Universul, iunie 1890 (Anul 7, nr. 123-148)

1890-06-01 / nr. 123

Universul No. 123." și pomii roditori. Fânețele au fost înecate cu desăvârșire, atât pe zisa cătună cât și în comuna Micești. Apa a luat și un pod co­munal. Honi Reichstag German (Prin fir telegrafic) Berlin, 29 MaY. Reichstagul a ales biuroul actual al preși­­denției pentru toată durata sesiunei. I­. Richter își desvoltă interpelarea rela­tivă la menținerea obligațiunei unui pașaport la intrarea în Alsacia Lorena. Generalul de Caprivi declară că marele număr de procese pentru înaltă trădare și mai cu samă inte­resul militar reclamă menținerea acestei mă­suri, care mai are și de scop de a face mai dificile relațiunele Alsacienilor-Loreni cu Fran­ța și de a grăbi germanisațiunea provinciei. Mult timp încă suprimarea pașaportelor va fi imposibilă. El nu poate tolera ca membrii armatei franceze să se stabilească în locuri cari din locuri de vânătoare pot deveni în timpuri de resbei locuri de luptă. Legea pa­șaportelor dă resultate bune și aceste resul­­tate vor fi și mai bune când ea va fi mai mult timp aplicată. Va depinde numai de conduita celor interesați ca asprimea legei să fie potolită O ameliorare satisfăcătoare s’a produs în relațiunile Germaniei cu Franța. Cancelarul ar regreta ca un incident d­e care să vie să le tulbure. Nici într’o țară relațiunile inter­naționale nu sunt mai delicate ca în Ger­mania. Interpelarea d-lui Richter nu e în in­teresul Germaniei; d. Richter va fi răspunză­tor de speranța de nouă ce acestă interpelare ar putea să dea naștere la Alsacieni-Lorena. Berlin. 29 Mai. Generalul de Caprivi a combătut, în co­­misiunea militară din Reichstag, ideea emisă că proectele militare se vor succede regulat prin faptul că cancelarul este un general. El a declarat că nu a făcut alta, decât a re­luat proectele predecesorului său. Consiliul federal nu s’a ocupat încă cu fixarea numărului contingentului anual . Reichstagul ar putea lua vre-o resolu­­țiune în privința aceasta, dar este ade­vărat că în urma demisiunei principe­lui de Bismarck situațiunea a devenit mult mai dificilă, căci comisiunea nu poate lua vre­o decisiune fără ca să nu fie influențată de preocuparea proiectelor ce se vor ivi în viitor. Domnii Benningsen și Windhorst găsesc că situațiunea pare mai lămurită în urma declarațiunilor făcute "de cancelar. Omor pe o stradă principală din Pesta Faptul s’a petrecut ziua ’namiaza mare. Un om, simplu îmbrăcat, trecea pe strada Kerepes, când deodată fu lovit de altul, care îl urmăria de cât­va timp, cu un cuțit mare, pe la spate. Corespondentul nostru, care a fost martor la această scenă, sângerosă întîm­­plată luni la amiazi, ne-o descrie mai de­parte ast­fel: Rănitul căzu la pământ cu un strigăt te­ribil, pe când atentatorul, ținând în mână cuțitul plin de sânge, o rupse la fugă. O mulțime numeroasă îl urmări și îl prinse în piața nouă. Puțin a lipsit ca să nu-l sfâșie acolo pe loc. Polițiștii sosiți în grabă îl îm­presurară și-l escortară la poliție, unde i se luă interogatorul. Arestatul, un lucrător zidar anume Franz Ulc­ak, mărturisi faptul cu răceală zicând că își răsbunase pe cel­ l­ alt, zilerul Samuel Sestak, pentru că h luase amanta. Rănitul, abia mai dând semne de viață, a fost dus la spital. ÎNTÂMPLAȚI din CAPITALA Dezertor S’a condus comănduirii Neagu Gheorghe,­­fiind dezertor din armată. Copil lepădat S’a predat spitalului Maternitatea un co­pil de sex masculin ca de 2 săptămâni, gă­sit lepădat în curtea casei cu No. 6 din strada Frumoasă. Moarte grabnică Ioniță Theodorescu, dulgher din strada Toamnei No. 58, care suferea de mai mult timp de o boală, a încetat grabnic din viață. O căsătorie practică Actul următor de căsătorie, care e perfect valabil după jurisconsulții cei mai eminenți din Statele­ Unite, a fost înregistrat la San­ Francisco. „Recunoscând că, după legile eterne ale naturii, căsătoria e relația serurilor și că fe­­ m­i­a —­ meia e egală bărbatului, convinși că femeia s’a născut pe această planetă odată cu băr­batul, contrariu celor pretinse de biblie, și ne­crezând nici în creștinism ori în vre-o altă religie . „Noi, subsemnații, H. F Ebers și Nellie Lenant, facem cunoscut prin acesta tuturor celor cari se interesează, că intrăm în relații cu bărbat și nevastă și ne îndatorim să ne iubim unul pe altul viața întreagă și în tot chipul: „Pentru care am iscălit mai jos". Nu e glumă, ci un act autentic, contra­semnat de doi martori și un notar... Un aristocrat pungaș Ni se scrie din Milan : In cercurile aristocratice de aci a făcut mare și dureroasă sensație o afacere scan­daloasă întâmplată în „Clubul nobililor.“ S’a descoperit adică că fiul unui bărbat de stat bine-cunoscut, fost ambasador la o curte europeană, câștigase prin înșelătorie sumele enorme pe cari le încasase mai multe zile de arendul de la membrii clubului cu cari juca cărți. Aristocratul pungaș a fost dat a­­fară din club. Din considerație pentru ta­tăl său, trașii pe sfoară n’au voit să ’i mai denunțe parchetului. Acte Cfci ale D niî Nicolae Albinescu și Miltiade Ione­­scu s’au numit în posturile de grefieri­ comp­­tabili clasa II în serviciul penitenciarelor centrale, în locul d-lor Constantin Dauija, și George Ioanițiu, demisionați. * D. C. Angelescu, actual țiitor de regi­stre în biuroul ordonanțărilor din direcțiu­nea contribuțiunilor directe, este­­ înaintat în postul de coreptabil la biuroul spirraoaselor, în locul d lui M. Perticari, iar d. N. Ro­setti-Bălănescu este numit viitor de registre la biuroul ordonanțărilor, în locul d-lui C. Angelescu înaintat. Sunt confirmați: * D. Daniil I. Georgescu, registrator ar­­h­ivar la sub-prefectura plășei Dealu-Dâm­­bovița, jud. Dâmbovița, în locul dlui Ste­lian C. Andreescu, demisionat ; d. Nicolae Costescu, copist la sus-zisa sub prefectură ; d. Gheorghe Alexandrescu, sub-comisar poli­țienesc în orașul Iași, în locul d-lui Gheor­ghe Ciuparencu, demisionat; d. Gheorghe Boian, copist la sub-prefectura plășei <S0r­muzu-Moldova, județul Suceava, în locul d-lui Gheorge Mateescu, demisionat; D. C. C. Olănescu, registrator-arh­ivar al sub-pre­­fecturei plaiului Cozia, jud. Vâlcea, în lo­cul d-lui Gr. Dăescu, demisiont și d-nii Ion Ralet și George P. Comărniceanu sunt nu­miți impiegați de cancelarie în serviciul ex­terior al vămilor. Sinucidere cu peripeții La Debreczin s’a sinucis un vizitiu al un­nui locotenent Boer, în împrejurări ciudate. Nu se știe cum, vizitiul a ajuns în posesia unui revolver. Intr’o noapte, se sculă din somn, trase câte un glonț în capul celor doi cai pe cari avea să-î îngrijească, apoi se duce la locuința amantei sale. Aceasta, nevoind să-i deschidă, vizitiul trase un glonț de revolver pe fereastră, fără a răni pe ni­meni și plecă înjurând și amenințând că-și va împușca stăpânul. Urmărit de un sergent, trase și asupra lui fără a-i nimeri și în sfârșit, văzănd că o să fie prins, se împușcă în tâm­plă și muri pe loc în stradă. Instrucția își dă toate silințele să descope­re causa acestei drame. Oamenii, răi de gută cum sunt, șoptesc că locotenentul cam făcea și el curte amantei vizitiului Dragoste cu folos o văduvă, în vârstă de vre­o cinci­zeci de ani, anume Hepp, a chemat pe un bătrân de 67 ani, Dreyer, înaintea tribunalului din Londra, cerând despăgubiri pentru ruperea unei făgădueli de căsătorie. Tribunalul a admis ca întemeiată cererea reclamantei și-­ a acordat suma de un far­thing (adică 2 centime și jumătate) ca des­păgubire. Bietul bătrân va trebui să o execute... TRĂZNIȚI Furtunele de zilele trecute au­ făcut multe victime și în Ungaria. Vineri a fost lovit de trăsnet la Sárkoresztúr un lucrător de 50 de ani dimpreună cu fiul său. Tatăl a rămas mort pe loc, fiul a orbit. De asemenea să scrie din Luca, distric­tul Neutra : In ziua de 25 Mai, după a­m­iazi, la 6 ore, o furtună îngrozitore a bânt­tuit împrejurimile de aci. Șase lucrători ti­neri, cari au căutat adăpost sub un copac secular, au fost trăsniți și omorîți pe loc cu toții. Isprăvi cu revolverul Sâmbătă seara, pe la 10 ore, o detună­tură isbucni de odată pe bulevardul Capu­cine (Paris) și un trecător căzu pe trotuar. O tînără îi trăsese un glonț de revolver. Mulțimea prinse pe femei, care dădea semnele unei agitații vii și rănitul, pe mor­te, fu dus la spitalul Lariboisière. Se observă în curând că femeea, autoare­a acestui omor, era de tot nebună. In ade­văr, pe când agenții­ o duceau la secție, ea cânta și striga : „In sfârșit o să ajung la eșafod.“ Nenorocita se numește Luisa Huber , ea e în vârstă de 32 de ani. Ea fugise, acum nouă luni, din spitalul de nebuni de la Cha­­renton, unde era închisă. De atunci, August Zerr, stenograf, cu care trăise înainte de nebunie, îi dăduse adăpost și asupra lui trăsese ea cu revolverul. Nenorocitul Zerr a murit la spital. Regentul anului Joia trecută a ajuns planeta Marte, re­gentul anului 1890, în apropierea sa cea mai mare de pământ, încă de la 18 Mar­tie planeta începuse a străluci ca o stea de mărimea întâia, dovadă că se apropiase deja destul de pământ. La 24 Maiți a ajuns în sfîrșit în apropierea cea mai mare, adică „numai“la 71,774,000 kilometri. De la 1880, Marte nu a mai fost atât de aproape de pă­mânt. In 1888 depărtarea lui de la pământ era de 89 și jumătate milioane kilometre , va să zică de atunci s’a apropiat cu mai bine de 17 milioane kilometre. De acu, Marte să depărtează iar, și în anul 189? va fi cu aproape 20 de milioane kilometre mai departe. Sinucidere la Nizza Ni să scrie că o tânără, în vârstă de 18 ani, anume Aneta Ely, cusătoreasă, de ori­gine italiană, s’a sinucis în împrejurări ciu­date. , K­UZO.zî de zi, ea s’a urcat pe stâncile de la Bauba și s’a aruncat, din­ mare înălțime, în mare. Când pescarii, cari îi săriră în ajutor, pu­­tură să o prindă, ea murise în valuri. Pricina sinuciderii ie amorul. Fata să a­­morezase de un tânăr care iubia pe altă fată, cu care în ajun se însurase. Consiliu practic Pentru curățirea sângelui copiilor anemici sau scrofuloși, să recomandă, vara să bea un ceain făcut, cu apă curată și cu frunză de nuc. Ceaiul trebuie să fiarbă așa ca să devie negru ca păcura. O ceașcă de cafea cu lapte plină pe ne­mâncate, dimineață, e doza suficientă. Accidente nenorocite Din New York ni se vestește. — Un tren al drumului de fier Chicago- Northwestern a deraiat lângă Rockford (Il­linois) în urma sfărîmărea unii roți. Trenuul, ieșind de pe șine, s’a năpustit în o mulțime de lucrători, cari nu s’au putut feri toți la timp. Mașinistul și patru dintre lucrători au fost uciși. Un număr oare­care de lucrători și de pasageri sunt răniți. Pe calea ferată de la Louisville la Nash­ville, s’a produs de asemenea o deraiare. Opt persoane au fost greu rănite. La Filadelfia, într’un incendiu provocat de o explozie de gazolin, unsprezece pom­pieri au fost uciși. Știri prim poștă Un caz, de­sigur unic până astă­zi, s’a în­tâmplat la Dicîo-St-Martin cu ocazia unei călătorii pe care a făcut-o pe acolo episcopul ardelean săsesc Lönhart. Intre alte deputațiuni, au cerut audiență la dânsul și doi­spre­zece membri ai comunității evreești în­­ frunte cu rabinul. Ziarele spun că întrevederea a fost din cele mai cordiale. S’au vorbit multe și de toate, despre umanitate, despre toleranță, despre patriotism, numai chestia delicată a răstignirii lui Cristos nu le’a atins. * * * Să nu se creadă că centenarii sunt pa­sări atât de rare. In mica insulă Araorzon, în Arh­ipelag, Vineri, 1 p[ Iunie]. 1890 trăiesc doi oameni, omul de 139­ de ani, care lucrează în grădină și duce mari gre­utăți, și un cioban anume Ciolinî, în vârstă de 125 de ani.* $ * O propunere foarte ciudată a primit bi­roul expoziției universale din Chicago . Un oare­care Alexandru Tagliaferro, din Alexan­dria, oferă pentru suma de 300 mii de fr. mormîntul și cenușa Cleopatrei. Omul ăsta e în stare să vîndă și nodul Gordian sau sabia lui Damocle ! * * * Ni se scrie din Berlin . — Guvernul german a hotărât să ceară un credit de mai multe milioane de mărci, pentru construirea unor drumuri de fier strategice. — Alegerea profesorului Berstein ca rec­tor al Universității din Halle, nu va fi con­firmată de împărat, din cauză că alesul e evreu. Se anunță din Stockholm cum că cei doi fii ai Khedivului, Abbas-bel și Mehemed-Abi­­beî vor vizita în cursul verii, peninsula Scan­dinavă. Ei vor fi însoțiți de către contele Sand­berg, consul general al Suediei la Alexan­dria, de Martin pașa, secretarul privat al Khedivului și de Isa pașa, medicul lui. * Pictorul elvețian Staufler, despre a cărui încercare de sinucidere am vorbit, n’a murit în urma glonțului pe care și l-a tras în piept. Se crede că marele artist va putea fi scăpat cu viață.* # * Un amator de curse. La Cordova, în Spania, un servitor a o­­morît pe stăpânul său și patru alte persone dintre care doi copii, pentru ca să-și răz­bune fiind­că nu fusese lăsat să se ducă la o cursă de tauri.* * # pe când împăratul Germaniei Wilhelm II a interzis a se ridica un monument în me­moria părintelui său Frideric, voind a face aceasta numai el singur, a permis consiliu­lui federal să ia inițiativa pentru ridicarea unui monument național împăratului Wil­helm. Monumentul se va ridica pe piața principală din Berlin.* * * Din Petersburg se scrie că s’a fixat defi­nitiv pe ziua de 15 iunie deschiderea expo­ziției de modele de pușcării și a congresu­lui internațional pentru reforma închisorilor. De altă reformă mai urgentă se vede că nu este nevoie în Rusia. * * * Sinucigaș din ambiție națională și se scrie din Viena . Un impiegat comercial de aici anume Georges P., născut în Paris, astăzi în vârstă de 18 ani, s’a sinucis duminecă dimineața trăgându’șî un glonț de revolver în partea stângă a pieptului. Nu muri îndată, și de aceea își mai trase două glonțe. Când comisia polițienească sosia la fața locului, în Hautstrasse, tânărul, trăgea de moarte. Intr’o scrisoare ce s’a găsit pe biu­­roul său, spune că fiind insultat de patro­nul său, și neputând să-i ceară socoteală, se omoară, căci un francez nu treime nici­odată să se lase insultat de un neamț. JHT. JL. Ä Păcală e provocat de d. N... — ’l-ai primit mănușa ? îl întrebă prie­tenul Tăndală. — Eu, nu ! — Cum ? — Dragă, adversarul meu­ mî-a strigat că vrea să’șî spele mănușa în sângele meu­. — Bine, dar tu ? — Eu, atunci, m’am silit să’l conving că pote să’șîo spele mult mai bine cu benzină. Lucruri din toată lumea Polițiști adormitori.—Până acum aveau obiceiu ’ numai hoții să’șî adoarmă victimele pentru ca să’șî facă treaba mai lesnicioasă. Iată acum că și polițiștii au luat acest obi­­ceiu, în același scop. Intr’un ziar italian găsim următoarea co­respondență din Niza : O dorină alsaciană, frumoasă și elegant îmbrăcată, sosi la Monte Carlo într’una din zilele trecute și trase la un oțel unde niște agenți de la ruletă îi dădură o carte perma­nentă pentru casin. Doamna o primi și necunoscând împreju­rările locale, începu să frecventeze stabili­mentul. Jucă la ruletă și perdu într’una, cinci zile d’a rândul, tot cu­ nădejde sâ’șî redobândească banii perduți. Intr’o seară germana se găsi fără nici un ban și ne maî știind la ce să se hotărească, în starea de desperare în care se afla, se duse la stăpânul strabilimentului și

Next