndată de veste, ea a fost scosă răpede. Printr’o minunat de fericită întâmplare fata a fost scoasă teafără și sănătoasă. m Împușcat ieri de dimineață, soldații din regim, artilerie au fost viu emoționați albi ... unul din colegii lor, un furier, mort Nenorocitul se sinucisese, cu un rol." Cadavrul a fost ridicat și dus la spitalului militar. u ......... Nu se cunosc cauzele acestei firim nici o obiecțiune. Se mulțumi să zică: — Merit neîncrederea... Mă pedepsești, te asigur, foarte crud. Faci bine. Voința ta va fi și a mea. Pe fiica mea, o voi da fiului teu cu fericire; pentru că fiul teu e ginerele visat de mine și de Tereza, și ca să nu-ți remăie nici o neliniște, nici o bănuială, nici un gând reu voi iscăli acest proces verbal al rușinei și lașității mele... N voi iscăli cu amândouă mâînele, Andre... m’auzi ? Dar ași vrea foarte mult să șterg această iscălitură cu tot sângele meu... Generalul dete încet din cap ca și cum ar fi voit să zică : — E prea târziu ! Cu totul contrariu de ceea ce credea medicul, generalul de Cheverny păru că se însuflețește în zilele următore. Natura lui vigurosă se revolta în contra morței care’l surprindea astfel în plină să■ toate astea :«dic’d m ver ■ uită apoi "AM" •!<’ cisfi ii în“ la George, "Vie , cu crmtpte une ce spede. Tatăl d-tale numele sale sunt numărate... — șeii ?... — sfletul, trebue oare să’ți r Și ip. Gen însă iluziune. Știa cât un fel de armistițiu , ca să îngrijască de viitor. Tot la lui, se concentrase într’urbicirea lui Georges. Chempère pe martorii lui Ja Și * trăcelă, cu preciziune rel-verbal: „Lu adevĕrul faptelor ce „La la șapte ceasuri de „dimn..un, bursar și redactor ,al câtorva ziare și buletine financiare, s< * si ea în . • C 1 • -Drj .din Șfimv....‘wallle. cpm. Form ! , Jadturki. '' d 'on.. !' ro.»-ase tai, in onoare de. .il.n.runarii-* ' «o alesuv pis „odată sabia în mână. „Când adversarii se aflară față în față și „când d. de Cheverny, prim martor, era gata să dea semnalul, d. de Pontales căzu, „galben, tremurând și leșină. ” ridicară. „Se încercară să-i potolescă nervii. „După ce’și veni oarecum în fire și i se „înapoia arma, o a doua slăbiciune îl apu„că și se recunoscu că era cu neputință să „mai fie silit la o întâlnire de felul acesta „care îi răpia totă libertatea de spirit și „totă energia bărbătescă. „D. Jaquelain, în acestă clipă, pronunțând „câteva vorbe a căror ironie atingea și pe „martori, d. de Cheverny declară că ia asupra sa causa prietenului seu. „Duelul se făcu dar între d. Jaquelain și „d. general de Cheverny. „Două gloanțe se traseră în aceiași vreme: „d. Jaquelain nu fu rănit, generalul fu is„bit în piept. „Astfel sunt faptele pe cari noi le deda«m.minvmf» cu adevĕrul cel mai mare. pff P .Poijliiis d ți':zei prod. ci': „bai. lat- in dulce. exemplar d-Jff* y:"fi li ..de Cioverny care se va servi dr. *;!apă a ef!e cusunță-1* Martorii, Jaquelain, Pontales și 1 Ch 1ny iscăliră. Așa, precum generalul prevestise pentales, unul din procesele-verbale fu încred tat, ca un depozit sacru, lui Briard. Și numai Briard putu citi subscriptu ce se afla pe plic. Celalt rănase la Cheverny, care’i d'tc lui son. Georges se turbură când citi frasa pe generalul voise s’o scrie singur c’o . Anămurătoare: „Ca să fie ars, în ziua căsi riei...“ — Ce e asta ? zise el... și ce e în ăsta ? — Fericirea ta, copilul meu... — Atunci, tată, de ce mi e .• unt: Nu poți să’mi încredințezi secretel* te, care sunt soldat ca și tine, și ■ :e> fiul teu?... ' , Fața bolnavului, de obicei blânc toare când se adresa lui George gravă și tristă. imm ÎM TiocS, ași fi vrut să’ti merti) F „aii si :f ! " ... ' f ’■ ? ș 'g