Universul, ianuarie 1890 (Anul 7, nr. 4-24)

1890-01-08 / nr. 4

v­ ee care se sinucide din causa prințului de Coburg în ziarul „Secolo“, din Milan : câte­va zile, ziarele vieneze au a­­sinuciderea unei tinere cântărețe, la Maray, care s-a otrăvit cu morfi­­an­otel. i­eta Maray a făcut parte mai mulți trupa de la Carl-Teater din Viena ;­­ a plecat în Orient și a jucat la Itî, la Constantinopol și la Sofia. E­­ul de cunoscută în Viena, unde sinu­­ea a produs emoțiune­­a tânără, frumosă și grațiosă, era urtată. Locuia într’un apartament e­­într’una dintre cele mai frumose le orașului. .r’o scrisore a ei se constată că la atrăsese asupră’șî atențiunea principe­ Igor și s’a sinucis pentru că fusese ă de acesta. Sofia, densa locuia cu alte două con­­venite cu densa din Viena, în cel mai otel din oraș. In acest otel avea în­­locu principele la începutul amorului, feetul de poliție din Sofia a avut și­­ relații amorase cu una din tovari- Margaretei, căreia între alte daruri i-a­­i un inel de mare preț, țin în urmă, principele și prefectul vo­­i scape de amantele lor. Au încetat e mai duce la densele și afacerea s’a­u­­­i sfîrșit pentru principe și pentru pre­­însă nu și pentru bietele fete, să s’a petrecut ceva mai rea.­­efectul voi să-șî ia îndărăt inelul și ce­ Margaretei Moray să intervină pe lângă răsa el pentru înapoirea obiectului. Margareta răspunse că nu avea nici un it asupra amicei sale, care era desăvârșit­­ă pe faptele iei. A doua zi tânăra cântăreață și tovarășele primiră ordin de la poliție să plece din ia în aceiași zi cu trenul de la 4 ore. — N’am comis nici o faptă rea­­ exclamă­rgareta. Nu plec. Voi să ceară protecțiune de la principe, că acesta nici nu’i deschise scrisoarea. Cu jumătate de ceas înainte de plecarea inului, patru agenți polițienești rădicără pe ntărețe din oțel, cu toată împotrivirea și­­ toate țipetele lor, și le duseră la gară, puseră în tren și le însoțiră până la gra­­iță. Ajungând la Viena, Margareta Maray, cu tate sfaturile camarazilor ei de teatru, se snucise, în credința că-și perduse cariera și că­usese necinstită de poliția bulgară în fața nr.nrAv namarnk­tr­um x>t)w­i.utiv lumeaza a­vem știri des­­pre groaznicele furtuni ce bântuie de câteva zile o parte din teritorul Statelor­ Unite. In Tenesee, uraganul a resturnat mai multe trenuri de pe liniile ferate. Cea mai mare parte din vagoane au­ fost sfărîmate. Un număr însemnat de persoane au fost ucise sau rănite. Pagubele cauzate de aceste furtuni îngrozitoare sunt incalculabil de mari. La Cliton, în Kentucky, uraganul a dărî­­mat 55 de case, a ucis 11 persoane și a rănit pe altele 50. Evadarea unor nihilisti * 32 de funcționari acuzați de nihilismu și de atentat la viața Țarului erau­ deținuți la Petersburg, în închisoarea „Petre și Pavel“. Acu câte­va zile, cinci dintre dânșii eva­dară, noaptea, cu complicitatea unei senti­nele, care sparse ușele celulelor. Nu se poate explica cum fugarii au­ pu­tut să treacă prin curtea fortului fără să fie văzuți, mai ales că erau legați la picioare cu lanțuri grele de fier. . Comandantul fortăreței a fost destituit și temnicerul arestat, împreună cu sentinela, ca suspecți de nihilism. Cei­l­alți prizonieri sunt păziți strașnic; li s’a tăiat pe jumătate și porția de mâncare. ești..­' 1 £ . u­r­a'tî y '" "l Femei 15 de călugăr La Cran­a‘v s’a arestat o fe­meie caie estă în haine de că­lugăr. u Ea se G ■ el pentru ca să pota mai lesne casele preoților și să ceară de o Mai ie î­versiune. Anume, se spune că i - îmbrăca rasa pen­tru ca avo­lante cu mai mulți clerici st p observate. In ad«re zil când a fost are­stată, fene, emoțiune extraordi­nară și a­r­­unci zace de fi­igurî, așa că nu lua până acum inte­rogatorul. I A Bciale * D. N. te numit, pe ziua de 1 Ianuarie clasa II-a la casa de credit a.. .­dețul Tecuciu. * D­iil 1 seu, Ion N. Popes­cu și Florer , sunt numiți mem­bri în comni­­nară a comunei ru­rale Stoicen­i județul Argeș. * D-niî I­nghel Milea și Ivan Petre Țecu membri în demisiu­nea intervi­eției rurale Bălenii-Serbi din Ml­ovița. * D. T. « este numit în func­țiunea de­p­rețului Gorj, în lo­cul d-lui dr mu, demisionat. * D. I.­­ for, este numit în funcțiunea­­ județului Râmnicu-Sărat, în lo. Bis m­isterioasa La Anver i se vorbește decât despre mist­­iție a unui agent de schimb c­are nu s’a mai văzut de la 28 D D. Lehm­rigine germană; el are mulți p­­a forte stimat. La 23 D­­öe concediu de la colegii săi, ea se duce să petrecă sărbatorilo­­ înainte d­el își regulase aface­rile, își plă­titoriile și satisfăcuse pe totă Iun mirarea persoane­lor la care­­ avea obiceiu să se ducă, când grame de la familia celui ce pr­­ind de ce nu venise încă. De­oarec­e acu două săpta­mâni—tot ‘ vești despre agentul de schimb deschis lada de : . 1 -t n­r\r\r\ r1 . . p­i - ■­1‘ I ț. ■ 'I' -la A. "* --rUtti*" S-íR.* Marchizul Hargtinton e greu bolnav. Are și o congestie pulmonară. Marchizul Salisbury merge mai bine. America La New-York influenta scade. Cazuri des­tul de multe, înse, se produc și mortalita­tea e tot mare. Un oraș întunecat Din cauza ruperei unui tub de la gazo­­metru, de trei zile orașul Alais (Franța) e adîncit în întuneric. Locuitorii sunt nevoiți, sara, să iasă cu felinare în mână prin oraș. Această rupere a cauzat o explozie formi­dabilă . Un supraveghetor a fost greu rănit la mâini și la față. O cerere curioasă Zilele din urmă s’a petrecut la Viena o scenă din cele mai curiose. Servitoarea Ana lăndi, din Heidgasse, se ruga de toți oameni din casă să o ducă la călăul Segfried ca să’î taie capul, căci s’a săturat de viață. Nenorocita a fost dusă la un spital de nebuni. 1 Sămbătă,1­6 (18) lanti­ amiral Fisquet, unul dintre d­e marinari francezi, a murit. El era în vîrstă de 77 de ani.. * * Consiliul central al Societății franceze și-a reînoit biroul. S’am ales: Președinte d. de Rize vice-președinți, amiralul Yignes și Cheysson, secretar general d. Maunor. ** împărăteasa Frederic a manifestat țiunea de a se mai duce o dată în Itali­a cursul anului acestuia. Cu acest prilej Vi­zita și Florența. In cercurile artistice si Roma împărăteasa a lăsat cele mai pri amintiri. * * Viena ie amenințată cu o grevă a brut­­rilor. Zilele astea s’a ținut acolo o întru­nire la care au luat parte peste 2000 lucrători brutari. Lucrătorii se plâng că, lucrează câte șai­spre­zece ore pe zi, nu știgă atât în­cât să poată trăi omenește. ^ cer să nu mai lucreze de­cât 10 ore pe zi, să aibă dumineca și să li se ficșeze un sa­lariu minimum de 9 florini pe săptămână. Știri prin poștă . Proprietarul Simeon Niculaevici, econom­­­ia Liget, a testat partea cea mai mare a a­­­­verii sale, adică 127 jugăre (lanțuri) de pă­­c­mânt coman­at la un loc, în valoare de 15.000 florini, diecesei române gr.-or. a Ca­ransebeșului, pentru scopuri culturale­ biseri­­cești. * * Ni se scrie din Lisabona că, în cursul tur­­burărilor ce au­ avut loc acolo, guvernul n’a îndrăsnit să se reprime prin trupe, de­oare­­­­ce coloneii­ declaraseră că nu sunt siguri de soldați. Consiliul comunal din Scherbeek a expri­mat dorința ca guvernul să intervină cu ac­tivitate pentru terminarea­ studiilor, în scop de se face din Bruxel un port de mare. ** * Intre guvernul englez și Vatican urmea­ză de câte­va timp negocieri active pentru regularea tuturor cestiunilor pendinte, atât din Europa cât și din colonii. Cu aceste ne­­gocieri e însărcinat­ generalul Simmons. Se * îfe * Memoriile unui spion O scrisoare din Londra face cunoscut faimosul maior Caron, a cărui depoziție în­intea­comisiunei Parnell a făcut atâta sca dai, și-a scris memoriile. Ele vor apare în currend într’un volun Maiorul-spion va povesti toate spionagii­ sale, dar va face descoperiri și asupra unu pretinse asociații feniane, din care ar fac parte mai mulți membrii ai înaltei aristo­crații și însemnați bărbați politici. CREDEȚI? Dacă credeți, e treaba d-voastră. Noi citim într’un ziar foarte serios urmă­toarea povestire despre escursia unui francez în insulele Marchize: „—Acolo e o fericire vecinică. Câmpiile, codrii, înveselesc pe oameni. „La Anul nou, e obiceiă ca fie­care mam să dea fiului său în vârstă câte o fată, ci care acesta trăiește pân’a doua zi. „Atunci, femeia e tăiată frumos și gătită cu sos de „cocos“ sau la frigare, apoi e mâncată, cu radele“. A X-a JJ Al­ița Starea e­licului se îmbunătă­țește la a partamente. In mai multe loc, de influenza mai în urmă, doar­­ cursul regulat. — In curend vis va dispare de tot, pn o­ă cruțate de epide­mie, ci fontarlier, mai totă poporal La Bordeaux, un sfert d D. 1 justiției, e greii bolnav ania Infli ibiu încă și acum. In,a gir elegerile s’au­ sistat pe tim­p Se­­­a, cu data de 3 curent, familiei regale sunt ușor a la Infli la Londra. Insă în mai m­n Anglia bântue cu furie. Se anunța din Berlin că în curând va a­­pare o operă a prințului de Bismark, de e­­conomie politică. Se vorbește în această lucrare de impo­zite, de drumurile de fier și de socialismul de stat. * * La curtea din Berlin se discută acum un proiect de modificare a costumului persoa­nelor civile cari au­ relațiuni cu Curtea. Se vorbește de introducerea modei „escarpi­­nilor“, un soi de pantofi cari se purtau în vechime. * . * Se anunță din Berlin: împăratul Wilhelm II ar fi exprimat do­rința ca din cazărmi și din cazinurile mili­tare să se escludă ziarele „Kreuzzeitung“, „Volk“, „Freisinnige Zeitung“ și „Volkszei­tung“. Toate aceste ziare sunt dușmane prin­țului de Bismarck. Zvonul acesta a produs o puternică emoțiune în cercurile politice și militare. ** * La arsenalul din Viena s’au­ făcut în tim­pul din urmă experiențe interesante asupra puștilor Mannlicher. S’a constatat că gloan­țele acestor puști străbat un corp omenesc chiar la distanța de 2000 de metri și că, la distanțe mai mici pot străbate doi și trei oameni. * ^ Ni se scrie din Paris că, ilustrul contra­* -a jjcit. CRONICA CAPITALEI Sinuciderea de la hotelul Dacia 1 moment de desperare, un domn Alexandru, la ora 1 și 20 după a­­­ cănd­ se­mfa m tunelul de sun o­­fia, și-a tras un foc de revolver în pa­ncd, dreaptă a corpului. .Rana, deși gravă, nu e mortală. Rănitul a fost dus la spitalul Brânco­­veanu.­­ Mort în sinagogă A fost dus la spitalul israelit Caritas, un cadavru, al evreului Tavie, găsit pe la șase­ ore sara în amvonul sinagogei din str. Si­­­nagogei. Cauza morței nu se cunoaște­­ m Căzută într’un puț Fata Maria Niculescu, ca de U ani, s cerca să scoată apă dintr’un puț­i­n strat Traian No. 2. Printr’o mișcare greșită, ea lunecă și tu în puț. Insă, prinzându se îndată de veste, ea a fost scosă răpede. Printr’o minunat de fericită întâmplare fata a fost scoasă teafără și sănătoasă. m Împușcat ieri de dimineață, soldații din reg­i­m, artilerie au fost viu emoționați alb­­i ... unul din colegii lor, un furier, mort Nenorocitul se sinucisese, cu un rol." Cadavrul a fost ridicat și dus la spitalului militar. u ......... Nu se cunosc cauzele acestei firim nici o obiecțiune. Se mulțumi să zică: — Merit neîncrederea... Mă pedepsești, te asigur, foarte crud. Faci bine. Voința ta va fi și a mea. Pe fiica mea, o voi da fiului teu cu fericire; pentru că fiul teu e gine­rele visat de mine și de Tereza­, și ca să nu-ți remăie nici o neliniște, nici o bănu­ială, nici un gând reu voi iscăli acest pro­ces verbal al rușinei și lașității mele... N­ voi iscăli cu amândouă mâînele, Andre... m’au­zi ? Dar ași vrea foarte mult să șterg această iscălitură cu tot sângele meu­... Generalul dete încet din cap ca și cum ar fi voit să zică : — E prea târziu­ ! Cu totul contrariu de ceea ce credea me­dicul, generalul de Cheverny păru că se în­suflețește în zilele următore. Natura lui vigurosă se revolta în contra morței care’l surprindea astfel în plină să­■ toate astea :«dic’d m ver ■ uită apo­­i "­AM" •!<’ cisfi ii în“ la George, "­­V­­­ie , cu crmtpte une ce spede. Tatăl d-tale nu­me­le sale sun­t numă­rate... — șeii ?... — sfletul, trebue oare să’ți r Și­­ ip. Gen însă iluziune. Știa cât un fel de armis­tițiu , ca să îngrijască­ de viitor. Tot la lui, se concentrase într’ur­b­icirea lui Georges. Che­­mpère pe martorii lui Ja Și * t­răcelă, cu precizi­une re­l-verbal: „Lu adevĕrul faptelor ce „La la șapte ceasuri de „dimn­..u­n, bursar și redactor ,al câtor­va ziare și buletine financiare, s< * si ea în . • C 1 • -D­r­­­j .din­­ Șfimv..­­..­‘wallle. cp­m. Form ! , Jadturki. '' d­ 'on.. !' ro.»-ase tai, in onoare de. .il.­­n.run­ar­ii-* ' «o alesuv pis „odată sabia în mână. „Când adversarii se aflară față în față și „când d. de Cheverny, prim martor, era ga­­­ta să dea semnalul, d. de Pontales căzu, „galben, tremurând și leșină. ”­ ridicară. „Se încercară să-i potolescă nervii. „După ce’și veni oare­cum în fire și i se „înapoia arma, o a doua slăbiciune îl apu­­„că și se recunoscu că era cu neputință să „mai fie silit la o întâlnire de felul acesta „care îi răpia totă libertatea de spirit și „totă energia bărbătescă. „D. Jaquelain, în acestă clipă, pronunțând „câteva vorbe a căror ironie atingea și pe „martori, d. de Cheverny declară că ia asu­­­pra sa causa prietenului seu. „Duelul se făcu dar între d. Jaquelain și „d. general de Cheverny. „Două gloanțe se traseră în aceiași vreme: „d. Jaquelain nu fu rănit, generalul fu is­­„bit în piept. „Astfel sunt faptele pe cari noi le ded­a­­­«m­­.m­invmf» cu adevĕrul cel mai mare. pff P .Poijliiis d ț­i':zei prod­.­­ ci': „bai. lat- in dulce. exemplar d-Jff* y:"fi li ..de Ci­overny care se va servi dr. *;!apă a ef­­­­!e cusunță-1* Martorii, Jaquelain, Pontales și 1 Ch 1­ny iscăliră. Așa, precum generalul prevestise pe­n­tales, unul din procesele-verbale fu încred tat, ca un depozit sacru, lui Briard. Și numai Briard putu citi subscript­­u ce se afla pe plic. Celalt rănase la Cheverny, care’i d'­tc lui son. Georges se turbură când citi frasa pe­­ generalul voise s’o scrie singur c’o . Ană­murătoare: „Ca să fie ars, în zi­ua căsi riei...“ — Ce e asta ? zise el... și ce e în ăsta ? — Fericirea ta, copilul meu... — Atunci, tată, de ce mi e .• unt: Nu poți să’mi încredințezi secretel* te, care sunt soldat ca și tine, și ■ :e> fiul teu?... ' , Fața bolnavului, de obicei blânc toare când se adresa lui George gravă și tristă. im­m ÎM TiocS, ași fi vrut să’ti m­ert­i) F „aii si :­f ! " ... ' f ’■ ? ș­­ 'g

Next